Telegraful Roman, 1853 (Anul 1, nr. 1-102)

1853-02-14 / nr. 13

ci Telegrafulu ese de doe ori pe­­ 13 septemănă: Mercurea și Sămbăta. Ro Prenumerațiunea se face în Sibiu la espeditura foiei, pe afla­­tă la C. R. pește, cu bani gata, prin eprisori francate, adresate către espeditură. Pregiumu prenum 3. pentru­ibiu este pe anu 7. fel. m.c.i ear­­ pe o jumătate de anu 3. fl. 20. Mă­ Cia:; Pentru celelalte părți ale Transilvanii și pentru LD. din Monarhiă pe unu anu 8. al ear pe o jumătate de anu 4. fl. r -­­Inseratele se plătescu cu 4. vr. șirulu cu slove mici. 141319 un FIIPGV . Depeșe telegrafice. Șeczulu c. r. poliției supremi mareșalulu campestre loco­­țiinte Chemnen de Filitenetamin către toți Compii locoțiitori, pre­­ședinții țereloru și Gubernamentului generale Lombardo-Veneției, viena în 20 Fevruariu 9 ore dimineța. Alți treile buletinu sună: în starea sănătății a c. r. anosto­­licei Maiestăți, nu s'a făcutu de astă dimineța în coci alta schim­­bare, decăt că frigurile de reacțiune, ce ori sera se arătaseră, s'au renoitu. Viena 19 Fevruariu seara 5 oare. Alu patrulea buletinu sună: starea sănetății a c. r. aposto­­licei Maiestăți este mesuratu înpregiurăriloru bună. Frigurile de reacțiune s'au aflatu mai nainte ot mai micu și a ținutu mai puținu, ca ori, au fostu însă într'unu Somnulu este pacinicu. Viena în 20 Fevruariu la 1 oară dimineța. Consiliariu de curte Seeburgher c.r. medicu. Wattmann c.r. chirurgu Redl. m. Depeșe telegrafice. p. Adăutantele generale alu armatei cătră toți comandanții de­­.. și locoțiitorii. Viena în 20 Fevruariu 10 ore dimineța În noptea trecută Maiestatea rea s'a bucuratu cu întrerum­­peri de unu somnu domolu, și a fostu fără friguri. Simptomele cutreerării Creeriloru a începutu încetu a se perde. Dela șefulu Depeșe telegrafice. c. r. supremei poliție m. c. l. Chempen cătră toți Domnii locoțiitorii și președinții ai țereloru. Viena 21 Fevruariu 9 ore dimineața Ceialalți buletini sună asia. În trecerea zilei și în partea nopții din tără favoritoria stare a sănătății Maiestatei sale c. r. apostolice nu s'a turburatu. Viena 21 Fevr. 1 oară dimineța. Maiestatea Sea c. r. apostolică fu recreată prin unu somnu puținu numai intreruptu, și se află întru totu u și urată, și fă­­ră friguri. Viena în 21 Fevr. la 7 ore dimineța. Consiliariu de curte Seeburgher c.r. medicu. Wattman c.r. chirurgu. Depeșe Telegrafive. Seculu c. r. Poliției Supreme m. c. r. Chempen de Fichten­­stamm către toți Domnii Locoțiitori și Președinți ai țereloru. Viena în 20 Fevr. 97/ ore dimineța. Liniștita stare a săneteții Maiestății Sele, ce s'a făcutu cunoscută astăzi de diminea­­ță, ține întru'na. Viena în 21 Fevr. la 4 oare după amiazăzi. După ce boa­­la Maiestății Sele c. r. Apostolice a scăzutu toată ziua într'unu gradu amesuratu, s'a arătatu sera mai timpuriu o aplecare spre somnu care ține și acuma fără întrerumpere, și se poate numi do­­molu și pacinicu. Viena în 22 Fevr. la 1 oară dimineța. A Seac. r. Apo­­stolică Maiestate au avutu o noapte pre liniștită, au dormitu si nu numai cu intrerumpere de doue ori, și s'au simțitu de cănd s'au deșteptatu recreatu. Viena în 22 fevr. la 7 ore dimineța. Consiliariulu de curte Seeburg d­r. Medicu. Consiliariulu de Regențiă Wattmann c.r. Hirurgu. Turcia în zilele noetre. Alb­nie turcească, de a cărei­­­ tremura­ea­­ zrăa Europă creștină, astăzi a ajunsu a fi atătu de neputințiosă, în cătu de nu s'aru fi învoitu poterile cele mari din Europa la a­­nulu 1840 să o susțină întru întregitatea sea, pănă acumu doară s­aru fi și cotropitu cu totulu. Pricipele slăbiciunei ei se află chiaru în mijloculu ei, în despotismulu ei religiosu, în lupta cea înfricoșată între turcii cei ruginiți și cei adăpați cătu de puținu în cultura europeană, iar mai alesu în finanțele ei cele deșerte, și nepotinția de a'și ajuta ea de sine. Vai de unu statu, cănd de­­vine la posețiunea de a potea esteta numai pănă căndu va plăcea ve­­ciniloru lui, și iată că se află astăzi tocma­i acea­­ Dacă vomu lua în băgare de semă, că cele unsprezece și jumătate milioane creștini, ce se află în împărăția turcească din Europa, lipeiți de toate drepturile, să nu zicemu ce­­tățene, ci omenești,­­ căci coranulu la neturci nu le dă drep­­turi, ci numai apărare subt unu domnitoriu înduratu,­­ așteaptă numai după unu semnu dela Rusia cea atătu de tare, ca să se rescoale asupra trei milioane de turci curați, ce se af­tă în Eu­­ropa; atunci nu ne mai poate prinde mirarea, că de n'a căzutu Turcia fănă astăzi, pricina săntu interesele conservative ale poteriloru celoru mari, care la vreme de căderea acestei împărății așia zicându învechire, nu s'aru potea învoi asupra părțiloru ce le aru deveni, prin urmare ca nu cumva din acestă împregiurare să se tulbure echilibrulu adecă cumpăna, ce domnește astăzi între po­­terile Europei, acele preferu a o susținea să nu cadă, ori cătu 6 de amețită și de neputințioasă. i­ub­j­etul iș­n în anii trecuți s'a vorbitu multu despre flota cea isteță a turcului; s'a vorbitu forte multu despre iuțela oștiriloru turcești și că la vreme de nevoie creștinii din Turcia săntu gata a lua ar­­me spre apărarea sultanului. Aceste însă au fostu și săntu laudele unoru jurnale plătite de portă, ca să cănte în interesulu ei; iar adeverulu curatu­i, că în privința măiestriei de a se bate pe mare, cu unu cuvăntu în privința corăbierei, turcii de vetuzi săntu încă atătu de nătăngi, și corăbiele loru de resboiu pe apă atătu de nepractice, în cătu la timpu de bătaie s'aru lunta mai multu între sine, de cătu cu dușmanulu. Iar că tu se atinge de înarmarea creștiniloru sub puși turcești în favorea sultanului, să'su ferescă Dumnezeu; căci aceea aru reeși negreșitu cu alun­­garea lui din Europa și cu unu măcelu între turci și creștini, de care anevoie a visatu pănă acumu istoria pemaniloru. Totu­d­ee­a trebue înțelesă și despre petea cea curatu turcescă, care in locu de a consta din unu numeru de 350.000 abia se pote îmulți la vreme de nevoie pănă la 130.000 fetiuri, apoi din acești ia ăși căți săntu carii se aduseră cu ei la, și dintre carii pe­țitorii de bătaie abia se potu pune 70, pănă în 80,000. Cu o astfeliu de o­­ ste, care astăzi a perdutu însușirile, de le avea odată o stea tur­­cescă neregulată, iar în tactica trupeloru regulate din Europa încă n'a ajunsu a se deprinde după cuviință, nu știu dacă aru­ți cineva în stare a se mesura la locu largu cu 40, 000 ostași bine deprinși și dedați la mirosulu pulberei de pușcă, fără a nu veni în pericula de a'și vede în căteva ore ostea nimicită și adusă­ te picioru de fugă. După cum s'a întâmț­iatu cu armata egiptenă, ettelu se întămplă și cu cea turcescă europeană. - pregiurare. ee. 9 IPN vinețiu­ vian I

Next