Telegraful Roman, 1860 (Anul 8, nr. 1-52)
1860-07-28 / nr. 30
în dragă voe cumu ne place, în robu, oracu magearcă tundră, ș. c., însă căndu pășimu în publicitate unde se representează și naționalitatea, s. es. la adunări obșteși, reuniuni, și alte festivități publice, e de lipsă să ne înfățoșămu în costumu naționalu. Da de lipsă Domnul meu, însă eu zicu, că pănă ce se va îndura celu de sus, a ni le da pe toate acelea să mai umblămu cam cumu potemu. Să lucrămu cu unu sufletu, unulu și același cu gest mai întăiu pentru acelea, ce se pot servi spre prosperarea și fericirea cea adevărată, și numai apoi se trecemu la pertractarea lucruriloru secundarie. Pe unu băiatu fiu împacă o cămașă nouă simplă, pe care ia cusuto dragă măicuță sa, acela e măndru întră consoții sei, sare și răde nevinovatu, de a și lăcrămatu poate cu vreo căteva momente mai înainte, căci are o bucată nouă de veșmăntu; aceasta și cu o păciune, daru nu totu așa se poate întămpla (Va urma.) Timișoara. Besselenția Sa Domnul Guvernatoare Contele Saint-Opentin, a mulțumitu prin o scrisoare a sa comunei, pentru primirea cei sa făcutu în 21 Iulie, și a ordonatu totu odată ca, fiindu că lipsește uniformitatea pentru asemenea serbări, de aci înnainte să se asigneze pentru stindardul împărătescu unu locu anumitu. Privațiloru li se concede, ca să rădice și stindarde naționale după plăcere, lăngă acelu împărătescu. Comunele însă săntu datoare, ca lăngă stindardul împărătescu, care trăbue să fie celu mai mare, să rădice stindardele tuturoru naționalitățiloru. Totu odată se aduce orașului întru amintire, că nu se iartă a se porta pene naționale, cocarde și ciucuri. Dintămplări de zi. „Wandegheg,” resumă ordinăciunile, căre a eșuu în imperiulu austriacu de la Împăratulu Iosie P încoace, pănă la sfărșitul anului 1859. Supt timpul acesta zice a eșit la vreo 10,000 de ordinăciuni. Dintre acestea 1,102 a eșitu suptu Împăratul Iosie P, 260 suptu Leopold; 1210 suptu Ferdinando, iar celelalte aproape de 5000, a eșitu în acești 11 ani din urmă. Așadară în acești 11 ani, a eșitu mai atătea ordinăciuni căte a eșitu mai painge în 68 de ani, (adeca dela an. 1780 pănă la 1818.) E de însemnătatu, că în numerulu acestoru ordinăciuni nu sau computatu acelea ce a eșitu în trebile finanțiale. Adresații din Cașovia încă a înnaintatu o plănsoare la Es. La Guvernatorele Unagariei, pentru restaurarea limbei maghare. ? Din Brașovu i se scrie jurnalului „Mandegheg,” că ordinăciunea slobozită în privința limbiloru, (despre care vorbirămu și noi în Nzul tr...) s'a făcutu acolo obiectulu discursului de toate zilele. Fiindu însă zice „Vand,” uitate amploiațiloru de acolo stă din germăni, pe căndu lăcuitorii din vecinătatea Haramsecului nu cunoscu limba germănă nici ca bătuțiul cu Principatele dunărene se poate duce în oricare altă limbă mai bine decătu în cea germănă, așa feță cu ordinăciunea cea nouă urmează trebuința, ca să se înschimbe personalul (amploiațiloru, dacă adeca ordinăciunea pomenită, are a rămănea veritate, și ca să nu se îmulțască numerulu translatoriloru și a tălmaciloru preste măsură. Se vorbește totu în Brașovu, despre o încercare pentru a rădica monopolul de tăbacu, și a întroduce (în lotu i) o contribuțiune de tăbacu. * Din Zărnești ni se scrie, că Domnul Nifon Moldovan, arăndatoru de acolo, a dăruitu pentru copii cei săraci umblători la școală din Zărnești 9 fl. iaru pentru cei din Sohodol 2 d. v.a, cu scopu, ca să li se cumpere cărți școlare. Pentru Ungaria încă a eșita o ordinăciune în privința întrebuințărei limbiloru, totu în înțălesulu acela ca și pentru Bănatu, după care, limba mageară și germană, se va întrebuința înnăuntrulu întregului regatu alu Ungariei, cea slovacă în comitatele Pest-Piliș, Strigonu, Pojonu, Arva, Barc, Hont, Lipia, Neograd, Nitra de susu și de josu, Zoliom ,Trencinu, Șopronu, Barania, Aisenburgu, Viselburg, Araui, Torna, Șaroș, Ung, Sumur, Zemplinu, Ține, și Becheș-Canad. Limba romănenescă, în Maramurăș, Bidemeazăzi, Satu mare, Arad și besem Canad, reteana: murăș, Zemplinu. în tu; Ugocea, Ung, Mar. * Sămbătă în 23 Iul. v., sa țănutu la forulu judecătorescu din Sibiiu, cea dintăiu pertractare finală în limba romănească, care a fostu limba înculpatului, în înțălesul ordinăciunei ministeriale eșite în privința întrebuințărei limbiloru. Din partea procuraturei de statu, a făcutu propunerile în limba romănească Dl. Cons. Șnaideru, și ca apărătoriu de o parte a vorbitu Dl. Advocatu Onu, totu în aceeași limbă, numai Dl. Dl. Zenit ca apărătoriu de altă parte a vorbitu nemțește, din causă că încă nu s'a pututu impropria limba romănească de ajunsu, daru auzimu că și acestu bărbatu eruditu își dă toată silința spre a o învăța. M. Sa Dl. Președinte Vagneru, unu bărbatu meritatu, carele mai multu prin diligința proprie nea etudiatu limba încătu, vorbește și scrie astă limbă destulu de bine, a vorbitu asemenea romănește, și totu în aceași limbă a datu și sentința de ... Principatele romăne. București, L 13 iulie. Ministerul cel pou s'a formatu; la 13 ale acestia s'a subscrisu decretele nouei combinări, care este aceasta: D. E. C. Epureanu, președinte și minstru finanțeloru; D. G. Costaforu, ministru dinuntru; D. B. Boerescu, ministru alu justiției, și ad-ingerim va punea și ministerulu Culteloru și instrucțiunei publice; D. I. L. Filipescu, ministrul afaceriloru străine; D. B. Vlădoianu, ministrulu controlului; D. colonelu Adrianu, care era ministru de resirea la Iași, trece în aceeași calitate la noi, și în locui se trimete D. colonelul. Florescu, șefulu statului majoru de la noi. Cu acestu chipu vedemu că se formă iarăși unu cabinetu liberalu, care represintă același principiu ca și celu demisionatu. Daca, din nenorocire, oarecari dificultăți personale, au datu locu la disolvarea cabinetului d'intăiu, principiulu nu suferă nimiru, mai mulți membrii ai cabinetului celui vechiu facu parghe din celu nou, și noi împreună cu țara, esprimăm a noastră bucurie pentru patriotica inițiativă ce a luatu M. S. Domnitorulu de a voi să sprijcine pe partidulu liberalu, și de a merge înainte vu dănsulu. Vomu contribui daru a susține noulu cabinetu totu cu aceeași independință și împarțialitate, cu care amu susținutu și pe celu precedentu. Totu de odată anunțăm cu multă plăcere, că, cu ocasiunea reformărei cabinetului, M. S. Domnitorul a binevoit ași areta deosebita sa stimă și considerație ce are pentru D. N. Golescu, președintele ministerului precedinte, înălțăndulu la rang de generalu și numindulu șefulu statului majoru. Aceasta e o justă și meritată recompensă dată acestui onorabilu bărbatu, tipu de zon- C și patriotismu, care a fostu dintre cei d'intăiu a renunța la privilegiile trecului, și care a suferitu atăta timpu pentru abdicarea patriei sale. În ședințele sale de la 11 și 12 ale acestia, Adunarea a terminatu proiectulu pentru drumurile de feru. Discuțiunea astui proiectu s'a făcutu destulu de repede, și Adunarea a aretatu toată bunavoință. Credemu că totu astă bunăvoință va areta și în discuțiunea altoru proiecte cari mai remănu, precumu și la bugete. Astfelu sesiunea se va termina cu destulă onoare pentru Cameră, care va fi dotatu țara cu mai multe instituțiuni folositoare. În Moldova Adunarea s'a închisu, după ce și a terminatu toate lucrările ei, cu unu tactu și unu patriotismu care face onoare frațiloru noștrii de peste Milcovu. Dacă profesiunea de credință a noului ministeru, Dompitoru Deputați Măria Sa prea Înălțatulu Nostru Domnu, a binevoitu a ne încredința Cârma Statului. Amu acceptatu Sarcina cu curagiul ce dă conștiința datoriei, și venimu în mijlocul D-voastră ca să lucrămu cu toții spre Mărirea Națională și I. Trupulu Principateloru-Unite. Domniloru Deputați toate promisiunele sunt frumoase căndu se realisă. De aceea lăsămu viitorului de a înregistra faptele Guvernului Nostru. Ca profesiune de principii, programa noastră se resumă într'un singuru cuvăntu, Convenția. Vom fi fericiți daca prin concursul D-voastră și prin sprijinul Înălțimei sale vomu reuși a direge toată activitatea noastră spre compacta realizare a principiiloru Convenționali care au să stabileze regnul Dreptăței în Țară și triumful Uniunei. (urmează subscrierile sinistrilor) Tocmai primiră cu doi numeri din jurnalulucelu nou mageari din București, „Vacogesti magrag Cuzlunu,” ce easă deocamdată suptu responsabilitatea Parohului reformată de acolo, Fr. Coș. - Jurnalulu acesta se vede a păni o tactică moderată. Representează interesele mageare, o deosebită privire la mațearii din Principatele romăne, și din Bucovina și Vesarabia. Într'unu articul al seu, vorvindu despre demnulu de memorie eternă G. Lazaru, regeneratorul limbei și a școaleloru romăne în Romănia, unde a trecutu precumu știmu din Ardealu, pe care acela îlaaseamănă cu Cozian magiariloru, zice, că după ce națiunea romănă numește pe alu doile gimnasiu din București, de gimnasiul lui Lazaru, în semnu de recunoștință, s'a mai proectat: 1, ca să se pregătească o descriere bună a vieței lui Lazaru, care apoi să se propue ca carte de școală; 2. Să i se aducă rămășițele pămăntești din Ardealu, și să se îmormănteze în Biserica sfăntului Sava. 3. Să i se pregătească niște monuminte de metalu, care să se așeze prin toate cloasele, și altu monumentu mai mare, totu de metalu, care să se așeze în curtea gimnasiului pomenitu, precum și în curtea academiei ce se rădică acumu. Starea Instrucțiunei publice în Romănia de sus la finitulu anului școlasticul 1859--1860. . Instrucțiunea Primară. A. Instrucțiunea primară în comunele rurali. Clasea cultivatoriloru de pămăntu, cea mai pumeroasă de cătu toate, e totudeodată cea maică maioaru comer