Telegraful Roman, 1857 (Anul 5, nr. 1-102)

1857-10-23 / nr. 84

­­ȘPONAIE MIAI Telegraful ese de doi ori pe septemănă: Mercurea și N2 84. Prenumerația se face în Si­­biu la espeditura foiei; pe afla­t­ă la C. R. pește cu bani gata, print­r­ecrisori francate, adresate către Prețiul prenumerației pentru S­ibiu este pe an 7. d­. m. c.; ear Sibiiu 23. Octombrie 1855 espeditură. . pe o jumătate de an 3. fl. 3. cr. p­entru celelalta părți ale Transilvanii și pentru provinciele din Monarhiă pe un an 8. fl. ear o jumătate de anu 4. fl.­­ Inseratele se plătescu cu Pentru șirul cu slove mici. 4. cr. princ. și țeri străine pe cum­ an 12 f. pe­­, an 6 f. m. c. fiitoarea conecripție a poporului. P. Cu prilejul conscrierii poporului se vor numera și vitele, iară dintre bunurile cele nemișcătoare se vor lua în seamă localități, zidiri de mașini, din și pumerarea vitelor în­­numai cășile de lăcuit, alte mai multe privințe pu se vor socoti, că se va mărgini pe lângă vitele cele mai de căpetenie și mai mari, adecă: 1. pui; 2. catâri; 3. vite cornute; 4. asini; 5. oi; 6. capre; 7. râmători. Caii se împart în 4 rubrice: Armă­­sari, iepe, cai și mânzi pănă la b ani. Animalele care se țin de clasa sburătoarelor, stupii și gândacii de mătasă, nu se vor nume­­ra, din pricină că prin aceea s'ar prea îngreuia dregătoriele cercuale, și rezultatul poate nu ar răsplăti osteneala și chel­­tuiala. To­t cu prilejul cons­crierii poporului, se vor numera în urmă și satele, comunele după categoria lor (sat, oraș, cie­­tate) însemnândusă și aceea, că de care pretură se au­­­tură se țin. Cu acestea apoi sfărșește memorandul zie despre sco­­pul numerării poporului, ce are să se întreprinză. Despre mi­­jloacele și despre modul cum să se ajungă scopul acesta, ce­­rtim următoarea descriere interesantă: pănă acuma, în Ungaria și alte țări de coroană care stau în asemenea împrejurări, trebuia să se facă conscrierea într'un mod indirect, adecă după mișcarea poporului (naștere, cununie, moarte), precum și după numerii pertentuali de creșere. Și în Franția încă se urma așa în anii 1821 și 1825. Neajunsurile modului acestuiea au fă­­cut de sau aulat o numerare directă. Pentru aceasta sânt două căli: 1. arătarea din partea taților de familie și a indigenilor neatârnători, și adecă a) în­scries, seau b) cu gura. 2. Eșirea comisarilor, și adecă a) dintre popor, b) dintre membrii comi­­tetului, și o) din oficialii țării; 3 întrebuințarea mai multor căli directe. Arătarea în scris din partea acelor privați, calea cea mai simplă și mai efatină, sau primit în toate staturile germane, și în Austria se va urma pe calea aceasta, unde se va putea. Preste tot nu se va putea aplica metoda aceasta, numai din pricină, căci vor lipsi scriitori, și de aceia carii se știe umbla cu formularele. Au trebuit așa dară ca să se afle și alte căli, și adecă spuperile cu gura, în modul acesta sânt de lipsă a se trimite și comisari. În Anglia conscripția popo­­rului au trebuit să se facă prin persoane private, care au luat asupră și cu contract, pentru oareșcare remunerație. Așa vre­o 38,740 persoane au fost numărători, 3,220 registratori, și 624 registratori mai mari. În Beligia sau primit o cale de mi­­jloc între Franția și Anglia, sau pus pentru numerare agenți dintre cei aleși, care se plăteau după lucru. Franția au în­­trebuințat pentru numerare organele comunale, în chipul acesta se va face numerarea acuma în Tirol și în Lombardo-Veneția, rezultatul însă nu a fost prea îmbucurătoriu atuncea. În Fran­­ția în anul 1851 sau numerat numai 35,781,821 oameni, pe cănd în Austria tot în aceea vreme, de­și consid­ierea se privea de greșită, au eșit 36,514,466 oameni. Cum că au fost greșită nu­­merarea din Franția, sau recunoscut nu numai din partea celor cunoscători de lucrul acesta, ci și din partea stăpânirei, după cum că numerarea în modul zis­­ei în sue, carea se face și în Lombardo-Veneția nu e de ajuns, și recunoscută de greșită și pe cale oficioasă, asemenea că e greșită și pumerarea în Tirol, mărturisesc listele de recrutație, care arată o greșală cam de 20”., În Austria sau văzăt așa dară de lipsă de a să însăr­­cina cu lucrul acesta oficialii țirii. Însă pentru de a micșo­­ra spesele și ostenele te dregătoriilor cercuale, conscripția sau din care prin constituția În chipul acesta așa dară se va întrebuința la numerarea po­porului, mijlocul însemnat sub 3, îngrebuințarea tuturor modurilor însemnate mai nainte, încredințat numai acelor comunități, comunală nu se poate scoate asemenea lucru, fruntea ei. Austriacă. Transilvania. Sibiiu, 21 Oct. O mai mare încurcare precum domnește la causa Principatelor dunărene nu poate domni într'alta. Sta­­rea lucrului, ca și în tot decursul ei, atăt e acum de clătipitoare și supusă la schimbări curănde și neprevăzute, încăt omul nici odată nu se poate lăsa cu siguranță în veștile ce le primește. Noi tocma de aceea încă dela început pe mărfinirăm a repro­­duce știrile și părerile oferitelor jurnale fără alte adaugiri multe, căci știurăm că la așa stare­a lucrului, cetitorul din multele raportări și descrieri felurite va putea face încheie­­rea cea mai bună și mai aproape de adevăr. Credincoși obiceiului acestuia, facem dată și aici o aruncătură de ochi asupra jur­­nalelor și comunicăm cititorilor postei glasul lor de acum despre principatele române.­­ În „N. G. prusiană” citim, că gubernul franțuzesc a aflat prin consulul ei la o curte mare germană, că el în privința pro­­iectului său pentru împreunarea principatelor n­are de a mai conta ce ajutoriul Rusiei.­­ Un alt corespondinte al jurnalului ține de adeverit, că mișcarea unionistică în principatele dunărene a luat un caracter cu totul revoluționar, de cănd emigrația din 1848 se putu pune în Cum că aceasta nu poate fi plăcut gu­­vernului franțuzesc, se poate presupune cu siguritate. Jurnalului unionistic „Stepa Dunărei,”ce ese în Brisela, i se scrie, că în 21 Octomvrie, după ce divanul ad hoc din București a decretat statul romănesc, se ordinară rugăciuni de mulțumită în toate Bisericile și în capitală se traseră toate clopotele. Jurnalele germane adaugă, că mai curănd se va fi întămplat, cum că în minutul unei căderi s'au rănduit selenități de învinge­­re. Însuși „Nordul” aduce noutare tristă pentru împreunare, zicănd că nici Sardinia nu o mai părtinește acum, pe cănd „nd. belg. din contră în toană divanurilor din București și Iași psalmi de laudă și asecutează, că ele au dovedit prin consultățile lor, cum că sănt demne de guvernămăntul de sine. „Ost D. Post” comunică, că puntul vertical ce s'a ple­­smuit prin scrisoarea cerculară a porții în treaba împreunării se începe a se simți și în ținerea presei străine. „adependan­­ței” se scrie de la Paris, că în urma întălnirilor din Osborne, Stutgard și Vimaria împreunarea politică a Principatelor dună­­rene e nimicită, și întreg proiectul romănesc se va detona în o înpreunare administrativă a aceloraș­­i C. Z. observează, că jurnalele romănisătoare sunt în a­­pe unele locuri Monarhia cum arată raportul ministrului din „Monitor” din 14 Maiu 1852.­devăr foarte paive. Ele vorbesc ca cum Turcia cine știe ce ar

Next