Telegraful Roman, 1853 (Anul 1, nr. 1-102)
1853-09-12 / nr. 72
în alu seu adeveru, respiră unu maghiaru, ce se află în servițiulu o întorcere înfricoșată, însă pentru aceea încă nu trebue să ne agenției de corăbierea cu abore, care vezându acele cenodie prețiese și fiindu suprinsu din năuntru, zise cu o mișcare internă, cum că pe lângă tote intrigele și prodițiunea corona cea sfăntă, făcătoriă de minuni se dede îndăreptu legiuitului seu stăpănu chiaru în aceea zi, în care țeara ungurească serbează pe patrona sea Maria. Serbarea ce se improvisă între bubuitulu tunuriloru și obșeasca împărtășire la acestă întămplare înbucurătoariă a datu facemu icoanele cele mai înspăimăntătoaie. Să vedemu acuma amăndoe părțile adecă momentele ce vorbescu pentru bătaie, și cele de pace. Turcii refusă a primi nota vieneze, la țermii Dunării vine la luptă între semilună și pajura rusească, loviturele din tăie săntu pentru turci nefavoritoarie. Poterile apusene privescu unu timpu la acesta luptă fără să știe ce e de făcutu, însă în Anglia se pregătește o furtună grozava asupra politicei lui Aberden, regina conchiamă parlamentulu și dă direcțiunea trebiloru din afară Lordului Palmerston. Intervențiunea începe, se blocheze porturile rusești Marea răsăritului se face teatrulu bătăliei, întrebarea Sundului vine ca o episodă noă iarăși înainte, Prusia este silită a eși din neutralitate, și confederațiunea germană dă contingentele seu. Între aceea se mișcă poporele creștine în imperiulu turcescu, insulele grecești se rescolă, și se naște o baie de sănge îngrozitoriă, unu focu selbaticu străbate Bosnia, Bulgaria, Serbia, în totu loculu strălucescu armele, Austria și ca putere germană trasă la luptă se îndulzește acuma la o hotărâre și ca potere slavică, a păzi neutralitatea nu e mai multu cu putință. La care parte stă Austria și Prusia, la a Rusiei - Rinulu și Belgia se facu teatrulu resbelului; din partea Turciei se luptă refugiații ca doctorii armateloru. Palmerstoin ține cărma dincolo de canale și trimbița de resboiu trăiește tradițiunele napoleonide. Momentele ce vorbescu de pace sună canușia. Vezinduse turcii părăsiți de aliații sei și știindu că a făcutu tote spre susținerea vasei sele, aducănduși aminte și de bătaia de la Navarino, nu se va remănea alta decătu a se supupe, și a primi nota vieneze fără modificațiuni - Apoi și Rusia are călcăiulu lui Ahile, și încă nu numai unulu la care se poate răni. Căci de și ea a datu vecinului seu într'unu resboiu tănguitoriu revoluționariu unu contingente, aceasta nu s'a făcutu numai în interesulu vecinului ci și alu seu propriu. Și ori că nu este de mare puterea armatei și capacitatea armeloru Rusiei, totuși nu e cu putință, ca ea să nu ia în privință și să nu prețuească pericolulu, ce unu resbelu europeanu aru potea aduce ei și aliațiloru sei. Asta isolată de toată lumea nu este nici o putere a lumei destulu de mare. Decă vrea Rusia ași păstra aliații sei atunci ca să nu sepe la rădăcinile loru, care săntu și rădăcinele propriei sele mărimi ș. a. Din toate aceste ne aru fiertatu a trage încheierea, că de va și veni la luptă între turci și ruși, din acesta nu se va naște unu resbelu europenu, căci poterile nu voru lăsa pe Rusia să ocupe, ci să 'și ia numai satisfacție. Porcești 11 Sept. Decă ve veți aduce aminte de corespondința, ce ve amu fostu trimisu în 18 Ianuariu. (Nr. 6 Tel.nu ve va prinde minunea, căci iarăși ve scriu noutăți din sătuțulu nostru, aceste noutăți săntu totu de aceea natură ca și cele de atunci. Deci me grăbescu să ve descriu numai cele ce s'au făcutu. Astăzi mersă vătavulu vechiului nostru Ioane Popa cu juratulu satului Ioane Crăciunu la Onor, oficiolatu de cercu în Sibiiu, unde erau poftiți prin D. Comisariu, aci primiră o artiă și o medaliă de Bronțu în tocu de pele dreptu semnu de recunoștința, ce a meritatu industria noastră în Londra. Arti este în forma unei diplome, are desupra unu simbolu adecă o femee frumosă, care ține în măna dreptă unu ramu de stălpări, iară măna cea stănogă o razimă pe capulu unei oi; giosu lăngă dănsa șede unu leu, desupra ei săntu doe genie unulu adecă varsă prisosulu din cornu, iară celalaltă ține în mănă bastonulu lui mercuriu. Subt acestu simvolu este următorea Inscripțiune „Corivition of the Voges af Industry of al Nations 1851, mas an Eambitog Inegib; sestifu tnat Negg-Rogtsest Eonivition Parde Rage London 15 Ost. 1851. Alvegt Rgesident of themoral Sommission. Medalia are totu aceasta înscripțiune și pe o față înfățișeză portretulu președintelui, adecă alu principelui Albertu, iară pe alta parte globulu pămăntului. Romănește aru suna acesta inscripțiune can așia: opului de industriă a tuturoru națiuneloru 1851. Cu acesta se adeverește Domnului Porcești ca înfățișetoriu, o spințeniă acestei zile, mile tuturoru carii au fostu care a remasu adâncu întipărită în ideață. Îndată după desgroparea acestei lăzi atătu de dorite s'a reportatu despre acestu actu norocitu la Timișoara. Escelenția sea Domnulu gubernatore militare și civile locummintele mareșalu campestru contele Coronini, grăbindu în persoană la Orșova a pusu la cale tote mesurele, ca să se transporte sărbătorește clonodiele ce s'au reaflatu. Vaporele militare „Arhiducele Albrechtu” s'a ordinatu prin telegrafu a merge la Orșova, o companiă din regimentulu romanu de graniță și o divisiune de sereșani se puse pe care, apoi în 11 dimineața pe la 10 oare însemnele de coronă se puseră de către esc, sca d. gubernătoare cu pompă solene între bubuite de tunuri și aplausulu unei mulțimi de oameni, care a năvălitu din ținutulu întregu pe corabiă, după ce pomenita companiă a regimentului romanu de graniță de împreună cu divisiunea de serasani se așeze încă pe corabiă ca gardiă de onore, porni colosulu plutitoriu către cetatea împărătească spre a aduce legiuitului domnitoriu acea legiuită coroană care dela Ferdinandu 1 s'a aflatu pururea pe capulu străbunilorului, arăta: Noi înpărtășimu această descriere cercumstanțiale, spre acum că adese ori și cea mai grea întreprindere se poate duce îndeplinire, deacă nu se cruță hotărârea statornică și perseveranța cea nestrămutată și oriși ce împregiurare, în orișice fatalități și primejdie, pentru că numai este taină, cum că mai mulți din lăcuitorii Orșovei n'au cruțatu nice jertfe nice osteneală, spre a potea ajunge la acestu scopu, însă nice unulu n'a pornitu cu propusulu, că decă a începutu odată, atunci are să mergă înainte, de voiește a ajunge la resultatu. Din descrierea aci înfățișează se vede curatu, cum că numai credința cea tare și evlavioasă, de care a fostu pătrunsu domnulu auditore maioru de Cargheru la pututu conduce la resultatulu doritu alu acestui lucru înpreunatu cu atăte greutăți nesațiese; căci nice timnulu celu neprivițiosu, nice lipsa de cele mai neapărate trebuințe, nice chiaru suferințele cele trupești de care a fostu coprinsu, a fostu în stare a'i înfrănge încredințarea și energia curăgiosului întreprinzetoriu, care în multiplicele sele silințe numai în stadiulu celu din urmă de trei lune a fostu spriginitu cu multă activitate și cu bunu succesu de către comandantele cordonului dela Dunărea de giosu domnulu maioru Imbrisevic dela regimentulu bănățeanu romănu. Totă ostenela avută, t'te nopțile cele jertfite, precum și ori care alte sacrificie, tie săntu uitate căci cu ajutoriulu și binecuvântarea lui Dumnezeu clenodiele cele prețioase au devenitu în proprietatea legiuitului loru domnu, a prea înălțatului nostru înmperatu, și vrându Dumnezeu, nice o mănă scelerată, reutățio să va mai cuteza a se apuca de aceste însemne sfinte. (Gaz. Tim.) Sibiiu 10 Sept. Astăzi odată cu ziua a plecatu Escelenția Sea părintele episcopu greco-resăriteanu Andreiu Barone dă Șaguna comitatu de Precuvioșia Sea părintele protosingelu și profesore Dr. gregoriu Pantasi la brașovu spre deschiderea viumesiuli micu confesionale greco-resăritenu. Sibiiu 12 Sep. Cum se lău știrea despre refularea modificațiuneloru din partea țarului, delocu se născu o groză în toate părțile mai vărtosu la Burse, și se nescociră feliuri de faime netemeinice. Unu corespundinte în D. D. P.i cu datu Viena în 17 Sep. prevedea cea ce va să urmeze și zice, că precum aru firea filosofia ași amără viața pentru frica de moarte, asta este și politica rea decă de orică că va lobi tunetulu, vomu tremura căndu ploie. Întru adeveru „zice elu mai departe” Trebile în oriente potu să taie Monarhia Austriacă Transilvania.