Telegraful Roman, 1856 (Anul 4, nr. 1-102)
1856-01-14 / nr. 4
DDT. ANC 7 15 De la granița Poloniei se scrie, cum că regatul acesta în scurtă vreme se va organisa de nou și în loc de 5 gubernamente se va înpărți în 3 provinții, a cărora residenții ar fi Varșovia, Lublinul, și Rodomul, cu un gubernator civil și , care ar fi subordinat locoțiitorului regatului. Din S. Petersburg se scrie „Nordului” că știrile despre starea sănătății că Împăratul al Mareșalului Paschievic sună tot mai nepădutor, și trebuit să cugete despre un succesor, pe care la aflat în persoana prințului Gorșacof, care apoi se va suplini în Crim prin generalul Liudere. Se vorbește că Omer pașa posomărăt prin atacurile vrăjmășești, care sănt țintite asupra lui din toate părțile, vrea să se idetifice, și apoi să-și ia dimisia și să se sălășluiască în Anglia, unde se află cea mai prețioasă parte a averei sale. Din Crim nu a venit nimic însemnat. Omer pașa se așenza în Constantinopol ca să-și poarte în persoană procesul. Trupele lui se vor îndrepta de loc spre Erzerum pentru că rușii erau numai 3 cesuri îndepărtați de aceasta cetate, și poarta de și are acolo 15.000 de trupe este îngrijată pentru ea. Șirea despre pace sa primit în Franția cu cea mai mare bucurie. Din 1 pănă 25 i. tr. pricinui un geru cumplit, și năvale de omăt atât în Serbia, cât și în Boemia și Transilvania mari nenorociri. Drumul cel mare care duce dela Belgrad preste Cracuevaț cătră Bulgaria, au fost mai multe zile dupăolaltă, într'atăta acoperit cu omăt cât poștele nu puteau să treacă (nici chiar cu sanii). Pe drumul acesta să fie înghețat vreo 7 oameni. La Brusnica într'o vale strâmtă sau aflat o familie întreagă de țigani înghețată și mai toată mâncată de vuli și de laupi. Deși în toate satele din Serbia se ținu mai în toate săptămânile vănaturi, totuși sau întâmplat casuri, în care viața omului trebuia să-și piardă sângele întră ghiarele lupilor. La Baratin o turmă de luni au spart grajdiul de oi a unui proprietariu de moșie, și în mai puțin de 2 oare au sugrumat la 300 de oi, o altă turmă au întrat iarăși la Supeliac într'un grajdiu de cai, îndrăzneala lor însă trebuiră a o plăti cu viața, deoarece proprietariul lăsă a se aprinde grajdiul și pe lupi 9 la număr ai măna prin pușcături iarăși în foc îndărănt. „Constituționalul” are un articol lung despre negoțiațiele diplomatice în S. Petersburg unde se dă mai multor persoane meritul că ar fi înduplecat cabinetul Rusiei spre primirea proposițielor austriace. Noă însă puțin ne pasă din o parte cum sa negoțiat acolo, bine numai că ele sau primit, din alta parte, nota comitelui Bud ne adeverește destul frumoasa provocare a Austriei. Un cavaler care locuiește la țară cumpără în zilele aceste un butoiaș de vin în cetate, nu mult după aceea căpătă el butoiul dintr'o parte umplut cu apă curată și pecetluit, se vede că neguțătoriul de vin a uitat să pună și vin în trănsul. Gazeta nouă prusiană adeverește știrile de pace, și se miră că Rusia a întimpinat pe vrăjmașii săi pe calea pălii de tare. În marele principat al Ardealului sa dat pănă la încheierea ce a urmat mai deunăzi despăgubiri urbariale în suma de 3,307,635 fl. 53 , cr. în 5 rate. În privința punerei în lucrare a despăgubirei urbariale în Ardeal sau săvărșit înștiințările și activitatea comisielor de cerc spre verificarea acestor inștiințări va începe căt de curănd. Greutățile acestor comisii 16 la număr se văd și de acolo, căci pănă la sfărșitul lui Dechemvrie 1855 sau așternut ca la 4.600 operate de înștiințare, care cuprind mai mult la 16.000 de parțele de bunuri în vreo 2.000 de comune. Ca o dovadă despre omenoasa activitate a c. r. jandarmerii ne este înpregiurarea, căci ea în decursul timpului dela 20 Noem. pănă în 6 Ianuarie numai în Ardeal au măntuit viața la 17 oameni, din care 15 ar fi degerat, 1 sar fi înecat, și 1 ar fi ars. De aceea nu e lipsă de mai mare comentar ca să dovedim căt este de mare lipsa acestui institut, și căt de frumoasă sa făcut chiemarea lui în toată Monarhia austriacă. Înaltul Tribunal urbarial ce este menit pentru Voivodina sărbească și Bănatul Temesian a început în 3 ianuarie activitatea sa. La 11 ceasuri sau adunat toți mădularii în sala de ședință a locuuiinței, unde presidentul acestui tribunal consiliariul de curte Dr. Vențel Martina a declarat întro cuvăntare potrivită sărbătoarei zilei tribunalul de constituat. Tribunalele urbariale de întăia instanție vor începe activitatea sa în 18 ianuarie. În Paris se vorbește, că în curtea Împărătească se află mari și multe pregătiri precum și Programa de ceremonie, care va avea a se păzi la botezul pruncului împărătesc. Dacă va fi nou născutul prunc fecior atunci botezul se va ținea după Programa Regelui de Roma, și pruncul încă în leagăn va căpăta titlul de Rege din Corsica. Principatele de la Dunăre. Din condeiul D. Cogălniceanu a eșit în „Stepa Dunării” care precum se vede nu e oprită, precum suna într'o „gazetă germană” următoriul articul: Iași 1 Ianuarie 1856. Steaoa Dunării, cu începutul trimestrului al doile al esistinții sale, întră în anul 1856, anu nou, anu misteriosu, anu, pentru Romăni mai alesu, plinu de arici și de speranțe, căci în valurile sale elu poartă soarta patriei noastre! Pentru ce nu ne este ertatu să împrejurămu de pe acumu asupra viitorului, să deschidemu cartea destinului, și așa dreptu urare de anu nou, să vestimu Romăniloru Evangelia ce inima fiecăruia o dorește, o așteaptă de atâta timpu și cu atăta ardore. Statornicirea autonomă a principateloru, unirea politică a principateloru! Fie ca anul 1856, asupra căruia ochii intregului neamu omenescu săntu țintiți, să adevereze speranțele pre care anul 1855 nu le au pututu realisa. Puse unu capătu miuriloru de sănge ce se varsă! Aducăne o pace măntuitoare, întemeiată pe legile eternii dreptăți, pe libertatea Europii, pe respectul naționalitățiloru, pe binele comunu! O asemine pace va asigura viitorul Romănilor, dăndule o patrie autonomă, liberă, dreaptă pentru toți fiii sei, respectată în de afară totu atătu de multu că tu va fi și iubită în lăuntrul ei! Ca să ajungemu însă la acestu țălu supremu al dorințiloru voastre, să ne înălțămu ochii cătră acea mare Putere, de care atârnă toate puterile pămăntului. Speranța noastră să fie mai alesu în Dumnezeu. Să învocămu numele seu în ajutoru; elu singuru ne va feri de rivalitățile, de cursele, de precugetările ominești! În mijlocul catastrofeloru în care de trei ani se sguduie Europa, în mijlocul resbelului, a fometei, a boleloru, elu ne au cercetatu, dar totu ne au păstratu. Servitorii credincioși se ceartă, însă nu se urtă. Să avemu credință în Domnul, să ne facemu popurul seu după inima sa, și atunce să fimu siguri, că între noi va domni nu numai numele seu, dar și binecuvăntarea sa. El va lumina inima împărațiloru pămăntului, el le va însufla simtimente de dreptate și de generositate, el va stinge totă prigonirea; și patriea noastră, pre care a totu puternicul seu brațu au păstratu cinci seculi, la viitorea pace va e și mai tănără, mai sdravănă și mai liberă decătu totudeauna! Cu începerea trimestrului al doile, este trebuință ca Stepa Dunării să'și mai facă profesie a sa de credință? Este trebuință să mai spunemu ce voimu, și unde țintimu? Trecutulu nu este celu mai bunu programu pentru viitoru? În mijlocul greutățiloru timpului și a împregiurăriloru critice prin care amu avutu a trece, publicul ne va da dreptate recunoaște că ne am ținut departe de ori ce altă partidă de cătu acea a binelui și a propășirii patriei, că atătu în laudele cătu și în criticile noastre în cătu aceste ne au fostu învoit - nu neamu povățuitu decătu de marele prințipii care facu temelia a ori ce societăți în desvoltare. Ori ce faptă generosă și nobilă, ori din cotro au provenitu, au găsitu în noi unu panegirie neînțeresatu, pentru cele unite și necuviincioase! Noă ne place a crede că pre mulți amu măngăiatu și ne întăritu; convicțiile noastre s'au făcut ale multora, și în aceste singure trei luni, opinia noastră n'au remasu fără a bea și din potrivă tămăia noastră nau arsu nici §2 fi asiul-