Telegraful Roman, 1856 (Anul 4, nr. 1-102)
1856-03-28 / nr. 25
uine, francate, adresate către espeditură. Prețiulu prenumerațiunei pentru Săbiu este pe anu 7. d. m. c.; ear sibinu 28, martie 1uvo, pe o jumătate de anu 3. fl. 30. cr. - Pentru celelalte părți ale „ și pentru provinciele Monarhii pe anu apuu. al. ear pe o jumătate de anu 4. fl. Inseratele se plătescu cu 4. cr. șirul cu slove mici. Pentru princ. și țeri străine pe uni anu 12 f. pe .§ sau 6 f. m. c. teletraeulu esc de doe ori pe eptemănă: Nercurea și Sămnăta. Prenumerațiunea se face în Liviu la espeditura epiei; pe aofară la C. R. pește, cu bani gata, prin Nă 25. luulu n. Depeșe telegrafice. Palaclava 18 Mar. e. n. Termometrul stă 17 graduri subt nulă. Scorbutul și Tieul cer încă multe jertve. Comerțul este tare apăsat, și se așteaptă falimente. Se pregătește o masă de ospăț a ochiurilor rusești și aliați aproape de podul de la Tractir. În Eupatoria au avut alaltăeri pusțirii rusești și aliați întălnire. " Turnu 31 Martie v. n. Pacea sau vestit eri aicea, în Canui și Alecsandria prin salve de tunuri.. cuvănTt .rostitu de G. Munteanu Director gimnasial în Biserica Sf. Nicolae” în a doua Duminecă a găresimilor.. .mniciere). Vedeți D voastră, muai în ce din grăuntele de muștaru au crestutu arbore, în ce chipu unu cugetu bunu, deocamdată părutu cu neputință, ci întreprinsu în unire cu credință, s'au adusu la împlinire! Aceasta să ne fie de învățătură. Mai puținu de 6 ani au fostu de ajunsu pentru romănii din Brașovu, ca ei să întemeieze o școală, care cu locu, cu clădire, cu plătirea profesorilor să taie pănă acum peste una sută de mii fl. m. c. Mumai temerea că vă voiu călca deaprope smerenia, că vă ăiiu peteni răbdarea și nu'mi va ajunge timpu, spre a pă descoperi adeveratulu prileju ce m'a scosu în mijloculu Doaetră, me ține de uu pumescu, unu căte unu, pe întemeitorii și pe toți vinefăcătorii căți au contribuitu cari cu dănii, cari cu spatulu, cari cu lucrulu la înființarea gimpasiului. Arca cu poscu smerenia cea creștinească a creștinilor noetri, pari pu vor să știe stănga lor ce dă dreapta lor. Cu toate aceste lumănarea nu se cade să stea sub obrocii, ci în săcșn picu, ca să lușipeze la toți. Faptele întemeietorilor acestui gimnasiu nu trebue să stea ascunse în protocolulu de danii ale școalei; faptele aceste facu onoare bisericii și poporului nostru, ele trebue să lumineze de parte, trebue să se vestească în totu loculu, ca să fie icoană de urmare la toți creștinii noștri, pentru ca să se mărească Dumnezeulu părinților noștri, bine factorilor gimnasiului stă scrisu în carte poleită de divinii, pe lăngă aceea că portretele seu, în lipsa acestora, numele lor cu slove de auru vor împodobi sala gimnasiului, apoi dăniile lor se vor publica anume și cu țifre într'o cărticică tinărindă curând, căreia i se va da lățirea cea mai estinsă ce se poate, pănă atunci vă zicu numai, că romănii noștri brașoveni cu îndiințarea acestui gimnasiu au căpătatu dreptu la recunoștința bisericii și a poporului nostru întregu. Fraților, crezu, că nu e nimeni din Dvoastră care în viață, să nu fi făcut vreo faptă bună. Așa e că atunci Dvoastră ați simțitu în inimile Dvoastră o măngăere, o bucurie, o fericire ce nu se poate descri ci numai simți? Hei binel această bucurie îngerească a faptei cei bune trebue să o simtă astăzi întemeieorii gimnasiului. Ci pentru ca bucuria lor să fie deplină, eacă viu, să le vestesc o veste bună, să le spunu, că și cea din urmă dorință, ce o mai avea, spre a'și vedea ostenelele încununate cu succesu, încă li s'a împlinitu. Deci, pe lăngă aceea că numele întemeitorilor și alu Voiu să zicu, că în urma bunelor înformații ce vor fi mersu la locurile mai înalte espre starea gimnasiului acestuia, c.r. Cinteteriu de c și 1. conformu promisiunei făcute in Decretuli seu de deschiderea gimnasiului prin Decretulu din 28 Ianuarie Nr. 852 a. c. dă gimnasiului postru dreptulu de publicitate - dreptu, ca apte statele cele priimescu scolarii, cari umblă la carte în acestu gimnasiu, să aibă valoare de stat, saibă adecă aceeași putere, triie, trecere ce o au și atestatele gimnaziilor de fieru seu împerătești. (Se citește recretu 11). Acestu căștigu nu e micu, cum poate să se pară nepricepuților. Cu aceasta În guberniu Împerătescu pune pe gimnasiulu postru într'o categorie, într'unu rangu cu gimnasiile de stat și cu ale celorlalte confesiuni. Ba ce e mai de însemnatu, prin căpătarea acestui dreptu și prin achiziția de curănd, ca lăngă gr. guverniu al țerei să aibă și școalele noastre, cum au celelalte confesiuni, unu consiliariu scolasticu de legea resăriteană, biserica noastră irso Rasto se scoate din starea ei de suferită și se ridică la treaptă egală cu celelalte confesiuni din această țeară de Coroană. Fiii ei întră între toate drepturile de suditu, de cetățeanu avetrincu ca percare fiiu alu acesteia Către acestea cuvăntulu împerătescu rostitu în Patenta din 31 Dechemvrie 1851, acesta: „Noi dechiarămu pe prii mari, ață, că Voia Noastră este, fa că eveu pemu și să apărămu dreptulu fiecărei biserici și societăți religioase recunoscută de legi (Austriace), de a și practica în adunări publice relegea sa, de a'și administra singură de sine și prebile sale, de a stăpăni și de a se folosi așezămintele, fundațiile fondurile de sale, menite pentru scopuri bisericești, scolastice și filantropice-s'a făcutu acumu pentru noi unu adeveru. În țeara Împeratului astăzi numai săne doue feluri de pravilă, una pentru mari și bogați și alta pentru mici și săraci, una pentru scutiți și alta pentru suferiți, cuprinzătoare pentru unii numai drepturi și foloase pentru alții numai datorii și sarcini, ci aceeași pravilă ce apără onoarea, averea și persoana vor cărui suditu austriacu, pe apără și pe noi. Scurtu cu aceasta cea din urmă cătușă ce ne mai ținea legată biserica și poporulu s'au sdrobitu, este, Dovadă luminată că noi săptemu vrednici de această soarte că clerulu și poporulu nostru prin stăruința Eminentului seu capu bisericescu, în cățiva ani de scăpare au ajunsu să aibă, afară de acestu gimnasiu, în Sibiiu o casă în prețu de 28 mii fl. m. c. pentru Istitutulu Pedagogico-teologicu, doe grădini, o tipografie cu capitalu însemnat, o fundație cu fondu peste 15 mii fl. m. c. din a cărui dobăndă anuală se arată astăzi 11 studenți romăni seraci însă buni, între cari doi sănt din Brașovu, ba tpul din sănulu Dvoastră. La aceste să mai adaogemu fapta că din sânulu bisericii noastre sănt astăzi bărbați pănă în cele mai înalte dregătorii ale țerei. Apoi să stămu, să ne strămutămu puținu cu mintea pă la starea în care s'afla biserica și poporulu nostru în timpu cănd această țeară se cărmuia de regii ungurești, de Voivozii pămănteni, cănd și biserica și poporulu nostru eraumai rute, și să o alăturămu cu starea la care amu ajunsu de săntemu subt Augusta Casă Habsburghică -și ușoru ne vomu - alaa