Telegraful Roman, 1859 (Anul 7, nr. 1-52)
1859-10-22 / nr. 43
i Telegraful ese odată pe septemănă: Joia. Prenumerațiunea se face în Sibiiu la espeditura foiei, pe aceară la Ci R. pește, cu bani gata, prin scrisori francate, atresate către espeditură. Prețiul prenumerației pentru sigiiu este pe an 1. el. 20cr.np a.ear pe jumătate de an 2. fl. 10 cr. Pentru o celelalte părți ale Transilvaniei . N. 43. țulu „. D Li viiu 22. Ovomvrie. iubo. și pentru provinicele din Monarhiă pe un an 5. fl. 25 cr. pe mătate de anu 2. fl. 5 cr. Pen și țeri străn- pe anu 5r pe l an 4 fl. 72 cr. v. a Inseratele se plătescu penîntriea oară cu 7. cr. cu litere mici, pentru a șiruloua oră cu 57 cr. și pentru a treia .. cu 37% pr. v. a. RV f Monarhia Austriacă. Siibiiu 21 Septemvr. Spre a se consulta asupra legei comunale peperu Arteniu, centu aleși și clemați aci la Sibiu, următorii vărbații de încredere: Con. Dionisie Calnochi, Con. Gheorghie Halleru, Con. 'ntrecute, Franție cu Beldi, Con. Ben. Mireș, Steoan de Horvag, Nic de Ceh, Alecsie de Naghi, Franț. de Boeru, Mihail Herbert, Ios. Dr vehter, Adeodat de Iacob, Trangog Camner, Ludovic Polgari, Fioldeș Balint, Nin. Mernițu, Ioanne Fabrițiuc, Petru Mill, Ioan Brogo, Al. de Sigmond, Niv. Baiaș, Vologany de Sabo. Jeria 13 Ostomvrie. Locurile rovevre cele petroase între dealuri și zâne, chiar și o otrădenie căt de mare nu potu renta osteneala economului, sau foarte elabi, și cultura pămân-, aci sudoare îndoită. Dumnezeu însă care loste întru înțălenciune levu păcut. ne totuși și nouă un mijloc centru 7 vieții, viile noastre ce au o situațiune foarte frumoasă, ne suplinescu mai totdeauna linia bucatelori, căndu adeca acelea nu pătimescu de vreo stricare sau alga, ce o aru aduce umblarea timpuli cu sine. De acitea nu e mirare dacă economul carele asudă aci decum se ivește draga de primăvară așteaptă cu nerăbdare culesul viitoru, în care razămă, și din care își acopere mai toate chieltuelile și își ușurează greutățile. Culesul din anul acesta încă trecu, și încă foarte degrabă, căci roadă avuseră mutare puțână. Dealmin atrelea în privința civvligății neamu putea lăuda cu vinul din anul acesta, și lu potemu numi mai bun ca de mijlocu. Cumpărători de vinu față cu lipsa de bani ce domnește astăzi în lume, avuserăm destui, și mustul se plăti binișoru, cu un fiorin vechiu (n. G.) și mai bine, pagubă numai că bieții noștrii oameni îlu camu vândure încă din carna trecută, căci împăcarea greutățiloru și a păcaturiloru de tóte zilele, nu potu aștepta nici secerea nici culesul. Lăngă care se mai adaogă apoi și aceea, căci mulți dintr'ai noștrii spu obicinuitu a se mai băga și datori evreiloru mai pentru toate nimicurile, și mai vârtosu pentru beutură, ș'acum năvălescu jupânii tot pe zicăndu, plătește orate romăne, știi că astă earnă teamu ospătatu în casa mea cu vinareu bun,și neplătind uncum, apoi la earna viitore nai ce mai căute la mine; ș'apoi ști că tot tu ești de rogare, ști bine că fără rachiul meu tu nu poți trăi două zile. Ce să faci, astfeliu o pățescu oamenii noștrii dacă prelăngă alte păcaturi apoi și eu înșii mai așea zicăndu cu voia se ducu cătră sărăcie, și pupoiu vedea de doi pași împrinte. Arui fi poate vremea ca bietul poporu săși cunoscă odată greșalele sale, și toți căți lucră spre capacitarea și deșteptarea poporului, lucră a măsurat porunciloru lui Dumnezeu, spre binele, fericirea și interesul omeniriei. Viena 25 Obr. n. Corespondința Austriacă, șiferinge de păreri asupra unoru cause nomende 2e, e nen ăstă, e țure veste sau adaosu neă în principiile conducătoare a guvernului, amu avea a urma unele scișbări, pentru care unii mireizi din Ministeriul de față eru piși afară din cabinet. Noi ne aflămu în stare a declara, cum să vestea aceasta, din preună su urmarea ce se razămă ge aceasta nuși are nicidecum temeiul seu fapgă. Tot din Viena se scrie în 25 Ostî curea de astăzi sau lățit vestea din o parte bine înformată, cum că Baronul Bruc, au demințitu ne față veștile ce se erau resfirat despre pășirea sa afară din eludiă, lăngă care ou mai adacea încredințarea, cum că lumea va avea ocasiune a se aproape, despre apțiară austriacă, sau ceva, cum că dhesțiunea fi petrecut timpul fără de folosu dela înțetarea din Villafranca încoace. Declarațiunea aceasta au avut o impresiune prea plăcută, și nu numai hârtiile, ci chiar și cursul baniloru schmvăgori au ecănat de arica crizei de ori. Dn privința resultatului conferinței minismperiale de astăzi, sau lățit , asemenea veștilor. Lulsaterială se sperează a riștitoare, crisa și mini se delătura cu atăta mai vârtosu, după ce în urma înștiințăriloru consunătoare, relațiile noastre în privința Rusiei au luat în zilele acestea o față foarte plăcută, și Baronul Hrubnera după cum se aude va merge la Petersburg ca Ministru. În pășția Sa Arhiducele Albrecht, sau rentoriu din călătoria ce o făcuse la Varșovia, spre a saluta pe Maestatea Sa Împăratul Rusiei. Din Viena raportează „Coresp. Autogr.” din 24 Ost. p. cum că se vorbește din izvoru siguru despre o contălnire laolaltă a Maestățiloru Sale a Împăratului Austriei că Împăratul Rusiei, încă în toamna aceasta, și că În părția Sa c. r. Arhiducele Albrecht aru ei și dusu invitațiunea. Primirea Înpărției Sale Arhiducelui Albrecht la Varșovia, după cum se spune cu fostu tare cordială. Contele Colloredo, împuternicitul c. r. austriacu la conferințele din Tiurich, au răposat în 260 et. o. Rămășițele pământești se dusere prin Viena la Valnersdorf, spre a se pune în cripta familiei. întămplări de zi. Două serbători însemnate paționale: una pentru germăni, alta pentru unguri. Amăndouă aceste națiuni își arată o reverință și căldură mare cătră bărații loru, corii asudate pe cămpul literaturei. Germanii se pregătescu în toate părțile afară de Prusia, a serba prn 10 Noemvrie n. ziua de o sută de ani a renumitului poet germănu - Fridrih Sileru, născut în 10 Noemvr. 1759, a cărui nume e recunoscut astăzi în lume, nu numai popoare. Ungurii încă serbare în 27 Osto. ziua poetului și literatu renumit maghiar- Franțiscu Cazinți-în tote germăniloru ci și altoru uniune, căt și înlvania. cazinți sau născut în an. 1759, 27-a Ostovi. și are un renume mare la maghiari, căci dăneții au datu așea zicăndu cel dintăiu impulsu literaturei maghiare. Solpitatea cea mai splendidă se sevărși în Ungaria în onoarea pomenitului literat maghiaru, în capitala țării - Pesta, în sala șoseului naționalu, unde se afla o adunare din fruntașii țării, la care Pesta no a mai văzut de mulțui. Adunarea se deschise prin o cuvăntare a Baronului Eotveș. toc cu asemenea entusiasmu se serbă ziu, aceasta și în Clujiu, în redutul orașiului, unde se descrie adunarea prin o cuvântare a Contelui Dominic Teleci. Tinerimea din Universitatea Peșteana, în Ungaria, ascultătoare de drepturi și șciințele medice, așternu o petițiune subscrisă de 305 iiști la Înnarea ocărșuire u. r. din Buda, cvre așterverea mai departe, la sare acea se roagă, ca findu pluralitatea tineriloru în domeniia universitate de națiunea -agt, să i se propun și sciințele tot în limba maghiară, întocmai precum se întămplă și în Gimnasii, în urma Prea Înpaltei ordinăciuni din 20 iul. a. c. Petițiunea pomenită sau înnoiptat la c. r Minieseriu de învățământu. Despre resultatu pu se știe mai departe încă. Principatele dunărene. În sconsiliulu Miniștriloru din București sau învieiatu unacumnal, în care se cuprindu disposițiunile necesarii spre a se pune capeta necuviințeloru izvorite din licența de care se foloseau unele ooi periodice în capitală, spre a se păzi în viitoriu pănă la pacerea și promulgarea unei legi asupra presei. Jurnalul acesta se așterau la cunoștința Înpărției Sale Principelui, în care după ce arată consiliul Ministerial, că licența presei au trecut marginile sale, zice mai departe: Considerându că răbdarea publicului bine judecătoru, sătulu de sfășierile unei prese abusive a ajunsu la culme, și că guvernulu care, suspendându censura numai, sub condiția menținerei liniștii și a respectului onoarei familiiloru, nu poate erta mai multu timpu urmarea unei atât de deplorabile licențe, fără a grămădi asupră și o mare răspundere. Avându în vedere că însuși în statele cele mai civilizate, măsurile de înfrănare împotriva abateriloru la care presa s'aru alupeca nu lipsescu, și că, până a se face și promulga o lege specială asupra presei, este de neapărată trebuință a se lua măsuri preventive. Consiliulu găsește de cuviință a se adopta îndată următoarele măsuri: Va fi popritu oricării scrieri: 1. De a defăima pe Domnitorulu țării, attaca demnitatea Domniei. 2. De a defăima religia Domnitoare în țară, precum și celelalte religii recunoscute în Principate. 3. De a defăima clerulu în ecserticiulu soncțiiloru sale spirituale, precum și clerulu religiilor streine recunoscute în țară, împărtășește următoarele: Sau lăațit vestea, cupvințe în luna cea mai cum că în sinul Ministeriului aru fi venit înainte orașele cele mai însemnate maghiare, atăt în sau - .-u,