Telegraful Roman, 1856 (Anul 4, nr. 1-102)
1856-05-26 / nr. 41
ȘVRAA Telegrafulu ese de doi ori pe septemănă: Mercurea și Sămbăta. Prenumerațiunea se face în Sibiu la espeditura foiei, pe affată la C. R. pește, cu bani gata, prin scrisori francate, adresate către espeditură. Prețiulu prenumerațiunei pentru Sibiu este pe anu 7. fl. m. c., ear Sibiiu 20. maiu 1830. pe o jumătate de anu 3. fl. 30. cr. Pentru celelalte părți ale Transilvanii și pentru provinciele din Monarhiă pe unu anuu, fl. ear pe o jumătate de anu 4. el. Inseratele se plătescu cu 4. cr. șirul cu slove mici. Pentru prunc. și țeri străine pe unu anu 12 f. pe j . anu 6 f. m. N2 41. „ Depeșă telegrafică. *” Berlin 2 Iunie e. n. astă noapte îndărăpt la Varșovia. Împăratul Alecsandru va pleca în Educația femeilor. (înveiere). S IUUĂ Într'aceea să supunem, că și unii din clasa de mijloc sar putea ținea de pompă, totuși nu o înțeleptește a se înălța preste starea lor, deoarece lumea e ciudată și pistoasă, și atăt cei mici căt și cei mari aruncă ochia de strâmbe asupra astorfeliu de îngânfături, ce totdeauna nasc neprietenie, batjocorire și despreț. Dacă o săteană, ce e menită a remănea iar săteană, azi numai va sta să se măsure cu doamnele de cetate, dară încă se silește a face fumuri și mai mari, atunci una ca aceea e nefericită, neputănd pe lăngă toată nălțătura a ajunge vreodată la ceea ce cugetă, și prin ceea ce 'și pregătește numai un izvor de nendestulare pentru întreaga viață; una ca aceea e deamnă de compătimirea celor prevăzători, necunoscăndu-și stricăciunea materială și morală ce ajunge pe toate fragiuiele, ce se întind mai departe de ceai dereuli, le este alaponia. Sunt încă și alte erori de educație, ce adese taie sau cel puțin înnapoiază norocirea și a fetițelor de altmintrea bune; aceasta țară purcede din nesocotința părinților, că le obicinuesc la prea multe, le arată totdeauna mai mult de realitate și le umplu capul timpuriu de fumuri, ce deobște se nrădăcinează mai curănd, ca alte însușiri bune și ei mult mai anevoi de cum a întrat. Aici numai căteva din acele. Deși o persoană femeiască e datoare a griji, ca pre lăngă altele să se destingă și cu grația trupească, încăt aceea se va putea face și fără de meșteșugiri urâte; totuși întrebuințănd ca spre aceasta sulimănitul de astăzi, ce se obicinuește în cele mai multe locuri, a săpat subt însuși norocul ei, folosinduse de un așa mijloc înșelătoriu, ce nu numai nu corespunde scopului, dară strică încă totă frumseța naturală a obrajilor și 'ți strică mai departe părinții și personifică întreaga vanitate, chiar și fetele norocirea lor prin limbutie și lăudă roșie, însușiri, prin care ele grăesc de întămplări ce trebuia tăinuite, le descopere la tot omul, și de care n'a fost întrebate, vorbesc și clebetesc pe alții și nu cruță chiar nici vecinii și prietinii lor, se laudă de apururea pe sine și pe ai lor, se fălesc cu averea, rangul și însușirile lor ș. a. Vai apoi de bărbatul, pe a cărui „Cum este suișul nisipos în picioarele bătrânului, așa este muerea limbută bărbatului lin” - zice Shrah !). cap cade o așa femeie, Mamelor, nu cugetați că prin trufie, pompă, limbutie, defaimă și desprețul altora vă veți putea vreodată căștiga prietini și binevoitori adevărați ai familiei; aduceți vă aminte, că o astfel cu de casă se ocolește de toți, și de atare femeie se ferește tot omul cuminte, bine știind, că „cel ce ține muerea rea, este ca și cel ce prinde scorpie” 2). Năzuiți mai bine a face din fiicele voastre econoame harnice, soare bune și conversătoare plăcute, îmbogățițile mintea și inima numai cu calități de acelea, ce le pot face văzute și plăcute în lume, dară feritivă, ca educația voastră să nu fie asemenea spoesii, ce te mănjește și se duce. Grăirea adevărului și simplitatea, cultura și virtutea însoțide o minte deșteaptă, sănt cele ce alcătuesc adevărata educație. Rn. Cu ce ar trebui să se înceapă în timpul de față prăsirea mătăsii, sub favorirea și scutirea stăpănirei? Adăogări.). I (Inceiere). La 1. În Prusia mai întăiu a demăndat Frideric P. ca la biserici și la monastiri să se crească frăgari, și de învățători și acele cinuri călugărești, care se cuprind mai cu seamă cu economia cămpului, precum sănt Țisterțienzii, pomilor să se lucre și prăsirea mătăsii, împlinit pe lăngă creșterea Carea demăndare se și dară vreo căteva ierni grele au nimicit acele sadiuri de prăgari mai de tot, și cultura mătăsii prin stricarea monastirilor și alte împrejurări iarăși remase nimica. Numai puțin iubitorii mai cearcă a repvia acest ram de cultură, dar făr de vr'un sportu La 2. Cum că * ta Stăpănirea țerei Ardealul se înteresează de o cultură obștească a vermilor de mătase în țeara aceasta atăta de potrivită, dovedește ajutoriul, ce'l dă acuma Serenitatea Sa D. Principe Carol de Swartenberg, ca Guvernătoriu militar și civil în Ardeal ș. c. l. D. Iosie Peterfi, Nobil de Iagoghiu în Ibașfalău, care se silește a lucra la cultura mătăsii și a olăți în țeara aceasta prin scrisori și prin exemplu. „Manu ducere cătră raționala creștere a frăgarilor și cultură a mătăsii,” izvodită de I. Peterfi a eșit în lustrele limbile țerei, și în ediția germană cuprinde 66 fețe. Înțelegerea unelor părți e înlesnită prin tabele alăturate, dintre care două sunt litografate. La 4. Cum că cei mai mulți învățători de școală din Ardeal ar avea timpul cel mai bun de a prăsi poame și de a produce mătase, e de orișe cunoscut, căci dela Paști pănă la Sf. Martin (11 Oct. c. n.) școalele cele mai multe durere sănt închise preste săptămănă, și totuși se văzu din partea aceasta prea puținu sporiu pentru ramii de industrie. Se poate, că în cele mai multe locuri învățătorii nu vor fi dobândit dela comune loc, se poate, că mulți nu vor fi având încăperi potrivite, spre a crește vermi de mătase. Însă voința energică acum și aceste piedici le va putea înlătura, căci sătenilor tot mai bine le va întra în cap, căt e de trebuindi de a face pămăntul cel pănă acuma pustiu tot mai roditoriu și al întrebuința amăsurat împrejurărilor timpului, sau prin sporirea agriculturei, sau prin prăsirea de frăgari sau prin sădirea de pomi și de vii. La G. D. Peteroi credem că nu va trece cu vederea, că prin toată seara copii spre petrecere cresc vermi de mătase, ci de pretutindinea, precum din Sibiiu, Orăștie și de pe aiurea va cumpăra galerele scoase; pentru că prețul acelora va încuragia tinerimea, a semăna în est an semânță de frăgari, iar într'alt an a întrebuința frăgarii, ce s'află preste tot locul, pe 'ntrecute spre hrănirea vermilor de mătase, - și are să sufere în viață multe neplăceri 5 „. ---- -- - ---- -.. 1) Sirah 25, 22. .. *”) Din partea Redacției fonei „Transilvania,” ce easă lângă Gaz. Libbote.