Telegraful Roman, 1853 (Anul 1, nr. 1-102)
1853-10-10 / nr. 80
Austriacă silvania, corespundința Austriacă scrie: Îîn ver și străine s'a făcutu vorbe despre unu care pu de multu s'aru fi încheiatu în țeră străină. Noi potemu din izvoru securu înștiința, că acelea vorbe nu au nici unu temeiu. Eri cu zioa odată a plecatu Eccelenția Sea Parintele Episcopu Andreiu Barone de Șaguna la Abrudu ca să se poată în persoană în forma despre acele puncte, ce înalta stăpănire a cerutu dela Escel. Sea în privința înființărei unei școle de căpeteniă cu doue clase reali de confesiunea greco-resăritenă în Abrudu. Bunulu Arhipăstoriu pătrunsu fiindu de însemnătatea acestei scole în aceea parte a țerei, unde trebuința este pipăită, nu'și a pregetatu osteneala a alerga la fața locului, și a cerca toate nuanțele, ca acestă scoală să se poată înființa și subt înaltarea patronire se prospereze cu atătu mai ușoru, cu cătu se voru ridica ori ce pedice, care aru zătignio. Noi sperămu dară cu totu dinsulu, că nu numai bunii locuitori ai Abrudului, ci și cei de prin pregiuru voru înțelege glasulu Arhiereului seu, convingănduse despre folosulu ce lu pote aduce acestă scilă, și se voru arăta demni de înalta favore, ce vrea se reverse stăpănirea asupra loru prin înființarea acestei scole atătu de însemnate Despre care ne reservămu a vorbi cu alta ocasiune mai pe largu. Cu tote că de duminecă încoace era ceriulu totu norosu, și amenința cu pluc, dar de ori să însemnă iarăși, și avemu cele mai frumóse zile de tomnă, ba putemu zice în privința căldurei, ce domnește, că săntu zile de veră. Decă privimu la vieri, carii au începutu culesulu viiloru, atuncea timpulu de față este pentru ei celu mai privițiosu, privindu însă la plugari peste totu, atunci aru fi de doritu ploae, cu tote că noi ținemu cu regula vechiă a economiei „Toamna poți semăna în pulbere, și primăveara în noroiu.”În academia de drepturi de aicea s'au immatriculatu 115 auzitori, din carii 28 romăni, 52 germani și 35 magiari. Cele mai proaspete gazete nu ne aducu alta știre decătu dechlarațiunea resbelului, scrisorea lui Omer Pașa către Gorceacov și manifestulu porții asupra dechlarățiuei resbelului. sSibiiu 10 Oc. Din manifestulu porții, care sluvomu spărtăși cu viitoriu scoatemu numai sfărșitulu: „Fiindu că cabinetulu din S. Petersburgu nu e îndestulitu cu făcutele încredințări, fiindu că ostenelele de binevoință a înalteloru poteri au remasu fără resultatu, fiindu mai pre urmă că înalta portă statulu de față a lucruriloru, precum și viitoria ocupațiune a principateloru Moldaviei și Romăniei, acestei părți întregit re a imperiului seu numai pote suferi, nici îngădui mai multu, așia dară cabinetulu otomanicu în tarea și gloriosa lui tendință a apăra sfintele drepturi ale suverănitatei și neatărnărei stăpănirei sele drepte represelie asupra unei vătămări de tractate, va întrebuința pe carea ea o privește ca unu casu de resbelu. Înalta poartă notifică clară oficiosu, cum că guberniulu Maiestății Sele alu Sultanului se vede silitu a de chiara resbeiulu, și că ea Escelenției Sele lui Omer Pașa a datu cea mai precisă inviațiune a provoca pe principele Gorcecof ca să deserte principatele, și să începă vrăjmășiele, decă - după unu terminu de 15 zile dela sosirea depeșei sele în cuprurulu de căpeteniă rusescu - iar veni unu respunsu negativu.” „Se înțelege de sine, cum că la unu respunsu negativu din partea principelui Gorcecob, au agenții rusești a părăsi statele otomanice, și că relațiunile de comerciu ale respectiviloru sudiți ai ambeloru gubernie aru trebui să se rumpă.” Fiindu însă că înalta portă nu află de dreptu, amesuratu cu tote usuanțele a pune embargo pe tote corăbiele rusești comerciali, li se va înștiința într'unu terminu ce se va hotără mai tărziu, cum că ele au să se retragă în marea netră sau mediteraneă, fiindu că fără de acesta gubernialu otomanicu nu vrea să împedece relațiunile comerciali ale înprieteniteloru poteri, așia dară ea va lăsa în vremea războiului adut îngustimi de mare deschise pentru marina loru de comerciu. Scrisorea lui Omer Pașa către principele Gorceacoa sună asta: „Domnule Generale! Însărcinatu de guberniulu meu amu onore a îmdrepta acesta scrisore către Domnia mea, pănă căndu înalte s - au secatu lite ahiuile de înpuciuire, ca să'și păstreze batăroarea sea, lu a înteșatu împerăteasca curte rusescă a pregăti greutăți, și mai pre urmă a și vătămatu tractatele prin ocuparea de doue prințipate, alu Moduviei și alu Romăniei, ca părți întregitorie ale împeriului osmanu. Credințioasă sistemei sale de pace, în locu de a întrebui pofta dreptulu de represalie, s'a terminatu atunci numai a protesta asupra acestei, fără să se abată dela calea, care putea duce la înțelegere. Reușia din contra s'a păzitu a arăta asemene cugete, și închie cu lăpădarea de proiecte, care îi erau recomedante de poterile mijlocitorie, și de lipsă pentru onorea și securitatea porții. Ei dară acuma nu'i mai remăne nimicu înderăptu, de cătu a lua refugiulu la nedumerita oblegațiune de resbelu. Fiindu însă că invasiunea principateloru dela Dunăre, și rumperea tractateloru, ce o comită, formeză neîncungiurata causă a resbelului, așia dară înalta poftă spre făptuirea cea mai depre urmă a cugeteloru sele de pace propune prin mijlocirea mea Escelenției Vostre deșertarea acestora doue principate și vă dă spre hotărâre unu terminu de 15 zile socotindu dela primirea acestei scrisori. Decă pănă în timpulu acesta mi aru veni anu respupeu negativu dela Escelenția Vostră, atuncea aru ui , vrăjmășieloru cea mai naturale urmare. Aceasta amu onore a aduce la cunoștința Escelenției ruse, apucăndu ocasiunea ca să vă înpărtășescu încredințarea stimei mele cei mai distinse. Omer Pașa. Austria. Viena 14 Octom. Emisulu împărătescu în privința reducțiunei armatei nu este a se privi numai din punctu finanțiariu, ci elu este și de o mare însemnătate politică. Noi amu arătatu mai deunăzi la ținerea resboioasă, ce au luatu poterile apusene dintr'odată, căndu ființa de față a împĕratului rusescu în Olomuțu a făcutu să se înpreștie faima de o alianță ofensivă și defensivă, și la încetarea cu incetulu a tonului resboiosu în presă, căndu se lău țirea, că alianța triplă nordică nu se adeverește. Reducția armatei, ce stă în „Gazeta vieneză” negru pe anu, arată negreșitu într'unu modu eclatante, cum că Austria are în cugetu a ținea neutralitatea, care a formatu baza întregei sele politice dela începutulu conflictului în oriente, și după împrumuta întălnire în Olomuțu și Varșovia. Stăpănirea prusiană a sprijinitu de repetite ori a ei încredințări diplomatice în privința politicei neutrale și prin articole în organele guberniului, Austria a dovedit'o acesta prin faptă. Reducerea armatei în momentulu de față, căntru doi vecini ai statului împărătescu în înfricoșate pregătiri erau gata de resboiu către olaltă, este mai multu decătu o mesură finanțiară, ea este dovada cea mai eclatante, că Austria vrea pace, și numai pace. Armata austriacă este și după reducerea ei în așia posesiune impustoriă de stimă, că tu să potă înfrunta orice eventualitate. Căndu Austra arată, că ea față cu amenințătoriulu gericulu, nu numai că nu are lipsă de înmulțire a acestei poteri, ce la o parte din ea pote și renuncia, dă Europei dovadă, că tu de puținu cugetă ea, a lua o parte mai mare la atărnătorea întrebare, decă tu atăta, că tu îi impune demnitatea ei, ca potere mare, și însărcinarea ei ca unu mijlocitoriu pacinicu. Întămplări de zile. Precum se sună cu precisiune, ofițerii germani, carii cu învoire stăpâniriloru loru se află în armata turcescă ca instructori, se voru chiema înderăptu. În toate locurile a scăzutu apa răuriloru atătu de ore, în cătu în cele navigabili cu greu se pote întreprinde navigațiunea. Dn Tiboldu s'a aflatu 900 de bucăți bani romani, din timpulu triumbiratului, a lui Augustu, și Domițianu. Pentru consumarea artiei în Austria pote cineva trage închiere, decă va lua în considerațiune, cum că direcțiunea finanțiară în Viena numai pentru artia timbrată de cancelariă cere 48,505 rilme. Din Parisu seștimțeză, că Dembiiscchi a plecatu în Os, către Constantinopole.