Telegraful Roman, 1857 (Anul 5, nr. 1-102)

1857-02-23 / nr. 16

S -­­ „­ atenția tuturor bărbaților de stat franțuzești. Nord” e de acea părere, că lui Napoleon prea lespe va re­porta iarăși un triumă­­ sățirea lucrului prelungă toate protestările lustriei Angliei și turiei, atârnă numai dela ho­­tărârea duraturilor. Juuralui bazează mult le aceea, ca lucrul acesta să se ho­tărească în decursul lunei lui adecă în­­­nainte de alegerile generale, foile belghice înștiințează, că celle Leopold au tocmit la juvaerul din Bricsela D. Dufur juvaere de brilant în preț de 100,000 fr. care sânt hotărâte a form­a o parte din zestrea, ce va da înălției Sale Princesei Șarlote, Miresei înălției Sa­­le Arhiducelui Ferdinand Macs. O parte mare a acestor bri­­lanturi, care se vor întrebuința la gătirea pomenitelor juvaere, se trage dela Princesa r , cea din­tâia soție a Regelui din belția. iotușn 091 *” Posta cea mai din urmă atâte eciri din Honcong din 15 Ia. Precum se înștiințează din Canton Choesis bombardează în portul din insula Wampoa­nuarie, neâncetat forturile Englezilor, flotele împărătești s'au împreunat cu psurienții Chinesi spre a ataca împreună pre Englezi. Chinesii au atacat vaporul engle­­zesc „Tietle” și au măcelat pre toți cei ce se afla în corabie, căria apoi iau dat foc. Mai departe se scrie din Macao din 10 ianuarie, că împăratul din China au lăsat a se publica, că toate cinci porturi, care­­, europenilor.­­ sânt puse de asedie. ! ”o depeșă telegraficuă din pune înșciințează, le prin­pe constantin au sosit în 26 Fevr. în Turnu. f Scirile din Neapol vestesc, că acolo deocamdată domne­­sc liniște deplină, însă epitetuli le­­ desvoaltă o acti­­vitate foa­­rte ma­­­i „­­franția „pre­dicingineri cuvântării de tron al Împăratului n franțuzesc. viu DN .- avicon (încheiere). Cu privire la deosebitele cerințe ale stării, am hotărât, ce­­ reduce chieltuielile, fără de a suspenda lucrările cele mari, câștigat, de a primejdui ecsistențiile agonisite, unele dări ale mai micșora fără de a vătăma finanțele statului. Buchtetul din anul 1858 vi se va pune Dumneavoastră înainte în echilibru; toate cheltuielele prevăzute sau însemnat în acela. Resultatul împrumutului va fi în stare de a ecva spesele răsboiului. Cerințele tuturor ramurilor de dregătorie se vor asigura fără a fi siliți a alerga față de­pou la creditul obțesc. Bucichetele răsboiului și ale șarinei sau reduc întrun chip, între marținele pomenite, pentru ca să-și țină hotarăle lor, să și să susțină o uniure militară deamnă de mărimea țării. În înțelesul acesta sau hotărât contingentul anual pentru 100.000 feciori! Numărul acesta întrece cu 20.000 feciori, pe cel al recrutației din vreme de pace. Însă după sistema, ca­­rea am primito eu, și căriea îi atribuesc o însămnătate mare, doue a treia parte dintre acești conscriși vor remănea numai doi ani subt steaguri, și apoi vor forma o rezervă, care va întăia primejdie, va da țării o armie de 600,000 feciori bine deprinși. Reducerea statului efectivi va erta de a mai înbunătăți plata gradurilor mai de jos, și a feciorilor de rând, o măsură, carea va mai scumpi mijloacele traiului vieții. Din temeiul acesta hotărește buchetul o sumă de 5 milione, pentru de a începe mărimea­ plății cei mici, a unei părți de of­­ficiali mai , lipsele cele mari,, au dat pildă bună de dreptate și supunere. Asemenea nu sau dat uitării nici postul corespunzătoriu, pentru îmființarea unei tirtere translan­­tice, a cărei lipsă se simțea de mai su­p­ra. Dvoastră, începând din 1 Ianuarie 1858,. fii sergeți zăciuiala de răsboiu tacselor.. aceasta Pe lângă toată crețerea puștielelor­. voiu propune, ca se cugeta despre întroducerea unei dări noue pen­­returile mobiliare. DUMNICNĂ, cad O tendință curat­ii:. au mișcat d­e stăpănire, de a transpune arestanții din Bagno în Caienne; din nenorocire, origurile cele galbine,, de vreo 50 ani încoace­­­­ colonizației se luvră au priședecât foarte mub­ muritarea PULII nă Pp­un p care are de a U­­ed­ul­ementul acesta la leiigiuni sub pi adi­ceau aiunderea. ACom­i; carea prin măni iscusite, Cri vede, ai se mai lăți cultura și comerțul, meritează mai cu seamă luarea voastră aminte. Decretul decentralizației ești acuma de­­curând, va vavori strădania administrației, și eu pu voiu spui de a vă presiune D-voastră, după , de lipsă pentru desvoltarea coloniei. . 1 Eu vă aduc aminte de o lege, carea­ra­ a face roditoare luncile Gascopei. Dnvintarea agriculturei are de a fi unul dintre cele mai neapărate obiecte a îngrijirei voastre, pentru că dela închintarea, seau­­ datează pros­­terarea seau căderea împărățiilor. d­uițiipogil Un alt proiect de lege, carele este de a­l ini­­țiativei Marșalului Ministru de răsboiu, vi se va propune D-vo­­stră. Acesta este un codice penal milităresc, carele adună to­­te­ legile risipite și contrarie, din anul 1790, aducăndule tot­­odată în consonanță cu insti­rațiile noastrel D voastră, precum nu mie­ îndoesc, vă veți ținea norociți , a vă lega pumele , stră de un op așa însemnat, ațiio 2 pli proi pe. lab ceriul cu o pace onorofică și cu un fiiu iubit. Domnilor - lgpete oniț laa Fiindcă ședința aceasta­ e cea din urmă a legislativei -j. stră, ertatici, a Vă mulțămi pentru supusa și .. re, care­­ mi - ați dat dela anul 1852 încoace. Dv.voastră ați proclamat împărăția. Dvoastră și spriji­­nit toate măsurile, care au restaurat ordinea și­ prosperarea în țeară. Deoastră miați dat ajutoriu energic în vremea răsboiu­ Dvoastră ați împărțit cu sine bucuria; când nuau dăruit Conlucrarea Dvo­­stră- loială nuau pus pre mine în stare de a înființa o stă­­pănire, întemeiată ce voința și interesele toporului. Aceasta au fost o problemă greu de rezolvat, pentru ca­­rea au fost de lipsă un patriotism adevărat, de a deda peara cu instituții noue, și de a pune în locul arogastiei tribunei și luptelor învrăjbitoare, care au prim­iie ridicarea și uer­minieteriilor, discuție liberală, însă sim­țită și Aceasta au fost un „rș deosebit pentru țeară și libertate, pentru că libertatea 1 m­are inimic mai primecdiv­ ca pe ru­.­vazimilor și sfaba vorbire. Serine prin conlucarea corpului mare de stat și credin­­ța armiei, puternic mai cu seamă prin ajutorul poporului, care­­se ție că toate clipitele eieței mele sânt consfințite șterese­­lor lui, prevăz eu pentru țeara noastră un iistoriu plin de nă­­dezii. Franția fără de a vătăma dreptul cuiva, sau ocup­at­earăși rangul, carele i se cuvine ei, și­­ se poate da cu zituri tane spre tot ateea ce poate să produci­ geniul săei ceva mere. Dzeu să nu înceteze a o apăra, și țeste scurt se va putea zid­a de­­spre epoca noastră, ce au scris un sur­at de stat rațional și renumit neepre consular. Îndestulirea era peste tot și a cărui inimă nu era cuprinsă de patimile martide­­lor, era fericit pentru fericirea obștească Unii senatori și deputați pot depuseră jurământul, și Mi­­nistrul Fuld dec­lară de deschisă ședința din anul 1857. La 1% oră se duseră Împăratul și Împărăteasa, tot cu aceeași cerimo­­nie, cu care au venit. Bubuitul de tunuri înștiință începutul și sfârșitul festivității. Corpul diplomatic întreg și multe da­­me fură de față la festivitate. În piața Carusel se adunară o muțime mare de popor. ”­ Culântarea Împăratului au făcut în Parte o tentație mare: Cei de pe lăngă” burcă vor striga încâtva ; mulțimea însă, asupra căria e țintită privirea guvernu- Împăratul încheie cu cuintele,, care le au lis­­eere despre consulat. Împăratul, cu prilejul ace­­sta numește pre­f. Tiero bărbat de stat, istoric renumit și na­­țional. Sântem curiozi, că ce impresie , cuvintele adie­­„. sau țiuiz de­­ 37­2 aceste­­ rre­zi” acea lui va fi mulțămită. respecteze rangul onorific că Mare­­din zi în pl ..NM fie NLVMBDL.N

Next