Telegraful Roman, 1856 (Anul 4, nr. 1-102)
1856-02-25 / nr. 16
62 Sibiiu 24 Fevr. Deacă este, că școli e locul acela, în care începe a se pune basa și temeiul fericirei nu numai a indivizilor sau a familiilor singuratice, ci chiar a popoarelor și a națiilor întregi, deacă este, că în școalele populare se croiște viitoriul și se pune temelia luminării și a fericirii acelui popor, în a cărui sân se înființează aceste și se înmulțesc și deacă este, că cultura și propășirea fieștecărui popor se judecă și se cunoaște de pre numerul bine în orânduitelor școale, ce le are în sănul său, atunci urmează de sine, că fieștecare popor, care 'și voiește binele, și dorește fericirea, și vrea săși asigureze viitoriul său și a urmașilor săi, are cea mai mare lipsă și cea mai importantă datorie a îngriji, ca precât va fi cu putință în toate satele să se înființeze școli bine întocmite, organisate și prevăzute cu învățători harnici, deștepți, cu frica lui Dumnezeu și cu purtări morale, pentru că e prea bine cunoscut aceea, că nu dela frumseța și mărimea zidirilor școlare, ci dela hărnicia, înțelepciunea și moralitatea învățătorilor atârnă luminarea și fericirea neamurilor. Mai departe urmează și aceea, ca și Statul, care singur numai de la luminarea și propășirea în cultură a popoarelor care'l alcătuesc, își poate aștepta tăria și înflorirea sa să poarte grijă, ca înființarea și înmulțirea școalelor nu numai să nu fi înpedecată, ci din protivă înlesnită, sprijinită și înaintată, cu un cuvânt, ca să ieie asupră și manuducerea, povățuirea și priveghierea trebilor școlare adânc pătruns și din deplin convine fiind despre adevărul și însemnătatea acestui lucru cavalerescul nostru Împărat, sau milostivit prea grațice, ca un Părinte adevărat, cărui nimic nui zace mai mult la inimă, decât fericirea fiilor săi a hotărât ca la înalta c. r. Locouință a acestui țeri, să se așeze patru Consiliari de școale, despre carii sau vorbit în Nr. 99 din 14 Dechem. al acestui Jurnal, unde sau atine puțintel și despre sfera activitatei a acestor dregătorii - fără însă de a se fi dat o deslugire mai lămurită despre aceea, însă fiind acuma în stare a suplini ceea ce atunci au rămas neîmplinite, ne simțim datori a face pre publicul cetitoriu mai de aprope cunoscut cu datorințele, ce sânt înpreunate cu aceste dregătorii școlare, și cu deosebire cu acele, care se țin de sfera activității D. Consiliariu Dr. Pavel Vasic căruea sânt încredințate trebile școalelor noastre, și adecă: 1-a. Pănă când conducerea și priveghierea învățământului precum și inspecția peste tote așezămintele de învățătură și de crescere a măsurat prea înaltelor hotărări va fi în țerile de a. Fiindcă în școlele populare precumpănețe ponderositate culturei religiose, care stă în strânsă legătură cu Biserica, așa dregătoriele școlare ale Statului, (care sânt consilierii de școale) cu cele bisericești și cu organele acelora, au de a lucra coronă încredințată guvernelor țerilor, a cărora organe îngrijind, când trebile școlare era date cu totul uitării, și când Bitare pentru trebile școlare sânt Consiliarii de școale, toate jelbile și arătările în trebile școlare se vor așterne Locuțiinței, de la care vor eși și toate hotăririle și ordinăciunile țiitoare de sfera activității ei. 2 a. Ce se atinge de chipul și modul, cum au de a urma aceste arătări și corespondințe oficioase, deoarece școlele populare stau în strânsă legătura cu Biserica, prin urmare cele mai multe așezeminte de creștere și de învățătură sunt așa întocmite, încât ele se află în legătură strânsă cu dregătoriele bisericești, a cărora datorință este, a conlucra în conțelegere cu stăpănirea, și a se încunoșciința despre tote ordinăciunile și măsurile lunge din cartea Stăpunirei în această privință vor avea de a sa așterne, ca și pănă asuma totdeuna prin Sf. Episcopese cu acea băgare de seamă, ca acele pe cât va oi cu putință să se facă fără apgunare, tot aseminea vor avea de a se aterne tote acele obiecte gimnasiale, care după regulă vin a se așteerne Locotinței, precum și toate hotărârile și ordinăciunile slobozite diin partea Înalt aceiași în privința trebilor ghimnasiale cu aceiași punctiate și esactitate și fără amănare au de a se împărtăși vurmătorei Direcții ghimnasiale, în cea mai bună conțelegere în privința trebilor școlare; - drept aceea datoria Consilierilor de școle, va fi: ca în călătoriile, ce le vor întreprinde pentru cercetara școalelor, să ceară deja dregătoriile bisericești și școlare deslușiri lămurite despre lipsele și starea școalelor populare, precum și a Institutelor acelora, ce sânt hotărâte pentru pregătirea Dascălilor, și cerând lipsa ale împărtăși sfaturi și povețe folositore în această privință. Se poftește însă totdeodată, pentru ca mai cu înlocuire săși poată înplini datorințele lor, să fie pretutindinea întimpinați și sprijiniți cu cea mai vie plăcere și căldură. Pri a 14-a fiindcă consilierii de școli mai au încă afară de școlile populare a cerceta și Ghimnasiile încredințate Inspecției lor, a ispiti cu de amănuntul despre starea lor și a contribui la învintarea lor, așadară atârnătoriul Consiliuriu de școle la întreprinsa inspecție va avea de a cerceta toate clasele și pre fieștecarele învățătoriu în prelegerile sale, a se convinge despre cuprinsul, metodul și sportul învățăturii, a eclamina și el însuși, a fi cu băgare de seamă la rânduiala și disciplina, ce se păzește în fieștecare clasă, a priveghia întrebuințarea cărților aprobate pentru învățătură, și a se încredința despre mijloacele învățăturei; afară de acestea va mai ținea încă sub Președința sa și o conferință, în care să se soătuiască despre starea școalei, să'și însemne piedecile, care ar sta în potriva punerii în lucrare a normelor prescrise, și să dea deslușire pentru efectuarea lor. Așijderea va avea și Direcția ghimnazială strânsă datorie a priveghia, ca Consiliariul la visitarea Ghimnasiului să nu întimpine, nici un feliu de pedeci, și la toate băgările de seamă și dejenele, ce el în privința aceasta e îndreptățit a face, să fie întâmpinat atât din partea învățătorilor, cât și a învățăceilor cu stima cuviincioasă. Scopul și intenția noastră nu e nici de cum a ne lăsa în o tâlmăcire mai deslugită despre cuprinsul acestui obiect, prin care înalta noastră stăpânire fiind adânc pătrunsă și convinsă despre strânsa legătură, ce se află între Biserică și între școalele populare, s'au milostivit a ordina, ca dregătoriele școlare ale statului, care sânt Consilierii de școale să conlucre în cea mai bună conțelegere cu dregătoriele Bisericești pentru înaintarea intereselor și prosperarea binelui școlariu - nu - pentru că cuprinsul acestii înalte ordinăciuni atâta e de chiar și de lămurit, încât prea lesne îl poate ori și cine înțelege, ci voim numai a pofti pre onoratul public - trăgândui luarea aminte asupra trecutului - ca să binevoească - privind presentul și căutând în viitoriu -a face o asemănare între împrejurările de aserica noastră era înfierată cu neomenoasa acea numire îndesositoare „suferită” - și între cele de față, când prin cuvântul cel sfânt al Împăratului este slobozită din legăturile, în care gemuse atâta vreme și pusă în rând cu celelalte, și apoi să judece, deacă avem drept de a zice și noi, „că Poporul cel ce umbla întru întunerec, au văzut lumină” - și a poati pre toți fiii dreptcredincioasei noastre Biserici, ca împreună cu noi râdicând ochii inimilor cătră certuri, să roage pre Părintele luminilor și al îndurărilor, ca să reverse darul și mila sa cea bogată asupra prea bunului nostru Împărat și a domnitoarei lui familii, săi trimită lui ajutoriu din lăcașul său cel sfănt și din Sion și săi sprijinească toate întreprinderile lui. În sfârșit socotim, că nu vom greși, ba din protivă ne vom împlini una dintre cele mai de căpetenie datorințe, deacă adresândune cătră D. D. Protopopi, Preoți și Învățetori, și pre cei dintăiu, ca pre niște Inspectori școlari districtuali și locali, cară pre cești din urmă, ca pre unii, cărora e încredințată creșterea tinerimei școlare, îi vom pofti, ca să se străduiască a tălmăci și poporului însemnătatea și ponderositatea acestii îngrijiri Părintești, ce Maiestatea Sa prea bunul nostru Împărat au arătat'o cătră poporul aceștii dietesc, prin așezarea unui Consiliariu de școale la înalta c. r. Locouință, denumind tocmai pre Bărbatul acela, cu care Biserica și poporul nostru este cu totul mângăiat, și a cărui neobosită activitate ne dă cele mai vii spere. . . silvania. llmamuniiu -