Telegraful Roman, 1855 (Anul 3, nr. 1-103)
1855-10-22 / nr. 84
. Telegrafuluese de doe ori pe septemănă: Mercurea și Sămbăta. Prenumerațiunea se face în Sibiu la a foiei; pe affată la C. R. pește, cu bani gata, prin scrisori francate, adresate către essgp editură. prețiulu prenumerațiunei pentru Sibiu este pe anu 7. fl. m. c.; cpr pe o jumătate de anu 3. fl. 30cr. - Pentru celelalte părți ale Transilvanii și pentru probiniiele pe o jumătate de anu 4. fl. - Inseratele se plătescu cu 4.cr. slove Pentru prin. și țeri mici, străine pe unu anu 12 f. pe 7, anu 6 f. m. c. ---- 334 eRE E e din Monarhiă pe unu anu 8. fl. ear cea etăncă, e și Nicolaea - Depeșe telegrafice. Khunigeberg 27 Octom. e. n. Gazeta Moscvei cuprinde un cercular al ministrului Landecoi către nobilime, de următorul cuprins: Împăratul a poruncit să se declare, cum că toate privilegiile nobilitare moștenite vor remănea neatinse. * London 24 Octom. „Morning post” înștiințează, rușii vreau să deșerte partea nordică a Sebastopolului, și tot . (ru e de crezut). l Gorșacov înștiințează, în 10 Octom. a pornit carii amenințau falanga lui vrăjmașul o tărie de 30,000 pănă la 40 ,000 de la Eupatoria, în 11 a mere spre Talat, văzănd însă pe uișele dela Adige a ulanilor noștrii, întorc înderăpt pănă la Antaci. Între rit nu sa întămplat nimic nou. Varșarica 25 Octom. Generalul Liudere a slobozit o de zi, prin care se arag în puterea unei răndueli împărătești, toate drujinele a redicărei dintăiu sănt împărțite armatei dela sud subt poruncile lui. udris 25 Octom. Holera sa stins în tot Friaula. *Odesa 25 Octom. Ștrea despre călătoria Maiestatei sale la Elisabetgrad nu a fost întemeiată. El nu a părăsit încă Nicolaeaul. Corăbiile dușmane, precum se aude au străbătut mai deunăzi pănă în apropiere de Herson și Nicolae f. apăĂ Celer dintăi Liniamente istorice ale Monarhiei Austriece. P. 7. sus stăpănirea lui Ferdinand I. începu legătura Ungariei și a boemiei cu Austria a întra în viață (1526) care după formarea împrejurărilor din lăuntru ale acestor țări se făcu o împreunare atatornică: prin aceasta căștigară țerile ereditare lustriice o posiție istorică, și li se declară temeiurile cele firești pentru o putere europeimă de Sine Stătătoare. Imteresele germane, elegonia Austria pănă atunci, se perdură cu încetul, și interesul lustriei se înodtă nemijlocit de binele și răul Europii. 8. Formarea hotarelor împărăției însă cu aceasta nu era încheiată, din protină ținu o căderea pe de o parte, și creștere pe de altă parte încă tot mai mult cu desvoltări vrednie le însămnat. 1496 ptămâneau Jabsburghenii Holaldia, și Spania, și toate serile ce erau legate de coroana opanică. 1526 pe când Spania și Holandia se țineau de una linie, creștea stăpânirea în cealaltă linie prin Boemia, și Ungaria cu ferme ei alăturate. 1606 prin resbolele cele îndelungate și pustiitoare era trasă linia de hotar turco- austriacă mai prin mijlocul Ungariei. 1648 se perdulgația. 1699 și 1718 eară se scăpară țerile vechi ungurești de jugul turcesc. în anul 1718 (pacea de la Pasaroviț) cuprindea Austria teritoriul cel mai mare. 1739 earăși perdu pămăntul dincolo de Dunăre și de Sava. 1748 (pacea dena laden perdu Lustria țeara lombardică lăngz. Sesil cu 339. Piscența, Gvastala, și și Silegia. 1809 (pacea de la Viena) căzură spre jertvă Santengul și Berchtesgaden, Varniolia, S parte din Carintia, Triestul, Goriliea, Fiumea, Istria, N. Ungaria litorală, congia. pănă la Sava, Galiția deag apus și o parte a Galiției dela răsărit. 1815 recăștigă Austria d'avia hotarele vechi, în vremile din urmă a lui Carol VI. 9. prin 3 înpodare minunată a urcitelor Austriei se întâmplă din secol în secol, că dănsa își jertfi căte ceva din posesiele sale, ca să ci rotunzească teritoriul, ce era ca să formeze centrul puterii ei. Perderea Spaniei, Neapolului, Siciliei, Silesiei, Orlandiei, și posedelor celor mici de lângă Rin și pădurea neagră se suferi cu răbdare, numai ca să se poată căștiga alte țeri de și mai mici, lisă pentru desvoltarea puterei din lăuntru de mai multă însămnătate. Corma provedinței dumnezeești ce în decursul întămplărilor lesne se poate trece cu vederea, ni se arată lămurit în resultatul întâmplărilor. Puterea trebui ca pe la mijlocul Dunărei să se deszvoalte, va ca aici să'și adune teritoriul cerilor sale spre a și'l rotunzi în resboaie cutremurătoare, ca să se facă ceea ce este, adecă, protectrița cea mare a mezului Vuroșii. 10. Peluânduse în băgare de seamă preșemintele timpului din urmă, era lustria în decurgerea desvântărei cale de 4 ori gata să răpună în luptă pentru neatârnarea și; totdeuna însă eși din luptă într'unu mod neprevăzut învingătoare și cu noue puteri. Sub stăpănirea lui Ferdinand I, plăntă semiluna turcească (15290) întăia oară flamurile sale pe porțile Vienei, lună ce trădarea îi făcuse acum prin Ungaria. Nici Austria nici germania nu erau pregătite de această lovitură, Viena era prearmată spre opunere. Douăzeci de zile se apără cetatea cu eroism mărginită pre lăngă puțina sa garnizoană, și puterea activă a cetățenilor săi, fără nădemde de desblocare, fără mijloace de a putea sta în protivă necurmatelor asalte ale vrăjmașului celui însoțit precumpănitor. Cu căderea ei dimpreună -ce ce părea neîncungiurată -ar fi căzut și Germania, ba poate toată Europa subt jugul barbarismului. Și iată fără veste retrase turcul gloatele sale de la cetatea înspăimântată, și se întoarce pe săngerosul drum, pe care le venise, pericolul cel mai mare peri, și Austria căștigă timp de a se pregăti pentru periculi mai mici. După moartea împăratului Matia (1618) se socotiră staturile din Boemia îndreptățite a dispune un cun părăsit, și aduseră și țerile vencipe Silesia, Moravia, Austria de sus și de jos în resculare, care însă fu acoperită cu mantaua religiei. Pericolul așa fu de mare, cât regele legiuit Ferdinand I, de doe ori fu împresurat în capitala sa, ba chiar și în castelul său strămtorat; atunci veni întâiadată scăparea dintr'o parte, de unde niminea nu ar fi sperat, de a doua oară părăsi însuși vrăjmașul foloasele puterei precumpănitoare și ca cu ce le avu cu coroana, a