Telegraful Roman, 1856 (Anul 4, nr. 1-102)
1856-08-04 / nr. 61
213 întămplări de zi. *” Se scrie din Viena, că Maiestatea sa c. r. apostolică s'a reîntors dela Isl la Lausenburg în 9-lea August c. n. ” „Monitoriul” din 10-lea August c. n. înșciințează, că Împăratul a sosit dri seară în Paris și că a fost ateptat de Împărăteasa în Tinlerii. La acest congres a fost de față și Episcop ” Din Terapia se scrie din 9-lea e, că supremul comandante rusesc din Cars a încunoștințat pre Guvernatorul din Erzerum, că Rușii ar fi gata a preda Carsul dregătorilor turcești. ”O depere telegrafică din Șambek din 7 August înștiințează, că la învitarea Arhiepiscopului din Genua Episcopii din Piemont și ținutul Savoiei a ținut în zilele aceste un congres, în care s'a consultat în privința purtării preoțimei față cu stăpânirea Piemonteză. pul din Orlean. ”Curierul mercantil” din Genua înștiințează, că mai mulți capitaliști din Paris, London, Brisela și Genua au subscris sume însemnate pentru colonisarea insulelor Sardiniei. „bjunierului Ipas” i se scrie din Galați, că în Iași cu prilejul aflării de față a comisariului franțuzesc Baronului Taleirand, s'a făcut asemene demonstrații în favoarea împreunării Principatelor ca și în Bucureți. ” Din Costantinopol se scrie că un Raia, carele au făcut o vizită neertată într'un Harem turcesc s'a osândit la în închisoare de galerie pe 10 ani. La comisariatul englezesc curge o cercetare măreață înprotiva mai multor oficiali de la cassă pentru înșelăciuni, și încă ce feliu de înșelăciuni, pentru că se vorbește despre o sumă mai mare ca de 500,000 puni sterling. ”Un fabricant din viena după spusa jurnalelor ar fi făcut o descoperire, care va face o adevărată revoluție în unele ramuri ale industriei Austriei. D. Boss au aflat mijlocul de a tipări șaluri cu o mașină. Se ție că pănă acuma ele se tipărea cu mâna. La Canton într'o *Revoluția din Hina face pasuri grozave, zi se zice că s'ar fi decapitat 65 de rebeli. PDoanpă cum se aude se va publica acumi o lege nouă în privința recrutației. După care timpul slujirei soldaților se va reduce la 5 ani. Pentru că după înțelesul cel adevărat al acesea în hotărâtul timp de 8 ani se cuprind mai multe sloboziri pe acasă, care pot suplini cei trei ani, Principiul pronunciat despre o supunere obștească la miliție nu se vede aprobat prin acea lege, pentru că s'a făcut mai multe scutințe dela miliție și adecă: pentru tinerii carii ascultă învățăturile medicinale, teologhice pentru aceia, cari să pregătesc pentru slujba învățătorească și pentru toți amplocații statului. Pentru toți aceia, carii vor eși din miliție doi ani se vor socoti ca ani de reservă. Vărsta hotărâtă pentru recrutație este dela anul 20-lea pănă la 25-lea lune După hotărările aceștei legi rescumpărarea de la minu va mai avea loc. Mai multe foi străine înștiințează că consiliul municipal din Ravena urmând pilda celui din Bologna au așternut o cerere cătră Pana, prin care a cerut, ca pe temeiul doritei micșorări a greutăților publice fără amânare să înceteze ocupația străină așișderea s'a cerut publicarea legii municipale din anul 1850. Încă și alte orașe s'ar fi hotărât ași descoperi dorințele lor prin asemenea cereri. descoperit intențiile sale. ” Despre vestitul Italian Daniil Manin cetim în „Gazeta austriacă” următoarele: D. Daniil Manin au scrie iarăși o epistolie. „Gazeta del Popolo” publică următoarea scrisoare ce i sa trimis, din Paris din 2 August. „Cugetul D. Roberto Rosa (a căștigat 100 de tunuri pentru Alecsandria) e foarte minunat. Eu me învoesc la aceasta din tot sufletul. Prietinul Palavicine i va da pe socoteala mea cinci franci dinaltul unui espatriat. Curaj și înainte, să ne mișcăm pot pre noi și pre alții să trăească Italia. O strângere de mână din inimă. Al Dtale plecat Manin. ” După „Monitoriul dela flotei Contre-Admiralul rusesc Savorul e însărcinat din partea stăpănirei sale cu o misie la curtea din Peching. Primirea lui în capitala împărăției chinese e solută și urmarea unei clausure, carea se află în tractatul închinat de curănd la Chiatca între Ruși și Chinezi. În urma acestui tractat Admiralul nu poate avea în suita sa decât numai un adjutant și un talmaciu. Un Mandarin civil e însărcinat al priveghia și al însoți. După scirile cele mai proaspete se afla în Thingia un orășel în Provincia Tetchili. Locul acesta a fost hotărât ca loc de întâlnire. De acolo se va duce pe uscat pănă la capitala împărăției. Din anul 1811 n'a mai întrat nici un European în acea capitală. Atunci se afla Lordul Amherst, ca ambasador extraordinariu la curtea Împăratului Chiacing. Această misie însă n'a avut oareșcari resultate serioase. ” Cetim în „Lib. Bote,” că înaltul Ministeriu de comerț după conțelegerea avută cu Ministeriul din lăuntru și cu suprema comandă militară au dat în înțelesul legii pentru concesia drumurilor de fer din 14 Septemvrie 1854 comitetului înființat în Sibiiu pentru înaintarea clădirei drumului de fer din Ardeal Concesiv, pentru clădirea unei linii de la Timișoara peste Sibiiu la Brașov sub următoarele condiții: ca prelucrările cele de lipsă să se sfârșească cel puțin în 3 ani și ca linia proectată începând de la Arad să se aducă tot pe malul cel drept al mureșului pănă la Bălgrad, unde apoi să treacă mureșul spre Sigiiu. Principatele de la Dunăre. În Jurnalul „Nepărtinitoriul” din 26 iulie aflăm următoarele: Efectul liniei Poliției. În trecutul an 1855, obștiea Capitaliei noastre au avut o probă vrednică de memorie, despre acea cu ccractitate îndeplinire a îndatoririlor a fostului atunci șefu Poliției Vorn. Costică arș, într'acel timp comunitatea cu o espresiă plină de vociune se bucura de buna calitate și dreapta căntărire a păinei și a cărnei, care de mult timp nu se văzuse în oraș, și de neadormita privegere asupra curățăniei uliților, măsură ce contribuește pentru sănătatea orășenilor. Din nenorocire acel admiral șefu al Poliției s'au săvărșit din vieață, petrecerea trupului său la mormănt au fost întovărășită de lacrimile și binecuvăntările comunității. După aceea administrația Poliției căzuse iarăși în letargie. Acum aceasta administrație e încredințată unui alt Balș, D. Vorn. Grigorie Balș, măsurile ce acest zelos patriot au luat în ecracta îndeplinire a regulelor polițienești, atăt prin asvărlirea pe uliți a păinei și cărnii, ce nu s'au găsit în bună calitate și dreaptă la cumpănă, căt și prin activele măsuri ce au luat pentru curățănia orașului, au întrodus în comunitatea meletitoasăși buna calitate a hranei, ea numără pănă acum doi șefi de Poliție coborători tot dintr'o familie, carii cu de opotrivă zel patriotic s'au îngrijit de zilnica hrană a acestor orăștini, noi avănd în vedere că și Guvernul țării e încredințat unui patriot tot din aceeași familie, carele în posturile ce mai înainte au ocupat, au dat dovezi de zelos patriot, pe lăngă această nemerită alegere ce au făcut cu rănduirea de șefi Poliției în capitală, ne va da prilej a publica în viitorime și mai mari fapte de înbunătățiri în administrația țărei. Prin norocita instalare a Căimăcămiei în Principatul nostru ne-am învrednicit a ne vide pășiți pe calea reformei, decretată de înaltele puteri și stipulată prin tractatul din Paris iscălit la 18 (30) Mart, trecut, ce e hotărâtă a să face și în Principatul nostru, în care lucrareau asigura și mărturisirile dorințelor și a trebuințelor nației noastre încăt privește lăuntrica înbunătățire a administrației. Timpul pănă la sosirea Comisarilor ne e hărăzit a delibera cu înțăleciunea cea mai pătrunzătoare și în ce mai strictă liniște la feliul reorganizărei, ce am dori ca să se restatornicească, adecă, care din legiuirile de astăzi au trebuinți de reformare și modul cu care să se poată menținea respectarea legilor în toată a lor putere; modul îmbunătățirei Stăpânirea pănă acuma încă nu și a