Telegraful Roman, 1856 (Anul 4, nr. 1-102)

1856-09-26 / nr. 76

G 302 dințele lui. Ce bărbaților mari, se atinge de influința mumelor asupra culturei aducem aminte mai cu seamă de Ghete, poetul cel mai mare perman, care recunoaște în descrierea vieței sale cu fierbinte mulțămită în d­urința cea mare, ce o abu asupra des­­voltării lui mumă la cea exemplară. Cumpănind puterea cea mare, ce o au în mănă­muierile, și mai cu seamă numele întru folosul desvoltărei spiritului și caracterului a generațiilor următoare, se pot reduce la muieri cuvintele, ce le zisă Șilor despre artiști: „Vrednicia omenimei e pusă în măna voastră, Păstrație! Cu voi scade, cu voi se va ridica!” j Monarhia Austriacă. Transilvania. Sibiiu 23 Septemvrie Eri la 9 oare dimineața, ca în ziua­ onomastică a Maiestății Sale prea Înălțatului nostru Îm­­părat, s'a ținut în Biserica romano-catolică de aici o misă solo­­nelă, înălțândusă rugăciuni la ceriu pentru fericita sănătate și îndelunga viață a Maiestății Sale. La această ceremonie a fost de față înalta Generalitate, Ecselenția Sa Episcopul grec p­resăritean Andreiu Baron de Șaguna, Înalta c.r. Lo­­cotiință, Tribunalele judecătorești, și toți amploiații civili și mi­­litari aflători aici. La sfârșitul misei s'au intonat impul poporal. Serenitatea Sa D. Guvernator și General comandant în Ardeal, Principele de Swartenberg venind dela Brașov a so­­sit astăzi la 9 oare înainte de amenzi în deplină sănătate. Dela mar­ginea Transilvano-banatică 24 Septem. 1856. N Domnule Redactor! De și Tipografia dieceseană, ca institut comun, a cărui scop es­te lățirea învățăturei credincioe, se străduește cea­ mântuitoare între poporul drept­­a­ și vinde productele sale cu astreliu de prețuri mărginite, încât, să și le poată căștiga și cei mai să­­răciți, de­și ea, pentru încupăturarea abuzurilor, care prea les­­te se pot face prin definerea prețurilor din partea unor preocu­­peți, publică în tot anul prețurile cărților eșite la lumină atât prin foile acestui Jurnal, cât și prin calendariul, ce se tipăre­­șt în tot anul; totuși cu durere trebue să'ți mărturisesc, că pre lângă toate aceste prea adeseori se întâmplă, de unii din­­tre aceia, carii vind cărți cumpărate din acestă Tipografie, orbiți de lăcomie nu se sfiesc a cere pentru ele prețuri îndoite ba și în pă­­trate. Așa am aflat, și încă din izvor sigur, că în Bănat mai în lunile trecute un astfeliu de vânzătoriu, carele pe­semne are de gând a­ și aduna capital din acestă întreprindere, a vândut un Apo­­stol cu 16 f. m. c. de­și prețul lui e numai 4 f. m. c. Tot așa se vând și Calendarele în loc de 16 cu câte 30 cr. arg. Vezi Dom­­nul meu! ce deosebire între prețul, cu care se vând cărțile la Direcția Tipografiei și între acela, cu care se vând acele în­­tr'alte locuri mai îndepărtate. Se poate zice cu tot dreptul, că prețul crește în proporție cu distanța, ce se află între Sibiiu și locul, unde se vând cărțile. Apoi nici­decum să nu crezi, că doară aceasta s'ar face numai într'un loc și numai cu un feliu de cărți­­ nu,­­ ci să fii convins, că aceasta se urmează pre­­tutindenea și cu tot feliul de cărți. Acest abuzu și cugetarea despre altele pre lângă aceea, că storc dela firmanul nostru mai multe, care popor neprice­­put prețuri nedrepte și prea simțitoare, mai înegresc încă și renumele, de care se bucură pomenita Tipografie,­­mi a pricinuit nu puțină mărinire și neodihnă. Ziceam întru mine pentru ce atâta nepăsare și nesocotință din partea persoanelor acelora, care în urma dregătoriei și a posiției lor sânt datori a povățui turma, ce le este încredințată atât la fericirea cea veșnică cât și cea vremelnică? Pentru ce aceia, carii se hrănesc din laptele turmei și se îmbracă din lâna ei, nu se străduesc a o păstori cum se cuvine ferinduo de toate acele, ce pricinuesc pagubă trupească prin urmare și sufletească? Pentru ce nu vedem înființate pe la toate scaunele Protopopești deposite de cărți școlare și bi­­­­sericești, de unde mai cu înlesnire și fără de a se stoarce pre­­țuri nedrepte dela cumpărători­­ și le ar putea căștiga bieții cre­­ștni? Au nu sânt DD. Protoponi inspectori școlari districtuali? Au nu în urma acestei dregătorii, s­au în urma dregătoriei pro­­topresviteriale (unde cea dintâiu nu ecsistă precum e în Bănat) sânt datori cel puțin odată într'un an a visita fieștecarele trac­­tul său și a se încredința despre starea școalelor și a Biserici­­lor? Au nu e atunci cel mai bun prilej a se convinge despre lipsa cărților și a sfătui Poporul a și le căștiga din depositul, ce se află la scaunul Protopopesc? Și apoi deacă ei sânt păstori și părinți adevărați - precum trebue să fie­­ pe carii­­i dore de fiii lor, pentru ce să pu­ieie cu sine când merg la vnsitație tot feliul de cărți, spre a le da celor ce au lipsă de dânsele? Pentru că prin acesta nu numai, că ar scuti pre toți aceia, cărora le lip­­sesc cărțile de cheltuelile împreunate cu călătoria, ce o ar trebui să o facă pentru cumpărarea lor pănă la un oraș s­au la Sf. Proto­­popesc, ci ar dovedi și aceea că ei întru adevăr se interesează de cultura și luminarea poporului, pentru care se și jertfesc. Însă unde mă duc și ce grăesc despre cărți, când acele se află numai în depositul Tipografiei diecesane din Sibiiu? Ce vorbesc eu despre aceea, ca adecă, DD. Protopopi în visitații să ducă cu si­­ne și cărți, când al­e lor cuprinși cu alte valuri lumești, nici că le mai ajunge timpul a cugeta despre așa ceva. Așa da­­ră ce e de făcut? Să privim doară cu nepăsare lipsa ce se simte pretutindenea între poporul nostru de cărți școlare și de rugă­­ciune? Să privim fără compătimire cum unii vânzători de cărți, făcând din aceasta o speculă storc de la biata sărăcime prețuri îndoite și întreite? Ba nu, ci să ne nevoim toți din toate păr­­țile, a înlesni poporului căștigarea cărților. Dregătoriele bi­­sericești, ca conducători nemijlociți ai poporului, în a cărui mi­­jloc se află, o pot face aceasta mai bine, deacă se vor strădui pentru cât mai curânda înființare a pomenitelor deposite. Ba­­ră pănă atunci, deacă vor sfătui pre popor, ca toți aceia, carii au lipsă de cărți adunând prețurile la un loc, să le trimită la Sf. Protopopesc, ca apoi de acolo să se înainteze mai de­­parte la Direcția Tipografiei diecesane din Sibiiu pentru dobândi­­rea cărților. ș­i atunci nu va fi nime­nilit a plăti prețul îndoit s­au întreit, ci singur numai tacla portului, carea încă va fi foarte ne­însemnată. C. Îmtămplări de zi. ” Se scrie din Viena, că Maiestățile lor Împăratul și Împărăteasa a plecat în 2 Octomvrie e. n. după amiazi din Sen­­drun la și. ” „Monitorul” din parte înștiințază că Împăratul în 29 Septemvrie a călătorit la Baione. Maiestățile Sale vor călători astăzi în 30 Septem. la Bordo, unde vor petrece o zi și în 1-a Octomvrie vor sosi în St. Clud. ” ODepeșă telegrafică din Constantinopol datată din 24 Sep. înștiințată, că de nou s'a trimis trupe cătră marginea Montene­­grului. Comisia pentru reorganisarea Principatelor însă nu­­ și au mai început lucrările sale. Conscripția populației din Con­­stantinopol e orânduită. îÎn capitala Montenegrului cetinge a sosit doi Englezi, ca­­rii au avut cu Principele Danilo o convorbire mai lungă. Se zice, că ei ar fi adus un respuns ne­oficios la nota, ce precum se ție, o au dat Principele puterilor din Paris. Unul s'a dus la consulul englezesc în Scutari, celalalt se îmbarcă spre Constantinopol. *” Marșalul erou Graiul Rachețui va fi în 2 Noemvrie 1856 de 90 de ani. El e născut în satul Trebinți, ce se ține de Parohia Dubloviț și se află în apropierea Orașului Sertcian în Bohemia, în castelul Părinților lui (Petru Radețul de Radeț și Maria Ve­­nanția născută freiin Behini de Lazan) În ținutul acela, unde s'a născut Marșalul, se mai află încă trei locuri, în care așișde­­rea s'a născut niște bărbați, carii au ajuns pănă la adânci bă­­trânețe. * Se scrie din Paris, că Prefecții Departamentelor au pri­­mit îndreptare, ca nici într'un chip să nu îngădue, ca în Depar-

Next