Telegraful Roman, 1856 (Anul 4, nr. 1-102)

1856-08-04 / nr. 61

213 întămplări de zi. *” Se scrie din Viena, că Maiestatea sa c. r. apostolică s'a reîntors dela Isl la Lausenburg în 9-lea August c. n. ” „Monitoriul” din 10-lea August c. n. înșciințează, că Împăratul a sosit dri seară în Paris și că a fost ateptat de Împărăteasa în Tinlerii.­­ La acest congres a fost de față și Episcop ” Din Terapia se scrie din 9-lea e, că supremul co­­mandante rusesc din Cars a încunoștințat pre Guvernatorul din Erzerum, că Rușii ar fi gata a preda Carsul dregătorilor turcești. ”O depere telegrafică din Șambek­ din 7 August înștiin­­țează, că la învitarea Arhi­episcopului din Genua Episcopii din Piemont și ținutul Savoiei a ținut în zilele aceste un congres, în care s'a consultat în privința purtării preoțimei față cu stă­­pânirea Piemonteză. pul din Orlean. ”Curierul mercantil” din Genua înștiințează, că mai mulți capitaliști din Paris, London, Brisela și Genua au sub­­scris sume însemnate pentru colonisarea insulelor Sardiniei. „bjunierului Ipas­” i se scrie din Galați, că în Iași cu pri­­lejul aflării de față a comisariului franțuzesc Baronului Talei­­rand, s'a făcut asemene demonstrații în favoarea împreunării Principatelor ca și în Bucureți. ” Din Costantinopol se scrie că un Raia, carele au făcut o vizită neertată într'un Harem turcesc s'a osândit la în închi­­soare de galerie pe 10 ani. La comisariatul englezesc curge o cercetare măreață înprotiva mai multor oficiali de la cassă pen­­tru înșelăciuni, și încă ce feliu de înșelăciuni, pentru că se vorbește despre o sumă mai mare ca de 500,000 puni sterling. ”Un fabricant din viena după spusa jurnalelor ar fi făcut o descoperire, care va face o adevărată revoluție în unele ra­­muri ale industriei Austriei. D. Boss au aflat mijlocul de a ti­­pări șaluri cu o mașină. Se ție că pănă acuma ele se tipărea cu mâna.­­ La Canton într'o *Revoluția din Hina face pasuri grozave, zi se zice că s'ar fi decapitat 65 de rebeli. PDoanpă cum se aude se va publica acumi o lege nouă în privința recrutației. După care timpul slujirei soldaților se va reduce la 5 ani. Pentru că după înțelesul cel adevărat al acesea în hotărâtul timp de 8 ani se cuprind mai multe sloboziri pe a­casă, care pot suplini cei trei ani, Principiul pronunciat despre o supunere obștească la miliție nu se vede aprobat prin acea lege, pentru că s'a făcut mai multe scutințe dela miliție și adecă: pentru tinerii carii ascultă învățăturile medicinale, teologhice pentru aceia, cari să pregătesc pentru slujba învă­­țătorească și pentru toți amplocații statului. Pentru toți aceia, carii vor eși din miliție doi ani se vor socoti ca ani de reservă. Vărsta hotărâtă pentru recrutație este dela anul 20-lea pănă la 25-lea­ lun­e După hotărările aceștei legi rescumpărarea de la mi­­nu va mai avea loc. Mai multe foi străine înștiințează­ că consiliul municipal din Ravena urmând pilda celui din Bologna au așternut o cerere cătră Pana, prin care a cerut, ca pe temeiul doritei micșorări a greutăților publice fără amânare să înceteze ocupația străi­­nă așișderea s'a cerut publicarea legii municipale din anul 1850. Încă și alte orașe s'ar fi hotărât ași descoperi dorințele lor prin asemenea cereri. descoperit intențiile sale. ” Despre vestitul Italian Daniil Manin cetim în „Gazeta austriacă” următoarele: D. Daniil Manin au scrie iarăși o epi­­stolie. „Gazeta del Popolo” publică următoarea scrisoare ce i sa trimis, din Paris din 2 August. „Cugetul D. Roberto Rosa (a căștiga­t 100 de tunuri pentru Alecsandria­) e foarte minunat. Eu me învoesc la aceasta din tot sufletul. Prietinul Palavicine­­ i va da pe socoteala mea cinci franci dinaltul unui espatriat. Curaj și înainte, să ne miș­­căm pot pre noi și pre alții­ să trăească Italia. O strângere de mână din inimă. Al Dtale plecat Manin. ” După „Monitoriul dela flotei Contre-Admiralul rusesc Savorul e însărcinat din partea stăpănirei sale cu o misie la curtea din Peching. Primirea lui în capitala împărăției chinese e solută­­ și urmarea unei clausure, carea se află în tractatul închinat de curănd la Chiatca între Ruși și Chinezi. În urma acestui tractat Admiralul nu poate avea în suita sa decât numai un adjutant și un talmaciu. Un Mandarin civil e însărcinat al priveghia și al însoți. După scirile cele mai proa­­spete se afla în Thing­ia un orășel în Provincia Te­tchi­li. Locul acesta a fost hotărât ca loc de întâlnire. De acolo se va duce pe uscat pănă la capitala împărăției. Din anul 1811 n'a mai întrat nici un European în acea capitală. Atunci se afla Lordul Amherst, ca ambasador extraordinariu la curtea Împăratului Chiacing. Această misie însă n'a avut oareșcari resultate serioase. ” Cetim în „Lib. Bote,” că înaltul Ministeriu de comerț după conțelegerea avută cu Ministeriul din lăuntru și cu suprema comandă militară au dat în înțelesul legii pentru concesia dru­­murilor de fer din 14 Septemvrie 1854 comitetului în­ființat în Sibiiu pentru înaintarea clădirei drumului de fer din Ardeal Concesiv, pentru clădirea unei linii de la Timișoara peste Sibiiu la Brașov sub următoarele condiții: ca prelucrările cele de lip­­să să se sfârșească cel puțin în 3 ani și ca linia proectată în­­cepând de la Arad să se aducă tot pe malul cel drept al mure­­șului pănă la Bălgrad, unde apoi să treacă mureșul spre Sigiiu. Principatele de la Dunăre. În Jurnalul „Nepărtinitoriul” din 26 iulie aflăm urmă­­toarele: Efectul liniei Poliției. În trecutul an 1855, obștiea Capitaliei noastre au avut o probă vrednică de memorie, despre acea cu ccractitate îndepli­­nire a îndatoririlor a fostului atunci șefu Poliției Vorn. Costică arș, într'acel timp comunitatea cu o espresiă plină de vo­ciune se bucura de buna calitate și dreapta căntărire a păinei și a căr­­nei, care de mult timp nu se văzuse în oraș, și de ne­adormita privegere asupra curățăniei uliților, măsură ce contribuește pen­­tru sănătatea orășenilor. Din nenorocire acel admiral șefu al Poliției s'au săvărșit din vieață, petrecerea trupului său la mormănt au fost întovărășită de lacrimile și binecuvăntările comunității. După aceea administrația Poliției căzuse iarăși în letargie. Acum aceasta administrație e încredințată unui alt Balș, D. Vorn. Grigorie Balș, măsurile ce acest zelos patriot au luat în ecracta îndeplinire a regulelor polițienești, atăt prin asvărlirea pe uliți a păinei și cărnii, ce nu s'au găsit în bună calitate și dreaptă la cumpănă, căt și prin activele măsuri ce au luat pentru curățănia orașului, au întrodus în comunitatea meletit­oasăși buna calitate a hranei, ea numără pănă acum doi șefi de Poliție coborători tot dintr'o familie, carii cu de o­po­­trivă zel patriotic s'au îngrijit de zilnica hrană a acestor oră­­știni, noi avănd în vedere că și Guvernul țării e încredințat unui patriot tot din aceeași familie, carele în posturile ce mai înainte au ocupat, au dat dovezi de zelos patriot, pe lăngă acea­­stă nemerită alegere ce au făcut cu rănduirea de șefi Poliției în capitală, ne va da prilej a publica în viitorime și mai mari fap­­te de înbunătățiri în administrația țărei. Prin norocita instalare a Căimăcămiei în Principatul nostru ne-am învrednicit a ne vide pășiți pe calea reformei, decretată de înaltele puteri și stipulată prin tractatul din Paris iscălit la 18 (30) Mart, trecut, ce e hotărâtă a să face și în Principa­­tul nostru, în care lucrare­au a­sigura și mărturisirile dorin­­țelor și a trebuințelor nației noastre în­căt privește lăuntrica înbunătățire a administrației. Timpul pănă la sosirea Comisari­­lor ne e hărăzit a delibera cu înțăleciunea cea mai pătrunzătoare și în ce mai strictă liniște la feliul reorganizărei, ce am dori ca să se restatornicească, adecă, care din legiuirile de astăzi au tre­­buinți de reformare și modul cu care să se poată menținea re­­spectarea legilor în toată a lor putere; modul îmbunătățirei Stăpânirea pănă acuma încă nu­­ și a

Next