Telegraful Roman, 1856 (Anul 4, nr. 1-102)

1856-10-20 / nr. 83

­­­­­ese de doe ori pe to septemănă: Mercurea și Sămbăta.­­ Prenumerațiunea se face în Sibiu la espeditura foiei, pe afoa­­ră la C. R. pește, cu bani gata, prin scrisori francate, adresate către editură. Prețiusu prenumerațiunei pentru Sibiu este pe anu 7. fl. m. c., ear Sibiiu 20. Octomvrie 1850, pe o jumătate de an 3. fl. 30. cr. Pentru celelalte părți ale Transilvanii și pentru provinciele din Monarhia pe un an 8. fl. ear pe o jumătate de anu 4. fl.­­ Inseratele se plătescu cu 4. cr. Pentru șirul cu slove mii­. princ. și țeri străine pe unu an 12 f. pe­­ an 6 f. m. c. Depeșă telegrafică. gaenua 21 Octomvrie e.n. Văduva Împărăteasă a Ru­­siei a sosit eri și a fost primită de Regele în curtea drumului de fer. Aeronautica s­au corăbierea în aer. Însemnări retorice­ ­ de.s- - -­­Dorirea de a afla și de a cunoasce regiunile cele mai în­­nalte ale atmosferii noastre și de a se ridica pe .. pămân­­tului, se află înăscută în fiește­care om, și replicarea ei, prin sborul paserilor, e dovedită de putincoasă, și așa încă din tim­­purile, cele vechi s'au făcut mai multe încercări pentr­­u ei fectuire. Să ne aducem numai aminte de povestea lui Dedal și Icar, de porumbul cel de lemn al lui Arhita și de al­­tele. Însă toate asfeliu de propuneri căștigară mai multă sigu­­ritate atunci, când se află și se cunoscu ușurătatea unor soiuri de aer (gasuri) d­­e­ aerul idrogenic, și cel atmosferic, care e forge întinzătoriu și subțire. Pre cei dintâiu­­l au arătat Caven­­dih în an. 1766.­­ Cu care câțiva ani mai târziu au judecat Bric, că trupurile umplute cu aer ușor trebue să se înalță, care de al­­mintrilea e­­­ dovedit în faptă, încă în timpurile cele vechi prin puciul bălților cu beșici de săpun, însă firește că aceasta - precum foarte de multe ori se întâmplă­­ de științe nu s'a bă­­gat în seamă. Frații Etine și Iosif de Montgoluit au fost cei din­tâiu, carii puseră în lucrare idea lui Blac, prin care apoi înte­­meează aeronautica. Ei constreară la anul 1783 5 Iunie un balon (aerostat) din pânză, care cuprindea 650 urme cubice, cu care se rădicară la Anonai păpă la o înălțime de 1,000 urme, și care în depărtare de 12,000 se scoborâa iarăși în jos. Acest resultat norocit puse multe capete în mișcare, fiește carele, care vedea un aerostat să fie fost acela mare s'au mic, s'au cel puțin o beșică de săpun, că se rădică, ba ce e mai mult chiar și acela, care numai auzia ceva despre aceasta, încă visa despre o feliurime de schimbări în viața omenească întroduse printr'un asemenea mijloc de înălțare. arlătoarelor relații ale soțietății cetățenești, încât aceste atârna dela acum tăcata legătură, care în mai multe mii de ani legase strâns omenimea și lucrurile omenești de sânul pământului.­­ Doritorii de a călători sbura dintr'o țeară într'alta, fără de a­­întreba de drumuri, de pește și de ospătării. Scrutatorii na­­turei se urca pănă la cele mai ascuțite vârfuri ale munților ce­­lor mai înalți, și se scobora pănă în cele mai adânci abisuri, (crepături) și doară în vreme bine primită chiar și în prăpastiile Vulcanilor. Geografilor s­au scriitorilor de pământ nimic nu le lipeia: cele din lăuntru­­l Africei, și toate insulele și toate trecătoarele chiar și polul sudic și nordic toate sta înaintea lor descoperite; resboinicul se asvârlia deasupra creștetului duș­­manului spre ai iscodi posițiile și mișcările, s­au spre al în­­spăimânta prin o ploae de rășină și pucioasă. fortărețele astfeliu se afirma atunci vor trebui de acum înainte a se clădi numai supt pământ, și deacă fortărețele și blocadele mai putea să folosească ceva acele se putea face numai sub pământ, pen­­tru că fiește ce garnisoană, carea nu era mai mult în stare­a se putea ținea, noaptea s­au prin negură putea să fugă din loc. Ne­­goțitoriul s­au preocupețul cel viclean plin de nădejde privea rsupra timpului celui de aur, ce se apropia, pentru că acuma era ne­­guțetoria, speculația și toate întreprinderile slobode, ca și pasările în aer. Depositul lui se afla tocma între marginile Țerilor cu o ușă într'o țeară și cu alta într'altă țeară, toate vămile și carantinile își luară sfârșitul - și aceea ar fi fost numai de râs, când o vamă sburătoare în pemărginitul oțean de aer 's ar fi umplut cu mreji s­au curse, în care de bună seamă nici odată nu s'ar fi primit nimic.­­ Neîndestuliț­i aștepta cu sete după o altă înorânduire a lumii mai bună, înțelep­ții sfa­­turilor și îmbunătățitorii lumei scriu tot ce cugeta și ce a ca­­pela numai avea voe, așa de chiar, de lămurit și de întunecat după cum au putut, și toate le tipărea acolo sus în aer cu câteva zeci de mii de coți pe deasupra capului tensorului­­ și apoi făcea ca în locurile, unde avea de gând ale slobozi, să ploue o ploae lină de cugetări ponderoase.­­ Încă și blăstămații se bucura de timpul acest nou, pentru că de­și unii dintre economii cei buni și îngrijitori făcea pe deasupra hornurilor și din naintea fere­­ștrilor chiar și a celor mai înalte zidiri niște gratie îngrozitoare totuși aceste era numai pentru fuga cea din­tâiu. O împrejurare se vurea călătoria cea slobodă, care de acum înainte era atât baneroților, pașuvilanților, duelanților ucigașilor și furilor, cât și oamenilor de omenie de o poșriuă, de­și acuma abia se mai plătea osteneala a fi om de omenie, pe lângă plăcuta ușurătate de a se înălța într'o clipită asupra cinstei și a rușinei și asupra tuturor acelora, ce ar fi mai putut ținea pre cineva încă aicea jos. Astfel cu de înalt sburătoare speranțe produse numai decât propășirea cea foarte repede a acestei măestrii, încă în anul cel dintâiu al inființării sale. Încă în 27 August 1783 se ală­­tară Academicii Parisiani cu o publicare grandioasă despre pu­­ternica îmbunătățire a aeronautei, ce încă abia se era păscut. Era demult cunoscut, că gasul idrogenic e mai ușor decât cel Montgolfiresc (cel atmosferic subțire). Sub conducerea vestitu­­lui Profesor de Fisică Carlos se ridică în aer între chiote­­le de bucurie ale poporului Parisian la anul 1783 27 August cel dintăiu balon (aerostat) alcătuit din tafet și din gas idro­­genic. În două minute se râdică la o înălțime de 2,900 de urme - au picat însă iarăși în urma unei rupturi pricinuite în acoperemântul cel din afară a tafetei ceruite. Mai bine au suc­­ces încercarea făcută din partea lui Montgolfier cel ti­­năr înaintea familiei regești. Un beton de pănză înalt de 37 urme, și lat de 41 de urme, a cărui mărime din lăuntru era de 67,500 urme cubice s'au umflat prin arderea a 80 de punți de pae și de lână, și s'au ridicat la o înălțime de 1,260 urme au avut o rață, un cocoș și un berbece și au picat 10,200 urme de­­parte de locul înălțării. Dobitoacele încă nimic nu sau vătămat, și la aflarea aerostatului berbecele s'au găsit mâncând. Pilatre de Roghier au fost cel dintăiu, carele în același an au avut curaj a se încredința unui balon, ce era legat cu o fune­­ și care se ridică la o înălțime de 74 urme stând peste 5 minute în acestă depărtare de pământ aninat în aer; el spre susținerea căldurei au pus dedesuptul aerostatului o căldare cu foc. Ei s'au râdicat a doua oară cu Marchizul de Arland stră­­bătând aerul orinzontal pănă la o înălțime de 5,000 arme și au venit iarăși pe pământ neatins. Mărimea mașinei din lăuntru au fost de 6,000 urme cubice, și povara ridicată a cumpărit Resturnarea tuturor CGG GEEFC­­­ D D

Next