Telegraful Roman, 1857 (Anul 5, nr. 1-102)

1857-10-19 / nr. 83

330 Ungaria. Despre propășirea institutului de învățământ tehnic în Ungaria aduce „Cor., austr.” următoarele date autentice: Unica școală de fer tehnic a fost în Ungaria mai demult academia Iosefiană, care avea natura unei școale reale, înstitut complet tehnic sub numele politehnic Iosefian c. r. în Buda, în care s'a preschimbat academia Iosefină prin prea 'nalta hotărâre din 30 Septemvrie 1856, o școală supremă reală de șesă clase în Buda, o școală superioră reală cetățenească de șesă classe în Pesta și Pojonin, o școală reală cetățenească de trei classe în Zombor și Cremniț. Pentru activarea unei școale inferioare de trei classe în Chech­emet și unei școale superioare reale de șefă classe în Ca­­șovia sănt pertractările în curgere. Adară de aste mai sănt încă un institut comercial mai înalt în Pesta, o școală de dumi­­ineca comercială în Arad și o școală de dumineca comercială în Debrețin. Toate aceste școale sunt creări ale timpului nou. Acum există­ in Prusia.­ ­ Regele Prusiei borește periculos de mai mult timp. În­­urma acestei împrejurări o depeșă nouă telegrafică anunsă, că un ordin regesc de cabinet, de­oarece după prescrierea me­­dicilor regele trebue a se depărta cel puțin trei luni dela tre­­bile guvernului, predă principelui de Prusia pe aceste trei luni locuțiința în conducerea mai înaltă a trebilor de stat, dacă nu cumva preste așteptare s'ar întări mai nainte sănătatea re­­gelui.­­ O altă depeșă de la Berlin din 12 Octomvrie v. anunsă că înălția sa regească principele de Prusia a primit în acea zi locuu­ința lui încredințată și a slobozit un emis cătră mini­­steriul de stat de cuprinsul următoriu: că voia cea tare a prin­­cipelui ar fi, ca sub consciencioasă considerare a constituției și legilor țerii după lui cunoscutele intenții ale regelui a purta arăta trebile guvernului, căt timp va afla cu cale regele; prin­­cipele așteaptă, ca oastea, amploiații și sudiții să aibă ascul­­tarea și supunerea cea datoare și ca anume miniștrii statului trout se remănă în cunoștința responsabilitatei lor, trebuie a­­tăt ale ministeriului de stat și ale ministeriilor singuratice, căt și ale cabinetului militar și civil, sănt a se continua pe calea lor de pănă acum; adresa raporturilor imediate și a istanțelor remăne aceeași, resoluțiile urmează cu subscripția: „La în­­sărcinarea p. m. a Maiestatei Sale regelui, principele de Prusia.” Principele roagă pre Dumnezeu de putere și bine­­cuvăntare, pentru a purta locuu­ința spre mulțămirea regelui și spre binele țerii, și dorește, ca îndreptarea sănătății ceii stricate a domnului regesc să'l scutească curănd de problema, ce a preluat, el a măsurat ordinului regesc și cu privire la da­­torințele cătră patrie. Rusia. Dela Odessa, 12 Octomvrie, se scrie, că pentru liceul de acolo, care s'a întemeiat de regele Richelieu 1817, s'a râ­­dicat din partea stăpânirei o zidire noauă ce costă preste un Ea­se sfinți în zilele aceste și curatorul uni­ Corespon­­tilion fransi­­versității Pirogov ținu la ocasia aceasta o cuvăntare. dintele „Nordului” adaugă, că este întăia oară, cănd un curator de universitate vorbește public.­­ „I. M.” reproduce din „Nord” următoarele: Rusia se pare în acest moment că ar fi asemine cu voia­­gorul, carele după ce au rătăcit îndelung timp prin poticile unei păduri în carea de abia străbate razele zilei, se trăzește de o­dată în mijlocul unui câmp întine, iluminat de razele soarelui arzător. Locul este plăcut, însă voiagorul n'ar putea să ră­­măe acolo, pentru că obhii numai o prelucă și cu ori­ce preț tre­­bue să iasă din pădure prin partea opusă cu aceea de unde a ve­­nit, căci, nici nu voește dar nici nu poate să se întoarcă în urmă, de­și pentru aceasta este nevoit, să-și croească singur un drum printre ciritei; el se apucă de lucru cu ardoare așa de mare, încă at­unci nu simte rănile ce'i fac la săni sninii cari nu închid trecerea și pe care îi smulge cu energie; pentru că el ție cum că repaosul se află în capul drumului și că, fiește­care pas făcut înainte este un pas cătră fericire, adecă cătră propășire și înavuțire. Ca și acel vocator, Bastea este preocupată astăzi de ași deschide un drum d­intre vițiile și prejudețele trecutului, ea lu­­crează la aceasta cu foc, și deacă nu înaintește cu toată repe­­tunea pe care acest foc se pare că iar purui, asta urmează din aceea dt­i lipsește una dintre condițiile cele mai de căpetenie a­le progresului, adecă, ăi lipsesc oamenii capabili de a o conduce în astă cale nouă și grea. Prin aceasta, noi nu voim a zice că în Rusia nu se află bărbați însemnați, plini de mari capacități și de un nobil zel pentru fericirea patriei, căci, aceasta ar fi o calomnie tot atăt de absurdă precăt și de necrezută. Rosiea are mai mulți din aceștiea și opiniea publică atăt din năuntrul țărei cât și din toată Europa, de mai multe ori în public au dat dreptate talentelor și generoaselor intenții a unor dintre băr­­bații de stat, care se află în fruntea intereselor Rusiei; însă, numărul acestor bărbați, carii pot să aducă la lucrarea comună un concurs folositoriu de cunoștințe spaciale folositoare și prac­­tice, este prea restrăns în momentile aceste spre a îndeplini toate nevoile de față, care sănt cu atăt mai numeroase și mai grele de îndestulat, cu căt spre a respunde la ele într'un chip serios și universal, ele cer nu numai o singură, dar mai multe reforme în administrația generală a țărei, unde din cauza unei concentrări exagerate toate s'au încălcit și încurcat. 7 Serbia. Despre attentatul asupra principelui domnitor mai aduce „Gaz­ de Lipeva” următoarele detaiuri: Un ucigaș mai nainte cam cu vr'o 4 ani s'a arestuit aici, a fugit însă din prinsoarea lui și s'a ți­­nut prin Bosnia, pănă ce înainte cu un an veni iarăși la Belgrad pe necunoscute și a întrat în servit la un morariu. Vorbe d'a­­le lui recuviincoase de persoana principelui făcură a se privi în el un inimic al capului suprem de stat, și cu încetul se apro­­piară de el morariul și lucrătorii lui, pănă cănd cela făcuse ace­­stuia propunerea de a omorâ pre principe cu promissia nepedep­­sirei crimei sale sevărșite mai nainte și a promovării lui la rang de senator. Omorătorul însă a fost precaut, nu vru a crede nu­­mai făgăduelei morariului, ci pretinse a siguranță mai departe. A­­ceasta să i se fi făcut cu promissii verbale prin doi senatori, carii -i mijlociră bani, pas și arme. Pe cănd principele în vara aceasta întrebuință băile în Prestovaț Bania și într'o dimineață tim­­puriu umbla prin grădină, ucigașul se apropie de el și râănit asu­­pra lui. Atunci veni criminalului aminte, că bătrânul Cerni Gheor­­ghie, tatăl aceluiaș principe, pre care vrea dănsul a-l omorâ acum, a scăpat odată vieața tatălui său, a omorâtorului, în o luptă între sârbi și turci, și că este o scârnavă nemulțumire, ca fiiul celui scăpat cu vieață să ia vieața fiului scăpătoriului. El nu se vărși fapta sa, ci se duse la un jude sătesc (cmnet) și s'a pus prin acesta și un căpitan de cerc în legătură cu principele, în timp ce dănsul a petrecut prin păduri, a promis că va des­arva complotul, dacă i se va promite nepedepsire atăt pentru omorul lui de mai nainte, căt și pentru atăta împărtășire la attentatul asupra principelui. Asigurarea asta i se și făcu pentru casul a­­cela, cănd dănsul ar putea produce dovezi neândoite despre exis­­tarea unui complot. Bărbatul acela a spus pre doi senatori R. Damianovic și Paul Iancovic, precum și pre­morariul Marceillo ca convinovați, și tustrei sănt acum arestați. Principatele dela Dunăre. Din Constantinopol se scriu „constituționalului din 7 Octomvrie. După știrile din urmă dela București acolo s'a în­­treprins colecții, spre a trimite niște aleși la Paris și Lon­­don pentru apărarea intereselor împreunării. Trimișii aceștia să lucreze mai cu samă prin presă. Se spune că aceia ar fi să se aleagă dintre emigranții de curănd întorși în patrie, carii ar avea relații întinse în Franția și Anglia.

Next