Telegraful Roman, 1856 (Anul 4, nr. 1-102)

1856-02-04 / nr. 10

3) în­cât iar ajuta tată, ce au fi venit omului a crede Și așa după și Dumnezeu, o sumulițe, sta­ n putințe, adăogânduse alți 5 fl. 30 cr. m. c. de cătră unii dintre domnii cei învitați din S. Sebeș - face în sumă venit curat 50 fl. 30 cr. m. c. Aceasta e întru adevăr o sumă ne­însemnată pentru un scop așa mare, însă ea caracterisează totuși precât un popor­­ și ție chiar și orele cele de petrecanie ale petrece întru foloase filantropice, și doamne ce bine ar fi când oamenii noștrii totdeauna ar lucra așa, când întru buna conțelegere ar opera pentru asemenea scopuri sevnte cel multbarem numai prezen­­tul acelor chieltueli zadarnice ce se fac adese pentru lipsele cele părute.­­ Știu că mulți vor aștepta dela noi ceva mai mult și imiută acestui popor pentru că nu'și are o casă de școală,­­ însă dacă sânt cu durere pentru noi întinză ne mână de ajutoriu, au cel puțin arunce o privire cu judecată dreaptă asupra acestui popor fie numai pe un moment și se vor convinge despre adevă­­rul lucrului, nu aducem aminte suferințele poporului aceluia ce le avuse mai nainte cu opt nouăzeci de ani, ci chiar numai acelea cei de negau odihna și liniștea sufletului pănă ori alaltă ori, care tote fiind astăzi rădicate cutezăm a zice că „nu desperăm” avem un Tată Sfânt în Ceriu, și 'n­trânsul o nădejde tare, avem un părinte al scumpei noastre patrii pe Împăratul cel mai August întra cărui dreaptă străluce ecuilibriul dreptății,­­ avem un Arhipăstoriu prea demnu, care ne mângăe­­ntru suferințele noa­­stre, și pentru care noi și pruncii noștri ne rugăm lui Dumnezeu și pentru aceea nu desperăm, a nu despera nici­odată și a conlucra întru buna conțelegere totdeauna caracteri­­sează un popor demn de numele omenimei, pentru aceea neam propusu și noi a nu mai sta nemișcați cu mânile în sân uitândune unii la alții ca stejarii­­n mijlocul codrului, ci unii pe alții, căci numai așa ne va doi ani de pre ujmă cuvintele principale în toate jurnalele, se vor da cu totul uitării, și vor rămănea numai monumente istori­­ce. Jurnalele englezești au căpătat însă de la Sebastopol­u­ri, care ajung pănă la 10 ianuarie. Pănă în această zi nu aveau oamenii în tabere nici o presimțire despre aspectele de pace. În ianuarie noaptea între 9 și 10 ceasuri au deschis rușii fă­­ră veste o canonadă asupra forposturilor la Cernaia anume asu­­pra podului deja tractir și terenului mai de aproape. Unele ga­­zete declară aceasta canonadă enigmatică, că ar fi fost adecă numai o cercare a rușilor, ca și odată la Sebastopol, prin aple­­carea tunurilor, și forțatele încărcări a pușca pănă în tabăra franțuzească. Deacă a fost însă în adevăr aceasta intenție a ru­­șilor atunci ea a fost cu totul greșită, căci gloanțele au căzut naintea forposturilor, și așa ei iarăși au încetat a mai pușca.­­ Din Cherciu se scrie, îngrijirea cum că aliații vor fi atacați de ruși au perit, după ce în apropiere nu se mai zărește nici un ca­­zac.­­ Din Bacciserai se scrie că știrile de pace au pășunat acolo o suprindere mare, fiind­că cu vreo căteva zile mai nainte se credea că­ resboiul se va întinde, și nu numai că se așteptau întărituri de trupe dar și o mișcare în valea Baidar a fost rănduită, care acuma a rămas cu totul afară, și tot se termurește numai la o observare din amăndoe părțile, pănă ce vor veni porunci, ca să în­cete vrăjmășia cu totul. Și ordinul a întări pe generalul Wagner naintea Cherciului sa contramandat, și focul baterielor Severinei au încetat ș. a. pentru un bilet și ziua și noaptea, va ne rămase a ne ajuta că toți aceștia sânt copii unui venit curat 40 d­. m. c. La care ce sau acoperit toate spesele care încă fă­­cei 5 fl. m. c. conferați de cătră Păr. Prot. L­aț a face cât ne­ ­ întămplări de zi. Gazetele Vienei ne fac de știre că Maiestatea Sa Împă­­răteasa se află în starea îmbucurătoare pentru credincioasele popoară ale marelui imperiu Austriac. * Șeic­ ul-islam a protestat asupra proiectatelor reforme în favorul cretinilor. *” Din Cairo se scrie că arabii întărătați de Șeriful din Mecca sau lăpădat asupra creștinilor și asupra consulului englezesc, care dubea a scăpat cu fuga, ba și asupra deregătorielor turcești cu crăncenie. *unele gazete englezești, zic că Anglia va purta resboiu și fără Franția întrănd în alianță cu Suedia, Norveg­ia Piemont etc. * După cum se aude Împărăteasa Eugenia va tușe către 8 Martie. Cregatea Parisul a dat să se facă un leagăn pentru nou nă­­scutul vlăstar, care constă 200 mii de cranii. *” Anglia sau încurcat tare cu America astfeliu încăt ușor se poate națe un resboiu. Lordul Palmerston zice însă că el do­­rește a vedea delăturată ori­ce idee despre un resboiu cu America. Eds vorbește că trupele puterilor aliate după încheierea pă­­cii vor mai remănea în Turcia ca să pună la cale reformele ce se vor lua în favorul creștinilor. D­n constantinopol se scrie că armatele aliate din Crim au primit șirea despre pace cu mine îndestulitoare. P rin Varșovia se scrie că în 21 ianuarie sau adus trupul prințului Paselevic din sala palatului în capela palatului. La ace­­ste terimonte de tănguire au fost amploiații civili și militari pre­cum și preoțimea bine representată. Arhiepiscopul din Varșovia Arsenie a ținut prohodul. Generalul austriac Parot cu mai­­ mulți ofițiri au fost față la aceste terimonii de îngropare. De am­ea ne vin șirile tot mai rar, pănă ce vor înceta cu totul, și atăt primul căt și Sebastopolul, care erau în acești Din tămpul rezbeiului. Principatele dela Dunăre. În „Gazeta Moldaviei” Nr. 8 citim următoarele: Marți­oara, în agiunul dizilei onomastice a Prea Î. Domnu Grigorie Ghica VVD, sau dat o representație estraordinară în teatrul național, prin căutarea Imnului Moldo-Romănilor, în­­naintea unui tablou alegoric, carele sau urat cu entuziazmii de adunarea mult pușeroasă. Ear­ dzioa Onomastică a Î. Sale, s'au serbat în toate bi­­sericile cu rugăciuni și cu „doctologhie” în Biserica Mitropoliei, la care asistau DD. Miniștrii și funcționerii Statului, în piața bise­­ricei erau înșelate trupele de garnizon infanterie și cavalerie, care la încheierea sol­pității au defilat în paradă, înaintea E­. S. D. șeful Miliției Hatma­n I. Costachi boldoro, conjurat de un brilant stat magiar. Î. S. au primit în particular urărire familiei și a DD. Miniștri, bandele militare a regimentelor c. r. Austriace, au esecutat înaintea Palatului alese compuneri armo­­nioase. Lara, era politica inluminată, mai multe transparente și mai ales, acele înălțate de Magistrat, se deosebeau prin frumoase înfățoșări. Dar, la Teatrul cel mare compania ita­­liană a operei, înaintea reprezentației, au esecutat un imn în onorul Î. Sale, a căruia Nume congulat de embleme naționale, strălucea în mediul emblemilor a urărilor. În urmarea dimisiei date de L. S. Prințul C. Ghica Prea D. Domn, au binevoit prin decret a chema la funcție de Secretar de Stat pe D. Post. Ioan Cantacuzin, fostul director a Depart. lu­­crărilor Publice. O corespondenție perticulară de la Periș, ne împărtășește următoarea circulară a precuvioșiei S. Părintele Arhimandrit Iosafat, întemeitorul paraclisului romăn (?) din aceea capitalie, adresată poporenilor săi romăni. Fraților! Desființarea sclăviei, este una din legile fundamentale Religiei Creștine. Pentru aceasta, biserica Romănă din Paris chea­ an mă pe fiii săi la o întrunire ce va urma în jurul săntul” Altar, la 27 a curgătoarei, pe la 11 oare, spre a celebra desrobirea țiganilor în Moldova. Noi vom depune împreună mulțămirile noastre Părintelui ceresc, carele au făcut să lucească în ochii noștri ziua atăt de mult și în zadar dorită de cătră strămoșii Noi, îl vom ruga de asemenea pentru sufletele gene­­roase și în adevăr Romăne, care s'au lepădat dela sine, căt și pentru acele ce de acum înainte se vor lăsa, de descrăunarea hă­­răsită de dreptatea omenească, cu prețul rescumpărărei celor noștri, asemenea cu noi.

Next