Telegraful Roman, 1853 (Anul 1, nr. 1-102)

1853-02-21 / nr. 15

Telegrafulu ese de doe ori pe septemănă: Mercurea și Sămbăta. Prenumerațiunea se face în Sibiu la espeditura foiei, pe affa­­tă la C. R. pește, cu bani gata, prin scrisori francate, adresate către I­V 18­21. Februariu 1852. espeditură. NE 15. Ma­­RCULU I. - u Prețiulu prenumerațiunei pentru Sibiu este pe anu 7. fl. m. c.;i­­ar pe o jumătate de anu 3. fl. 30. cr. Pentru celelalte părți ale Transilvanii și pentru provinciele din Monarhiă pe unu anu 8. c­. ear pe o jumătate de anu 4. fl.­­ Inseratele se plătescu­pu 4. cr. și rulu cu slove mici. Și Depeșe telegrafice. Adănteptele generale ale armatei către toți comandanții mi­­litari, și Locoțiitorii. Viena 27 Fevr. 1853 la 7 ore dimineța. ASeac.r. apostolică Maiestate au dormitu fără întrerumperi pănă la 4 ore, după aceea iarăși au dormit atu, și dela deșteptare încoaci se află întărită. Îmulțita căldură în capu nu s'a mai întorsu, numai căte unele ușioru trecătoarie durezi împungătorie se arătară din căndu în căndu în capu. După ce ușiurința esen­­țiale ține de 26 ore, se voru da numai căte doi buletini. Depeșe telegrafice. Ministrulu din lăuntru către c. r. Guberniu în Sibiiu, Viena în 27 Fevr. 1853. Alți 27-le buletinu­: În decursulu favoritoriu mai de­parte alu boalei Maiestății Sele c.rr. apostolice, nu s'a arătatu nici o turburare. Viena 27 Fevruariu 1853. sera la 7 ore. Consil. de curte Seeburgher c.r. arhiatru. Consil. de regențiă cavalerulu de Wattmann dir. arhikirurgu. Depeșe telegrafice. Ministrulu din lăuntru către c. r. Guberniu în Sibiiu. Viena în 28 Fevr. 1853. Alu 28-lea buletinu. Acea c.r. apostolică Maiestate au avutu unu somnu pre li­­niștitu și restaurătoriu, și reîntregirea sănetății face pașiunile dorite. Viena în 28 Fevr. 1853 la 7 ore dimineța. Consil. de curte Seeburgherc.r. arhiatru. Consil. de regențiă cavalerulu de Vattmann Depeșe telegrafice. d­r. arhihirurgu. Dela Ministrulu din lăuntru către A­cea Înălțime Arhiducele Albrechtu în Buda. Viena în 28 Fevr. 1853. Alu 29-le buletinu. Întregirea sănetății Maiestății Sele c. r. apostolice, pășe­­șe într'una înainte. Viena în 28 Fevr. 1853 la 7 oare sera. Consil. de curte Seeburgher c.r arhiatru. Consil. de regențiă cavalerulu de Vattmann d­r. arhihirurgu Depeșe telegrafice. Ministrulu din lăuntru către c. r. Guberniu în Sibiiu. Alu 30-lea buletinu. Nainte de ivirea unui linu și țiitoriu somnu, nu s'a arătatu nici cea mai mică întărătare mai multu. Termurirea poterii de vezutu în ziumetatea obiectului privitu, ce a fostu nemijlocita ur­­mare a cutrierării, s'a micșioratu multu, însă pănă acuma nu e redicată cu totulu. Înbunătățirea sănetății a Maiestatei Sele c. r. apostolice pășește cu astfeliu de animesurime, încâtu de azi încolo se va da numai căte unu buletinu. Viena în 1 Martiu 1853 7 ore dimineța, în tote bisericile rugăciuni pentru fericita scapare a Monarhului Consil. de curte Seeburgher c.r. arhiatru. Consil. de regențiă cavalerulu de Vattmann d­r. arhikirurgu Monarhia Austriacă Transilvania. Ocna în 19-le Fevruariu. Luni se țipu în Orașiulu nostru din primejdiă, și pentru reintregirea senetății Lui. Mai îngăiți la treco-reseriteni, apoi la reformați, și în sfărșitu la romano- Catolici. La tote rugăciunile și ceremoniile dumnezeești luară parte tote confesiunile înpreunate, și dovediră celu mai frumosu esemplu de o stimă reciprocă atătu confesionale, cătu și națio­­nale.­­ Astăzi ajunsă aicea în Sibiu Contingentele de soldați, ce adu să dee Ocna pentru anulu acesta. Cei mai mulți dintre re­­gruți erau feciori voinici de romănu, ne cuprinsă o bucuriă văzăn­­dui cu voe bună alergăndu la Stegulu Împărătescu spre a depune jurămăntulu de credință, ba ce e și mai multu, ei apropiinduse de stegu strigară și de mai multe ori, „vivatu. ” Așia braviloru ro­­măni, treziți vă puțintelu, și judecați, că strămoșii voștri romani au căpătatu renumele seu celu mare în Istoria lumei numai prin vitejia, cu care s'au aretatu ca soldați în resbelele cele mul­­te, ce le aveau cu învecinatele poporă, pe care ei le învingea prin disciplina cea strănsă, ce domnea între dănși. Chiemarea vostră este frumosă și sfrată, voi aveți să apărați vetrele pă­­rinților­ și rudeniiloru vostre, patria voastră, împărăția în­­tregă și înalta ei Dinastiă pe tronulu celu consecratu de vecuri, la care a rădicatu pronia dumnezeiască, de năvăliri stăine și de tote primejdiile din lăuntru și din afară. Bănatu. Gazeta Timișorei ne aduce iarăși osăndele, ce au urmatu asupra următoareloru Individe: Gavrile Cranpeț din Boracica pentru ascunderea bancnoteloru coșutiane, cu arestu de 4 zile în seră, Ferdinandu Prușinevschi și Adamu Gherman din Elemiru pen­­tru călcarea legiloru de arme, cel din tăiu pe lăngă perderea armeloru cu arestu de 6 lune în seră, iară celu de pre urmă cu 5 l.mc. Marco Bachici din Paulișu pentru călcarea legiloru de pașa­­porturi și primirea în slujbă a doi vagabozi, fără pasportu cu a­­restu de 4 lune în seră. Iosifu Visoda din Aradu pentru pitularea semneloru revolu­­ționari cu arestu de 14 zile în seră. Iancu Paia din Rachitova pentru pitularea armeloru, pe lăngă perderea armeloru cu arestu de 6 septemăne în seră. Florea Muntianu din Cubleșu pentru pitularea armeloru și de munițiune a doboară cu arestu de 4 lune în seră pe lăngă perderea lucruriloru pitulate. . Iosifu Șaghi din Dantova pentru pitularea armeloru la arestu de 6 septemăne în seară și perderea armeloru­nitulate. Simeone Niada din Britenicu pentru pitularea armeloru, ca și celu de mai nainte. Andrea Pichici din Neoplanta pentru pitularea bancnoteloru coșutiane cu arestu de 4 zile în seră Margarita Taș din Recașu pentru vătămarea verbale a unui ofițeru, cu arestu în cătu a ținutu cercetarea. Carolina Popovic din Cacova pentru pitularea armeloru, pe lăngă perderea loru, cu 15 fl. m. c. Ianoșu Ianculescu din Romănești pentru pitularea armeloru, pe lăngă perderea loru, cu arestu de 6 săptămăne în seră. Austria. Viena 25 Fevr. Niptea trecută a fostu cea dintâiă dela 18 încoace, în care Înălțimea Sea Arhitucesea So­­fia, mama Împăratului s'a depărtatu de la patulu Maiestății Sele, și a odihnitu căteva oare. La 5 oare dimineața însă a fostu dulcea mamă eră și lângă patulu Maiestății Sele.

Next