Telegraful Roman, 1858 (Anul 6, nr. 1-52)

1858-12-04 / nr. 49

196 pătatea împregiurărilor. Noi ne fălim a crede că compatrioții noștrii vor aprețui neinteresarea și dorința ce am avut pentru binele public văzând persoanele chemate la Ministeriu. Tot odată vroind a statornici o bază precăt înțeleaptă pre atăt și legiuită la toate lucrările noastre, am propus a se adopta drept marșă de conduită, principul majorităței. D. Voastră ați re­­cunoscut dreptatea și nevoia lucrului, și prin jur­­nalul din 20 Octomvrie ați subscris la adoptarea principiului majorităței. Noi credem că lucrările nu puteau mai mult să fie împedecate și că acel rămas în mi­oritate trebuia și era datoria să se unească cu opinia ma­­jorităței. O chstie de interes mare veni îndată a ne a­­răta că îndatorirea luată prin jurnalul din 20 Octomvrie era numai pentru subscrișii o legătură scăntă și nevio­labilă. Opinia cea sănătoasă a țerei, trebuința cea neapărată a guvernului de a vide curat în jurul său reclamau înființarea jurnalelor sdrobite sub gu­­vernele trecute. Căimăcămia avea nevoie de lu­­mină sub orizonul cel posomorăt care o cuprindea, și acea lumină putea să-i vie în mare parte de la măntuitoarele raze ale tiparului. Se decretă dară păzirea aplicărei, legiuirei din 1856, votată pentru libertatea presei. Ce ați făcut D-Voastră la această lucrare? N'ați voit a subscrie opinia majorităței! Unde au rămas însă principiile cuprinse și subscrise în jurnalul din 20 Octomvrie? Subscrișii au început atunce a inde curat sta­­rea lucrurilor care ăi aștepta. Înăbușind însă în peptul lor această tristă și mult plină de în­­grijire revelație, hotărâră a'și împlini datoria pănă la capăt. După ce instrucțiile povățuitoare pentru fa­­cerea listelor electorale se desbătură și să a­­doptară în unanimitate, subscrișii veniră asupra măsurei neapărate de a se face schimbări în ad­­ministratori; aț­ propus schimbarea Administrato­­rilor de Roman, de Iași de Fălcii și de Ismail și fețele propuse de D-voastră s'au adoptat cu una­­nimitate. Îndatoririle voastre nu se opreau însă nu­­mai asupra acestor ținuturi. Țara întreagă are dreptate să reclame îngrijirea noastră, și să ne facă respunzători pentru toată întărzierea și ne­­băgarea în samă cu care ne am purta în aceste mari împrejurări. Subscrișii abia au pronunțat numele Administratorilor de Putna și de Tutova și D-voastră ne ați declarat că nu avem nici o treabă în administrație, că ea vă este încredin­­țată exclusiv vouă, că veți face ce veți vroi în acel ram și că se vor schimba numai aceia din Admi­­nistratori pre­carii singuri veți vroi. Dar oare convenția și firmanul de instalare subordinează respunderea subscrișilor la voința Domniei Voastre? Săntem oare colegii voștri în drepturi și în respundere de­o­potrivă, sau niște subalterni plecați voinței ce v'ar plăcea să arătați? Cu măslinire videm argumentația ce faceți prin scrisoarea Voastră în privința unui rol de subal­­ternitate ce crediți că putem accepta. Dignitatea noastră și partea cea de o potrivă la,mandajul pre care înaltele puteri au bine­voit a ne acorda, nu ne cartă a vă urmări pe cămpul acestei discuții., Ministrul din lăuntru în a căruia îndrituiri căutați atricule din Reglementul Organit pentru a vă sprijini argumentația, are tot după acest sentor, și acel guvern astăzi e Căimăcămia. Con­­venția din 7­19 August, și firmanul de instalare nu desparte îndatoririle nimănuia dintre Căima­­cami, ce făcăndu'i respunzători deopotrivă pentru păstrarea liniștei în țară și pentru buna execuție a reglementelor, le face știut că ei sănt autori­­saț­ a scoate sub respunderea lor pre toți acei din­­tre funcționarii Principatului carii s'ar abate din această stare de lucruri. De respunderea de care ne vedem amenințați prin înaltul firman și de îngrijirea de a nu se compromite soarta țerei, subscrișii aflănduse pă­­trunși au propus schimbările cerute de o strictă ne­­voie și de considerații vădite de rănduiala publică. N'ați voit a le priimi și ați părăsit ședința Căimăcămiei fără de a vă îngriji de deosebitele lucrări care remăneau zicătoare. Subscrișii v'au așteptat a doua zi; abia pe la două ore și jumătate dupe amiazăzi leați făcut cunoscut că sunteți ocupat cu alegerile Eforilor și că nu puteți veni. Subscrișii v'au învitat să ve­­niți la șapte ore de seară conform cu jurnalul de suv Nr. 2 unde se statornicește întrunirea Coimadamilor ori în ce timp ar cere trebuința. N'ați vroit a veni. Ar fi fost prea vinovați dacă în urma unor asemenea împrejurări subscrișii ar fi lăsat să treacă timpul fără ca să lucreze acele de a lor datorie. Schimbările deci cunoscute de neapărate s'au făcut conform Art. 403, Lit. S. din Regle­­mentul Organicu. D-Voastră în loc să vă aduceți aminte de jurnalul ce ați subscris în privința majorității, ați început a spune obștește că nu veți recunoaște acele schimbări.­­ Oare nu vă îngrijiți de vre­o­respundere? Domnia­ Voastră, ca membrii Căimăcămiei, co­respunzătoriu de păstrarea liniștei în țară, ați adunat în casa Domniei Voastre mai multe per­­soane, ați pr­imit a­le lor felicitări pentru neu­­nirea, în care ați venit cu colegii voștri, le ați mulțămit pentru toate căte v'au urat, și ați de­­clarat că se va face protestație în contra Căi­­măcămiei. Oare astfel răspundeți la îndatorirea ce aveți pentru păstrarea bunei liniște? Subscrișii voiesc acum a­ și împlini o de pe urmă datorie către Domnia Voastră. Ei vă fac cunoscut că vă așteaptă să veniți a lua parte la Căimăcămie. Cugetați, cugetați la aceea ce fa­­ceți. Aflarea noastră la cărmă este pentru pu­­ține zile; viața întreagă însă ne rămâne întru care conștiința noastră și judecata țărei ne vor urmări de a pururea. Subscrișii vă declară solemnel că ei sunt hotărâți a'și împlini cu nestrămutare datoriile ce-i privesc și aruncă în fața nației și a marini­­moaselor puteri toată respunderea consecvenților ce ar putea resulta, asupra aceluia care din priviri deosebite ar cerca să complice situația lucrărilor și să aducă nenorociri neprevăzute în patria noastră. (Subscriși) V. Sturza. A. Panu. Secretarul căimăcămiei D. Sturza. Tot aceași Gaz. din București ne mai aduce și un alt articol in­teresant supt titula, Cemi pasă” Cemi pasă (zice)a fi alergătoriu sau nu! cemi pasă, cine se va alege de deputatul orașului! cemi pasă, cine se va alege de Domnu al țării! ce treabă am eu să mă amestec în toate acestea? (Aci apoi corespondintele desbate prelarg idea sa, și cu deosebire provocânduse cătră Neguțători, apoi încheie așa.) Domnia voastră mai toți ați călătorit ați fost în pări străine, ați văzut progresele cele uriașe în toate ramurile industriei omenești, ați făcut adesa o comparație a țărilor străine, cu starea patriei noastre, acea compărație fără îndoială n'a dar dacă ați meditat puțin, ați trebuit ne­apărat să înțălegeți, că țara noas­­tră ar putea nu numai să ajungă la același grad de cultură, ci încă ce lipsește Romăniei? un pămănt roditoriu, ce produce cu puțină muncă, fără ajutoare artit­ici­­ale toate fructele cu îmbelșugare, tot feliul de vinuri bune, care cu puțină căutare ar întrece pe ale vecinilor nostrii, nomezuri, miere, mătasă, vin, cănepă, sare, vite mari și mici, lănă, metaluri, pești, lemne; cu un cuvânt toate ductele pământului le avem cu prisos ca săntem arăta de mult favorisați de natură, care poate fi pricina că am rămas arăta de mult înnapoi cătră toate celelalte națiuni? Respunsul fiește fost în favorul nostru, țară. Natura însași cereale, locul, agricole, fie­care nașterei, și care dintre nunai zicem cemi pasă, cu ne mai seamă lucru, pese. să și întreavă că fără desele invasii stăine, a îngrijit industriale și D noastră a contălei, țările a un loc foarte mare în rândul națiunilor comerciale, ca să fim, nici o altă ne însemna mănu la și caută să și la multă stabilitate, cu lipsa abuzurilor nam câtă să ne luminăm cu legi bune dar caută să punem noi înșine de nu voim vecinice, pro­­Apoi dacă dai negreșit sângur, fi rămas în o stare tristă în care ne aflăm și pănă acuma. A sosit în sfârșitu și mai ca amar cu și pentru noi timpul re­­să Concursu. Spre ocuparea postului de Învățătoriu în comuna „Zsido­ag,” cu care sănt împreunate următoarele emolumente: un salariu anualu de 105 oi­val, austr. 15 măsuri de grâu, 24 măsuri de cucuruz, 1 majă de slănină, 15 punți de lumini, 1 majă de sare, 12 stăngeni lemne de foc, din care se va încălzi și casa de școală pre lăngă cvartir natural și trei iugere de foc, se deschide concure a doua oră, în urma Înnaltei ordinăciun. a Înnaltei c. r. Locou­ințe din 4 Noemvr. a. c. Ng. 13,742. pănă în 25 Dechemvr. 1858. Competitorii postului acestuia au ași așterne petițiunile lor bine i­etritate despre hărnicia lor și cunoscința limbei romănești la subscrisa c. r. Pretură, pănă la timpul prefipt. Lugoj 7, Noemvr. 1858. Dela Pretura c. r Concursu. Spre ocuparea postului vacant de Învățătoriu la școla gr. răs. din „Ceresteneș” în Pre­­tura și Prefectura Lugojului, cu care sînt îm­­preunate următoarele emolumente anuale: 63 oi, val, austr, 10 metre de grău, 20 metre de cucurua sfărmat, 15 punți luminări, 50 punți de sare, 1 majă de slănină, 8 stân, lemne de foc, din care se va încălzi și școala, din­preună cu 2 iugere de foc arătoriu și cartel natural, se des­­chide concure a doua oară, în urma ordinăciunei în­­naltei Locou­ințe din 13 Noemvr. 1858. Ng. 15,749 pănă în 25 Decemvr. 1858. Competitorii acestei stațiuni au ași așterne petițiunile lor, prevăzute cu testimoniile trebuin­­cioase și cunoscința limbei romăne, pănă la tim­­pul prefipt la subscrisa c. r. Pretură. Lugoj ”. Noemvr. 1858 De la Pretură. c. r. Spre ocuparea Concursul stațiunei de Învățătoriu la școala penorală gr. răsăriteană din Măgura, Pretura M. Șoimușului, se escrie concursu pănă la 29­ a Dechemvrie a. c. c. v. Cu postul acesta este împreunatu­nuu salariu anualu de 200 fl. valută austriacă, cuarticu natu­­ral, și lemne. Dela voitorii de a ocupa acest post se cere: o purtare morală aleasă, cunoștința limbei romăne și germăne, a fi cântăreț bun, și a ți purta rănduiala Bisericii, despre care însușiri au eși așterne documintele cuviincoase, pre lângă peti­­țiune de însuși mâna lor scrisă, la subscrisul In­­spector școlariu pănă la terminul hotărât. Scaunul Protopopescu gr. răs. al Joajului de jos, ca Inspectorat districtual de școale. Petru Pipoș. Protopop și Inspector școlar districtual. DBD.CFI E E Editura și tiparul tipografiei diecesane.

Next