Telegraful Roman, 1857 (Anul 5, nr. 1-102)
1857-07-10 / nr. 54
fifu 214 borotitoare, și anumit acela poate înfățoșa istoria cea mai bună a unei nații, drept aceea cu mult mai cu temeiu și mai înțelepțește lucră aceia carii cu sfărșitul fiește căruia an legănd toate foile laolaltă între broșură, le păstrează pentru fii lor în viitor, decât aceia carii le cinstesc pre la jupânese spre a învăluintrânsele piperiu, brânză și friptură prin târguri. (va urma). Brașov 7. Iuliu. Deși atinserăm în Nr. 40 al „Deelegrafului Roman,” că Măria Sa D. c. r. Consilier de scoale, Dr. Pavel Vasici, după decurgerea examinelor publice ale Gimnasiului tr.răsăriteanu de aici, lângă acest ghimnasiu examinănd au certetat și scoalele normale de tinerimea de ambele secoe; totuși cu sfârșitul anului școlastic, se ținură Esamenele publice și anume: Luni 1-iu Iulie sub prezidiul Domnului trt. Protopop și Assesor consistorial Ioann Petric, care este inspectorul local, se ține esamen cu clasa a 3-a normală, care după împrejurările de față au avut un resultat destul de bun, respunsurile propriilor cele respirate atăt în limba romănă, căt și în cea germană a dovedit sârguința învățătorului lor D. Gheorghie Belisimuc ear bucuria părinților și a ascultătorilor, ce se arăta cu aceasta ocasie pe fețele lor, ne încredința că aceștia vor cunoaște în viitoriu, mai mult ca pănă acum folosul învățăturei, și cu drag vor face cele ce le va sta în putință pentru creșterea pruncilor lor numai să vază sportu și înaintare. Marți se examină clasa P.; Mercuri cea dintâiu; Jot toate cele 3 clase de fetițe tot cu resultat îndestulătoriu, și cu mulțămirea publicului de față. Vineri și Sâmbătă se concepură clasificățiunile, iar azi Duminecă după săvărșirea sfiintei Liturghii, se cântă „Dociologia” și se citi din genunchi o rugăciune de mulțămire de cătră suslău- Satul D. Protopop Ioan Peșrie. Deo după săvăârșirea acestor tinerimea școlară comitată de învățătorii ei D. D. Representanți și Eforii Școalelor, precum și de un numer însemnat de D. D. Neguțători și cocoanele Dlor, se duse în rândul cel mai frumos la măreața clădire a școalelor, spre cetirea clasificățiilor. Aic se făcu începutul prin o cuvântare de cătră D. Gheorghie Belesimus îndreptată cătră tinerime arătăndule folosul ce lau secerat cei carii au ascultat ciocana și povața învățătorilor lor precum și nespusul rău al celor leneși. La care D. Director local în lumele părinților școlarilor aduse mulțămită celor 5 învățători de normă pentru buna povățuire și strădanie ce au avut cu scolarii, se întoarse apoi cătră școlari și le spuse însemnătatea învățăturei, le vorbi de bucuria care trebue să o simtă făcnd destul da dorinței lor, și așteptărilor noastre. Îndată după aceasta începu Proto Pealtul de la Biserica Solngiului Nicolae a întona după o melodiă plăcută căntările bisericești cu școlarii cei ce au fire de cântat. Săvărșinduse aaceasta se ceairă clasificăciunile, și se împărțiră premiile între eminenți, prin despomenitul D. Ioan Petric, care după cum înpărți de vreo câțiva ani încoace mai multe sute de cărticele tot gratis așa și acum dărui de la sine 50, cărticele asupra vinareului și înfricoșatele lui stricăciuni ce aduce omenimei. În chipul acesta se sfărși acastă ceremoniă solemnă, pescuitând era să iasă din sală se vedea zugrăvită o bucurie cerescă pe fețele tuturor celor ce privea, cum se întorc acasă de veseli școlarii cei strădalnici cu darurile în mănă, și cu deosebire era un ce încăntătoriu văzând pe pevinovatele fetițe asemenea unor îngeri purtând în măni cu puni și ghirlande de flori ce le încorona capetele. Ceriul să binecuvinteze pre binefăcătorii și întemeitorii acestui Institut consecrat virtuții și științelor. V. B. Legea de păduri publicată prin prea înalta patea Viena.lă din 3 Dechemvrie 1852 Nr. 250 a foei legilor imperiale penmai multe țeri de coroană ale monarhiei austriace, dela 1 Ianuarie 1858 va întra în activitate și pentru Ardeal. Tote hotărârile acestei noue legi pentru păduri sânttențiile cele binevoitore ale Maiestății c. r. apostolice pentru apărarea și asigurarea proprietății și susținerea în stare bună a pădurilor. Legea această nouă se împarte în 7 secții, dintre care cea dintâiu tradează despre economisirea pădurilor, a doua despre întrebuințarea productelor de pădure, a treia despre aprinderile de pădure și despre pagubile pricinuite prin insecte, a patra despre paza pădurilor, a cincea despre călcarea legei de pădure și pedepsirea ei, a șeasa despre despăgubirea daunelor de pădure și a 7 tractează despre cursul instanțielor. Ministrul de interne în conțelegere cu ministrul de justiță au denumit pre adjuncții de judecătorie Leopold Hainț și Frideric Wilhelm Fucs, pre actuariul de la dregătoria de cerc Florian Marcus, pre oficialul de la judecătoria de prefectură Cristian Iosef Henric, pre actuariul de la dregătoria cercuală Ioann Balomiri și Ludovic Frideric Saser și după aceea preauscultantul de la judecătoria urbană din Viena Ferdinand Iocsman de adjuncți la dregătoriele de cerc mestecate în Ardeal. Italia. În privința întâmplărilor revoluționare din Italia) în cercurile diplomatice sânt omenii de acea părere, că din partea tuturor puterilor italiane, cu împreună ajutoriul Frantei ei se pregătește o furtună asupra Lordului Palmerston prin aceea, că se va cere într'un chip categoric, ca Marini și consoții lor, carii și au cuibul lor în London să se dese aară. În cercurile guvernamentale au omenii dovezi vii amână, că toate întreprinderile revoluționare se dirighează din London. Într'aceea se scie cu siguritate, că darea signalului în London au fost prea pripită, din pricină, că matadorii de acolo toți sau lăsat a se alarma prin înfățioșarea vice-admiralului Lion în golful de la Genua. Despre răscoala din Italia ne mai împărtășește,Pei” o foae semioficială din Paris încă niște date, care au în sine nu puțină însemnătate. Ea zice, că deși acum deodată s'a delăturat primejdia, totuși Europa e încă tot amenințată. Revoluția, precum zice dânsa, nu are de scop a prorumpe numai în Francia și Italia, ci și în Elveția, Germania, Spania și Polonia și representanții ei, carii se află în London, au făcut legătură între sine, și sau hotărât ași realisa planurile lor cu orișice preț cu orișice omoruri și ucideri. După pomenita seae Franția, Italia și Germania sânt amenințate mai tare, Rusia însă mai puțin. După ce jurnalul „Pei” a zugrăvit primejdiile, care amenință Europa cu astoeliu de colore întunecate, vine cătră sfărșit la Anglia, și zice, că dela dânsa trebue cerut cu toată energia, ca să deie afară pre Mațini, Ledru Rolin și pre ceialalți refugiați, dictate Francia. Se scrie din Parie că ministrul din lăuntru, D. Vilasott au pregătit un raport lung pentru Împăratul despre însemnătatea morală a alegerilor, care peste puține zile se va publica în „Monitoriu.” Mai departe se înșiințează, că Prințul Alecsandru Cantacuzino a sosit în zilele trecute acolo. Precum se zice călătoria lui stă în legătură cu starea de față a Principatelor. Întrebarea moldo-romănă e acuma obiectul unei scimbări de depeșe foarte vieae între Paris și Constantinopole. Graiul Valevschi sub timpul cel de 24 ore, cât a petrecut în Blombieghes, au așternut Împăratului mai multe rapoarte de ale Duvenel. Poarta stă tare pre lângă aceea, că la întâmplare, când ar veni treaba la împreunare, atunci numai singur Surganul să aibă dreptul a denumi pre Principele, carele să guverneze ambele Principate. Împărăteasa s a reântorcearăși din Blombieghes în 13 ale curgătoarei în Paris. Victoria regina Angliei va cerceta în luna lui Sentem. a. c. de in pre Împăratul și Împărăteasa în Fonteneble, sau mai bine