Telegraful Roman, 1853 (Anul 1, nr. 1-102)

1853-09-19 / nr. 74

ȘI Telegrafulu ese de doe ori pe to 2­4 septemănă: Mercurea și Sămbăta.­­ Prenumerațiunea se face în­să la C.R. pește, cu bani gata, prin scrisori francate, adresate către ANULU I. espeditură. Sibiiu 19. Septem. 1853. Prețiulu prenumerațiunei nentru. Sibiu este pe anu 7. fl. m. c., iar pe o jumătate de anu 3. fl. 30. cr. Pentru celelalte părți ale Transilvanii și pentru proviniiele” din Monarhiă pe unu anu 8. fl. ear pe o jumătate de anu 4. fl. Inseratele se plătescu cu 4. cr. șirulu cu slove mu­gi. Sibiu la espeditura foiei; pe alfa- Depeșe telegrafice. Din, sosirea știreloru din Constantinopole din 15­­ e.n. Ulemanii la demustrarea lui Șaid-ul-islam s'au căitu de pașulu, ce sau făcutu la Sultanulu. Procesiunea bairamului s'a ținutu cu obicnuită pompă și Constantinopolea a fostu în pace. Olomulu 26 Sept. Manevra cavaleriei nu s'a ținutu din pri­­cina plpei. La 11 ore a fostu producțiunea trupeloru de geată, înaintea Maiestății Sele pe Tafelbergu. La 4 ore a fostu ma­­să de curte. Seara focuri artifici se. Monarhia Austriacă Transilvania. Sibiiu 18 Sept. Bri către seară a sositu Escelenția Sea Părintele Episcopu Barone de Șaguna dela Sighișoră în întreaga sănetate aici, iară Ilustritatea Sea D. Episcopu Dr. Hainald plecatu la Bălgradu.­­ Și Serenitatea Sea principele guberna­­a­tore sosi astăzi în 19 sănetoșu în Sibiiu. Brașovu 15 Sept. e.n. Cel ce cunoaște spiritulu comunită­­țiloru noastre bisericești d'aici ne va concede, că aceste comunități s'au distinsu din vechime printr'o tărie de credință către relegea părințiloru loru, și nu mai puțin printr'o filaecă pietate către ca­­nii și Arhipăstorii loru: d'aceea venirea Episcopiloru loru în mijloculu loru, s'a ținutu totdeauna ca o zi de sărbătore. Însă venirea de astă dată a Episcopului loru, a Escelenției Sele D. Barone de Șaguna, la Brașovu a fostu o zi de bucurie în toată puterea cuvântului. Această zi, care face epodă în analele bisericei nostre din Ardelu, merită a fi însemnată pentru mai multe privințe. Fi­­indcă impresiunile mai ușoru se simtu, de cătu se potu descrie, d'aceea n'atepta, Domnule Redactare, dela acestă descriere de­­cătu o slabă scoană a bucuriei, ce de obște simțiră în zilele aste coreligionarii nostri P'aici. Înștiițați cu ceva mai nainte despre acestă buntre și scopulu ei, Joi 10 Sept.­eșiră mai mulți spre întimpinarea Excelenției Sele: DD. protopopi Ioane Popasu și P. Gherman însoțiți de mai mulți Preoți, așteptară pe Esc. Sea în Vlădeni, eră din DD. Ne­­goțitori cei mai însemnați eșiră pănă la Ghimbav. La cuartir fu așezată tinerimea gimnasiale și normale de ambe secsele în doă șiruri pe stradă, eră în curte pe trepte de amăndoiă laturile era postate fetițe îmbrăcate în albii cu cununițe de flori în mănă. Vineri 11 Sept. înainte de prănzii, între alții, Eforia șco­­lariă și Profesorii gimnasiali și normali se înfățișară, și își esprimară felicitările cele mai sincere de bună venire. Cu care ocasiune Eșec. Sea invită pe Dn. Eforcă și pe DD. Profesori gim­­nasiali la o ședință ținăndă la 5 ore după prănzu în obiectulu venirei Sele.­­ La ora prescrisă adunănduse Eforia și corpuru profesorale, Esc. Lea cu inima săltăndă și fața b­răndă de mul­­țumire bi pe­vești venirea darului de susu­­ a grațiosului decretu, prin care, după umilita cerință a Eforiei scăletoru se concede voia a se deschide cu începutulu an., scol. 185”/ Gimnasiu micu de legea greco-resăritenă aici în Brașovu, se întărescu directorulu și profesorii recomendați de Eforiă, se promite și publicitatea îndată ce Eforia se va căpui și de alu șaselea profesoru, și i se va așterne În­ Ministeriu de cultu și învățemăntu o împărțire a oreloru amesurată planului de organisațiune, și o specificațiune mai deslucită a materiei de învățetură după clase.­­ Acestu de­­cretu se citi în origine și apoi se explică din punct în punct de Execelenția Sea. Cu care ocasiune apăsă cu deosebire la loiulu unde Î. Mim­etriu de cușpu și învățemăntu, își arătă mare mul­­­­țumire cu jertoele ce le au adusu pe altariulu învățeturei, atătu cele doue comunități bisericești romăne, cătu și alți binefactori­ privați. După ce în vorbe chiare și precize a determinatu sfera de activitate a Eforiei, a recomendatu profesoriloru silință fără pregetu, nepărtinire și seriositate întru împlinirea obligățiu­­niloru loru celoru grele, a poftitu pe binefactori, ca f­ăcare să binevoiască a depune jertoa­rea anuale la începutulu fiecăruia anu scolasticu, apoi suprinse pe adunați cu dec­iărățiunea, că și Escelenția Sea voiește a se numera între binefactorii, carii s'au legatu a da în 10 ani pe fiecare anu căte 100 fiorini mon, conv. și cu numerarea contingentului promisu se ridică ședința. Sera față cu locuința Escelenției Sele se înălță unu stră­­parentu iluminatu cu insemnele episcopești și cu inscripțiunea: „Grațiă, Lumină și Bucuriă ne vesteși.” Cu ocasiunea iluminății, Junimea noastră, care avea o inimă ce bate pentru totu ce e pobilu, împrevisă doue bande de musicanți. Sămbătă D. R. Orghidanu a datu Vecelepției Sui, în onorea acestui evenimentu unu prănzu împodobitu. Duminecă Eec. Se a ținu în biserica Sf. Nicolae Miturgie cu a­­ceea mare cuviință, de care e primitoriu mai cu semă cultulu no­­stru, citi îngenunchiatu o rugăciune fervinte pentru fericirea și bunăstarea a tuturoru acelora, carii au contribuitu la fundarea gim­­­nasiului și a mărețului edificiu cu lucrulu, cu vani și cu svatulu, a făcutu parastasu pentru pomenirea binefactoriloru celoru ră­­posați, a cititu molitva de ertare și deslegare pentru așezarea sufleteloru loru în locu cu verdeță și odihnă, și a rostitu o cu­­văntare foarte ziditoriă, în care cu oincinuita'i putere de cuvântu desvoltă spiritulu bisericei nostre celu cosmopolitu, tolerantu și pengresivu, legă de inima Directorelui și a Profesoriloru, ca scolele noastre și anume Gimnasiulu care, fiindu confesionale, are să fie unu razeniu alu bisericei, încă trebuie să se povățuia­­scă de acestu spiritu măntuitoriu și salutare, și, după ce și aci aru fi lăudatu esemplarea iubire de jertvirea binefăcătoriloru, nu îndemnă părintește ca să nu se îmnpuțineze cu inima și zelulu, ci să aducă la sine lucrulu celu bunu ce­ sau începutu, care va fi unu monumentu al jertuirei și al dragostei creștinești, și unu e­­semnlu strălucitoriu și doveditoriu că că tu potu face frații în­­preunați în dragoste, credință și nădejdie­.. Totă cuvăntarea, dar anume vorbele: „Iubițiloru mei fiii, amu țintu că o să aveți bucuriă mare de darulu împerătescu, amu ve­­nitu că me bucuru și eu împreună cu voi primițimă și ne mine la ospățulu bucuriei voastre,” săcură o întipărire în inimile numeroșiloru credințioși, de carii era plină biserica, o bucuriă, care, cum amu zisu, mai ușoru se siște decătu se poate reoori. În acestași­ zi înainte de amiazi după ușitulu servițiului dumnezeescu la cuarticulu Escelenției Sele, se citi protocolulu ședinței de Vineri a Eforiei, se subscrise de Escelenția Sea și de alți membrii ai Eforiei cu aceea modificățiune, că Eecel, Lea dec­lară, că, îndată ce 'i voru îngădui împregiurările, promi­­sulu din parte'i contingentu, anualu de 100 fl.m. c. îlu va asecura pentru veci printr'unu capitale depusu în obleg.­iulun­. a,3 lur­ Esemplu demnu se lumineze pe toți binefactorii!. La 3 ore după prănzu plecă Esce­tenția de a urmatu ură­­rile fiiloru­nei supleteți. Asia decurseră zilele ateste de bună vestire și de miri. Ve îmvredințezu, că venirea aceasta a Envelepției Sale la noi a strănsu nodurile dragostei și a bunei înnțelegeri, ce legă ști tro-

Next