Telegraful Roman, 1859 (Anul 7, nr. 1-52)

1859-09-17 / nr. 38

§. HHHUI. În fiește care Senioral are a se alege un inspectoru senioral, (curatoru) din statul mirenescu. S. HHHVPS. Superintendința se va representa pre sine în totalitatea sa prin conventul senioral. s. HHHVȘI În fieștecare superintendință are a se alege un inspectoru superintendențialu (curatoru) din statul mirenescu. (Va urma.) Abrudu 11 Septemvre. Încă în anull 1853, în Octomvr, avurămu rara porocire de a fi cercetați de Reselenția Sa Înnaltu Prea Sf. nostru Păr. Episcopu, carele nuși pregetă ca părinte adevărata ape aduce în persoană vestea cea multu dorită, cum că Maestatea Sa c. r. Apostolică sau îndurat prea grațiosu a aproba înființarea unei școli capitale nci în Abrud, cu mare ocasiune la sfaturile Reselenției Sale, sau învoitu și Onorata comună ce sta din deosebite naționalități, a dărui un locu potrivitu spre scopul pomenit. De era întru adevăru undeva trebuință pentru înființarea unei asemenea școli, de se simța undeva adâncu lipsa de învățătură, apoi aici în Abrud și respective în munții Abrudului, era lipsa aceasta simțită mai vârtosu poate ca ori în mare altă parte a patriei noastre. Această idee sublimă rămase în anii trecuți însă fără de a se realisa, pe cănd eagă în 22. Augustu, a.c. fuseremu norociți a primi în mijlocul nostru pe Măria Sa Domnul c. r. Consiliariu de școale Dr. P. Vasici, carele veni aci însărcinatu din partea c. r. Locouinței pentru înființarea școaleloru pomenite gr. răs. în Abrud, unde se aflare adunate obștile și Domnii Preoți de diversele confesiuni, primindu această încunoștințare cu cea mai vie căldură, dună carea făcănduse din partea Dlui Consiliariu proectul să și măsură aria locului de cătră Domnul ingineru, și planul ce sau făcut de cătră comisiunea stătătoare din partea: M. Sale Dlui Consiliariu de școale, M. Sale Dlui Pretoru - Suchi, și Prea Cin. Sale Dlui Prot. Absolon Popovic, sau așternut și Esselenții Sale P. nostru Episcopu. M. Sa D. Consiliariu de școale purcese de aci mai departe în folosul școlelor nostre, în comunele: Abrud-satu, Roșia, Cărpiniș, Lupșa, Șeasa Lupșii, Hăstărva, Valea Lupșii, Muncelu, Oofenbaia, Sartoșu, Brădești, Sălcioa de josu, Sălcioa de susu, Bucium sat, Izbita, și Cerbu, fiindu așteptat pretutindeni, cu doru ferbinte. Clujiu. În „Colzs. Cuz.” aflăm în privința reuniunei Museului transilvanu, următoarele: O dorință ferbinte în privința propășirei noastre scientifice, ce interesează pe fieștecare patriotu sau împlinitu, statutele reuniunei museului transilvanu săntu aprobate. Peptul nostru se umple de acea bucurie din năuntru, pe care o trăzește împlinirea dorințeloru noastre cele nutrite cu căldură de un timnu îndelungatu. Sperămu, că la știrea acaesta toți patrioții pe carii îi interesează causa museului, se voru împărtăși din simțimintele noastre, stre. Acumu dată tot lucrul se află în mările peași e răndul la noi, a dovedi în cantă, cum că entusiasmul descoperit la pomenirea cea din tăiu a acestei idei, nau fostu o flacără de pae. noastre săntu astoeliu, încăt în sfera loru putem lucra liberu spre scopul nostru, putem fonda în Cluju un muzeu de țară, și potemu lucra apoi prin acesta în patrie spre rădicarea culturei scientifice; trăbue dară ca să ne apucămu la constituarea reuniunei, ca prin conlucrarea aceea să se înființeze și muzeul, su timpul a ne - Au serăscumpăra cuvântul, statutele D 150 fiindu însă că întreceea în înțelesul 9 a reținut un timap de două luni de zile, pentru toți aceia, carii mai voescu a fi membrii reuniunei muzeului ardelean, așea prin acesta provocămu cu întrega confidință pe toți aceia, la carii încă n au sosit doară listele de subscriere, ca să binevoiască după de zile, în înțelesul§§. 12, 13 și 15 a statuteloru, a trimite ofertul ce are a se face în scrisu la președința comitetului la Clujiu. Sperămu cu toată încrederea, cum că On. D. căt mai mulți, fiindu căotărârile acesteea da caracterul acestei reuniuni constitutive și îi voru prescrie direcțiunea lucrărei sale. Tot odată rugăsiți pe toți acei Domnii subscridenți, carii au de bugetu a respunde ofertele loru, fie în bani mai, (la casa Contelui Redai,) căruia samu încredințat deocamdată atăt primirea celora trimise, căt și darea cvietăufiinducă așezarea formei vinetanțiuniloru se ține de lucrarea adunărei generale, așea numai după aceasta se voru potea împărți. Clujiu. Din ședința comisiunei provisorie, însărcineză cu spusele reuniunei museului transilvanu. Sentemvr. 14 a. 1859. Con. Emeric Mibo. Președinte: Ludvic Finck Henric. Notoriu. Viena 22 Septemvr. p. Gazeta vienesă cuprinde următoriul articul: „Întră obiectele cele mai dintăiu cu care sau ocupat noul Ministeriu, sau țănut regularea cea atătu de momentoasă pentru liasa organismului statului - a relăciuniloru comunale. Mai painte trăbui dară ca legea comunală eșită înnainte de aceasta cu vreo căteva luni, să se facă aplicabilă relăciuniloru țăriloru de coroană singulare, și de a se putea esecuta în prace, earu ordinăciunile comunale ce garantează un cămpu mai liberu pentru propria administrațiune a comuneloru, a le preface pentru țări și orașe. Noi avurămu ocasiune a lua în privire un asemenea emisu, ce e atăt de momentosu pe căt și de estinsu, pe care Ministrul de interne, a măsurat ogărâriloru așezate în conferința ministerială și aprobate de cătră Maestatea Sa au și îndreptatu acum mai la toți șefii de țară. Încă la eșirea legei comunale în Aprilie a. c. sau poetu ordinat după cum se știe, ca proectarea ordinăciuniloru comunale pentru fieștecare țară și orașe, să se desbată în comisiuni proprii, stătătoare din bărbați de încredere din clase deosebite ale poporului. Pomenitul esmisu nou cuprinde acuma îndreptări mai de aproape asupra problemei acesteia, a cărei resolvare se va aștepta dela comisiuni, și chiar și asupra compunerei comisiunilor. La desbaterea ordinăciuniloru comunale, înnainte de toate să se facă privire la aducerea unei legi simple, ușoare de înțălesu, cuprinzătoare de normele esențiale în privința organisării și administrațiunei comunelor; determinăciunile secundare a le alege sau ale conserva pentru instrucțiuni deosebite, și cele ce se țim laolaltă pretutindeni, fără a se lega de structura ordinări unei legei comunale din Aprilie a. care aduce întro legătură. „La această lege comunală nu se așteaptă numai proecte formale și întregitoare, ci și înscimbări meritate ale aceea, și anumitu în cătu acelea beasă aduse prin deosebite relăciuni provințiale, sau prin cerința unei posițiuni mai independinte a comuneloru, sau a unei publicități mai estense în viața comună, se potu lua în desbatere. Însă și obiecte ce trecu proprie - afară preste sfera legei comunale, se voru așterne spre vjudecarea comisiuniloru. Dorința, ca îngrijirea trebiloru publice, care pănă acuma trăbuia se încrede autoritățiloru ocărmuirei să se extindă și asupra altoru organe, au adusu treaba acolo, ca din partea comisiuniloru consultătoare să se aprobeze nu numai chestiunea, că care dintră trebile acestea, în care măsură și în care modu să se încredințeze comuneloru; ci și viestiunea cea momentoasă și estinsă, ca dacă, și în ce chipu se vor potea forma organele ce se află așezate întră comune și autoritățile cele mai de josu de țară, prin adunarea comuneloru și teritoriile de proprietate, în cercuri întregi sau în părțile acelora, care să dispue apoi asupra trebiloru de pănă acum și a lucruriloru țiitoare de dregătoriile de contribuțiune, cu deosebire a administrațiunei ortapotrofe și a altoru cause de drepturi cu poterea unui tribunalu pacinicu sau polițienu, și a tutelei asupra comuneloru și altele asemenea. Fără de reținerea vreunei aprobațiuni mai departe, se încredințază convocarea bărbaților de încredere, ea deca a bărbațiloru acelora, „carii se bucură de încrederea poporațiunei și merită pe aceia a ocărmuirei” șefiloru provințiali, la care se face cunoscut, că spre alegerea acelora să ptărască facultatea de a judeca fără de prejudețu, înțălegerea chestiuniloru, la care ave a se răspunde e sperință practică în viața comună, și la desbaterea ordinăciunei comunale să se observeze cu deosebire, ca lăngă representanții de proprietari mari, să se așeze la comisiuni și asemenea persoane de încredere, care să represeptese și interesele claseloru mai de josu ale poporului. Amintindu încă cum că Ministrul de interne recomandă șefiloru de țară pertractarea tuturoru causeloru căt mai de grabu și mai iute, pu ne potemu reținea, fără a nu ne descoperi convingerea, cum că acesttu esmisu ministerialu va fi primitu pretutindeni cu mulțemire, ca o dovadă de năzuință serioasă, cu care se silește Ministeriul - aduce îndeplinire programa sa întru toate, ce se atingu de direcțiunile causei comunale.” Calea ce a apucat o așea dată noul Mnisteriu, ce pășește cu energie înnainte, spre fericirea nopoarăloru, umple inimile tuturoru cetățeniloru austriaci din Monarhia estinsă, de cele mai vii speranțe în privința îmbunătățiloru, în toate ramurile. Mai nainte de toate se vede clară, că punerea în lucrare a legii comunale este a se aștepta căt mei de graba, cu care apoi deodată are a se lucra cu puteri agere spre organisarea comuneloru. Ori ce lucru care are a fi trainicu și întemeata bine, are a fi așezat mai nainte pe o basă solidă și sigură, tocmai de aceea se află cu cale, ca întroducerea îmbunătățiriloru în toată privința, să se înceapă prin o asemenea lege, care fac dendreptul la toate clasele popoarăloru. Firește că o lege universală aru fi foarte greu ba chiaru cu neputință a se întroduce spre mulțemirea atătoru popoară heterogene, tocmai de aceea sau aflatu de bine a se aplica pomenita lege a măsurat țăriloru și locuriloru deosebite, precum și cerințeloru ce se află mai vărtosu de lipsă. Totu ce caracteriseasă dreptatea și tactica cea înțăleaptă a noului Ministeriu estei mai vărtosu- considerațiunea naționalitățiloru și recunoașterea autonomiiloru bisericești a fieșiecărei religiuni, ceea ce umple de bucurie și recunoștință caldă pe toate popoarele cele credincioase din această monarhie. a statuteloru. D. membrii se votă, voru a gata, după întărirea acelora mai este publicarea acestei provocări computăndu ori în obligațiuni de despăgubire, voiască a le trimite în Clujiu la țiiloru, sgrada pănului din păuntru, în doue luni să binevoru insinua la acea adunare geneD. Vitalioș Ba S .