Telegraful Roman, 1856 (Anul 4, nr. 1-102)
1856-09-26 / nr. 76
G 302 dințele lui. Ce bărbaților mari, se atinge de influința mumelor asupra culturei aducem aminte mai cu seamă de Ghete, poetul cel mai mare perman, care recunoaște în descrierea vieței sale cu fierbinte mulțămită în durința cea mare, ce o abu asupra desvoltării lui mumă la cea exemplară. Cumpănind puterea cea mare, ce o au în mănămuierile, și mai cu seamă numele întru folosul desvoltărei spiritului și caracterului a generațiilor următoare, se pot reduce la muieri cuvintele, ce le zisă Șilor despre artiști: „Vrednicia omenimei e pusă în măna voastră, Păstrație! Cu voi scade, cu voi se va ridica!” j Monarhia Austriacă. Transilvania. Sibiiu 23 Septemvrie Eri la 9 oare dimineața, ca în ziua onomastică a Maiestății Sale prea Înălțatului nostru Împărat, s'a ținut în Biserica romano-catolică de aici o misă solonelă, înălțândusă rugăciuni la ceriu pentru fericita sănătate și îndelunga viață a Maiestății Sale. La această ceremonie a fost de față înalta Generalitate, Ecselenția Sa Episcopul grec presăritean Andreiu Baron de Șaguna, Înalta c.r. Locotiință, Tribunalele judecătorești, și toți amploiații civili și militari aflători aici. La sfârșitul misei s'au intonat impul poporal. Serenitatea Sa D. Guvernator și General comandant în Ardeal, Principele de Swartenberg venind dela Brașov a sosit astăzi la 9 oare înainte de amenzi în deplină sănătate. Dela marginea Transilvano-banatică 24 Septem. 1856. N Domnule Redactor! De și Tipografia dieceseană, ca institut comun, a cărui scop este lățirea învățăturei credincioe, se străduește cea mântuitoare între poporul drepta și vinde productele sale cu astreliu de prețuri mărginite, încât, să și le poată căștiga și cei mai sărăciți, deși ea, pentru încupăturarea abuzurilor, care prea leste se pot face prin definerea prețurilor din partea unor preocupeți, publică în tot anul prețurile cărților eșite la lumină atât prin foile acestui Jurnal, cât și prin calendariul, ce se tipăreșt în tot anul; totuși cu durere trebue să'ți mărturisesc, că pre lângă toate aceste prea adeseori se întâmplă, de unii dintre aceia, carii vind cărți cumpărate din acestă Tipografie, orbiți de lăcomie nu se sfiesc a cere pentru ele prețuri îndoite ba și în pătrate. Așa am aflat, și încă din izvor sigur, că în Bănat mai în lunile trecute un astfeliu de vânzătoriu, carele pesemne are de gând a și aduna capital din acestă întreprindere, a vândut un Apostol cu 16 f. m. c. deși prețul lui e numai 4 f. m. c. Tot așa se vând și Calendarele în loc de 16 cu câte 30 cr. arg. Vezi Domnul meu! ce deosebire între prețul, cu care se vând cărțile la Direcția Tipografiei și între acela, cu care se vând acele într'alte locuri mai îndepărtate. Se poate zice cu tot dreptul, că prețul crește în proporție cu distanța, ce se află între Sibiiu și locul, unde se vând cărțile. Apoi nicidecum să nu crezi, că doară aceasta s'ar face numai într'un loc și numai cu un feliu de cărți nu, ci să fii convins, că aceasta se urmează pretutindenea și cu tot feliul de cărți. Acest abuzu și cugetarea despre altele pre lângă aceea, că storc dela firmanul nostru mai multe, care popor nepriceput prețuri nedrepte și prea simțitoare, mai înegresc încă și renumele, de care se bucură pomenita Tipografie,mi a pricinuit nu puțină mărinire și neodihnă. Ziceam întru mine pentru ce atâta nepăsare și nesocotință din partea persoanelor acelora, care în urma dregătoriei și a posiției lor sânt datori a povățui turma, ce le este încredințată atât la fericirea cea veșnică cât și cea vremelnică? Pentru ce aceia, carii se hrănesc din laptele turmei și se îmbracă din lâna ei, nu se străduesc a o păstori cum se cuvine ferinduo de toate acele, ce pricinuesc pagubă trupească prin urmare și sufletească? Pentru ce nu vedem înființate pe la toate scaunele Protopopești deposite de cărți școlare și bisericești, de unde mai cu înlesnire și fără de a se stoarce prețuri nedrepte dela cumpărători și le ar putea căștiga bieții creștni? Au nu sânt DD. Protoponi inspectori școlari districtuali? Au nu în urma acestei dregătorii, sau în urma dregătoriei protopresviteriale (unde cea dintâiu nu ecsistă precum e în Bănat) sânt datori cel puțin odată într'un an a visita fieștecarele tractul său și a se încredința despre starea școalelor și a Bisericilor? Au nu e atunci cel mai bun prilej a se convinge despre lipsa cărților și a sfătui Poporul a și le căștiga din depositul, ce se află la scaunul Protopopesc? Și apoi deacă ei sânt păstori și părinți adevărați - precum trebue să fie pe cariii dore de fiii lor, pentru ce să puieie cu sine când merg la vnsitație tot feliul de cărți, spre a le da celor ce au lipsă de dânsele? Pentru că prin acesta nu numai, că ar scuti pre toți aceia, cărora le lipsesc cărțile de cheltuelile împreunate cu călătoria, ce o ar trebui să o facă pentru cumpărarea lor pănă la un oraș sau la Sf. Protopopesc, ci ar dovedi și aceea că ei întru adevăr se interesează de cultura și luminarea poporului, pentru care se și jertfesc. Însă unde mă duc și ce grăesc despre cărți, când acele se află numai în depositul Tipografiei diecesane din Sibiiu? Ce vorbesc eu despre aceea, ca adecă, DD. Protopopi în visitații să ducă cu sine și cărți, când ale lor cuprinși cu alte valuri lumești, nici că le mai ajunge timpul a cugeta despre așa ceva. Așa dară ce e de făcut? Să privim doară cu nepăsare lipsa ce se simte pretutindenea între poporul nostru de cărți școlare și de rugăciune? Să privim fără compătimire cum unii vânzători de cărți, făcând din aceasta o speculă storc de la biata sărăcime prețuri îndoite și întreite? Ba nu, ci să ne nevoim toți din toate părțile, a înlesni poporului căștigarea cărților. Dregătoriele bisericești, ca conducători nemijlociți ai poporului, în a cărui mijloc se află, o pot face aceasta mai bine, deacă se vor strădui pentru cât mai curânda înființare a pomenitelor deposite. Bară pănă atunci, deacă vor sfătui pre popor, ca toți aceia, carii au lipsă de cărți adunând prețurile la un loc, să le trimită la Sf. Protopopesc, ca apoi de acolo să se înainteze mai departe la Direcția Tipografiei diecesane din Sibiiu pentru dobândirea cărților. și atunci nu va fi nimenilit a plăti prețul îndoit sau întreit, ci singur numai tacla portului, carea încă va fi foarte neînsemnată. C. Îmtămplări de zi. ” Se scrie din Viena, că Maiestățile lor Împăratul și Împărăteasa a plecat în 2 Octomvrie e. n. după amiazi din Sendrun la și. ” „Monitorul” din parte înștiințază că Împăratul în 29 Septemvrie a călătorit la Baione. Maiestățile Sale vor călători astăzi în 30 Septem. la Bordo, unde vor petrece o zi și în 1-a Octomvrie vor sosi în St. Clud. ” ODepeșă telegrafică din Constantinopol datată din 24 Sep. înștiințată, că de nou s'a trimis trupe cătră marginea Montenegrului. Comisia pentru reorganisarea Principatelor însă nu și au mai început lucrările sale. Conscripția populației din Constantinopol e orânduită. îÎn capitala Montenegrului cetinge a sosit doi Englezi, carii au avut cu Principele Danilo o convorbire mai lungă. Se zice, că ei ar fi adus un respuns neoficios la nota, ce precum se ție, o au dat Principele puterilor din Paris. Unul s'a dus la consulul englezesc în Scutari, celalalt se îmbarcă spre Constantinopol. *” Marșalul erou Graiul Rachețui va fi în 2 Noemvrie 1856 de 90 de ani. El e născut în satul Trebinți, ce se ține de Parohia Dubloviț și se află în apropierea Orașului Sertcian în Bohemia, în castelul Părinților lui (Petru Radețul de Radeț și Maria Venanția născută freiin Behini de Lazan) În ținutul acela, unde s'a născut Marșalul, se mai află încă trei locuri, în care așișderea s'a născut niște bărbați, carii au ajuns pănă la adânci bătrânețe. * Se scrie din Paris, că Prefecții Departamentelor au primit îndreptare, ca nici într'un chip să nu îngădue, ca în Depar-