Telegraful Roman, 1860 (Anul 8, nr. 1-52)
1860-02-04 / nr. 5
- A. . 8 - 3 --- -fletită, și povățuită o astufelu de adunare la asemenea împrejjurări, căci pănea unulu dintre ei în calculu, precutu precumpre arăta celalaltu precumpănea pre soțulu său în sărăcie. Apoi nu trebue să perdemu din vedere aceea, că pentru unu tănăru romănu săracu subu împrejiurările de față, 50 flori și cumu este o ajutorință bunicică, și că scopulu fundațiunei noastre este tocma acela de a sprijini tinerimea cea lipsită studioasă în chipulu celu mai eficace. Totu în adunarea de mai susu, ne precinui nu puțină bucurie descoperirea prea plăcută, ce ri nevoia nio face Eselenția Sa Păr, Episcopu și Președinte alu adunărei, ca adecă, cu suma incasată cu sfârșitulu ap. trecutu de vreo 3000 o. să se cumpere obligațiuni de descăunarea pămăntului, iară ratele ce vinu a se plăti la stipendiști în an, curgătoriu, și pănă se voru aduna bani în cassă, le va lua Înnaltu același asupra sa, însărcinănduse dintre DD. Efori, a cumpăra obligațiunele corăspunzătoare. În chipulu acesta va crește fundațiunea Franțiscu-losefină dintr'odată cu vreo câteva sute de floreni, unulț De aici poți vedea iubită tinerime studioasă că Biserica și națiunea se îngrijește după putință, pentru tine și subsistința ta. Nu'ți remăne alta decâtu să dai și tu dovezi învederate, că ești vrednică de ostenelele acelora, căți su, prețui și tu tesaurulu acesta mare, erezitu din moși și strămoșii tăi, și pășându măne poimăne dintre păreții școaleloru în viața practică, și devenindu la o stare mai favoritoare, să te pevoiești și tu a urma acestui esemplu frumosu alu Părințiloru și frațiloru tăi, și să te străduești și tu după puterea și emnrejurările timpului, a condurge la asemenea așezăminte biserică-naționale. De aru fi urmatu, sau de aru fi pututu urma astufeliu Părinții postrii, noi astăzi altmintrelea amu sta, în privința națională, intelectuală și materială. Poate că și noi amu putea face mai multu decâtu câtu facemu în adevăru; poate, că și noi piamu potea croi unu viitoriu cu multu mai siguru, amu înnointu poate cu multu mai repede bătră fericire; deaca amu sci a ne prețui mai bine pre noi înșine asemenea vredniciei noastre naționale, dacă amu simți și lucra, și amu trăi în sfărșitu în mai mare dragoste și mai bună înțălegere frățească. Sibiiu 1. Fevr. Un Corespondinte din Bucovina împărtășește părerea sa în contra acelui evenimentu, cându Bucovina iarăși s'aru împreuna cu Galiția, precum au fostu pănă la anul 1848, și aduce înnainte pentru apărarea Independinței țării lor și fondul religionariu deacolo, și argumentează, că ar fi drept, va din fondul religionariu suma de 200.000 oi.ce în tot anul prisosește, să se dee ajutoare pe scopuri obștești, precum este agricultura, indusaria, ș. a. căci și proprietarii la regularea parohielor au dat și dau și astăzi porții canonice Preoțiloru de 44 iugere. Se pare bine că Redacția Telegrafului Romăn au luatu acestu articul în coloanele sale din jurnalul Vierezu „Mandegeg,” căci altmintrelea nu amu oi știutu nimicu despre fondul religionariu din Bucovina. Noi nu ne putem înprietini cu părerea susatineului corespondinte, ca adecă summa de 200,000 el să se dee pe agricultură și industrie, căci ne vine a zice, că ziu suma de 150,000 al. pentru care a zice corespondintele, că se vieltuește pentru unele Institute și șiri parohiale, este cu multu mai mică, decât s'ar putea spune a ei de ajunsu pentru acoperirea speselor unei Eparhii de 33.669 de suflete, cu unu Episcopu, cu un Arhimandrit, carele este președinte al Consistoriului, cu șase profesori de Teologie, cu Persopulul consistorial, cu mai mulți profesori din înstitutul preparandial, cu trei Mănăstiri, cu 12 Protopopiaturi, cu 300 parohi, și cu 50 de Călugări salarizați! Dar apoi vându se socotește încă și numărulu celu mare al Hramuriloru dumnezeești din Eparhie, care sântu numai de bârne, debia de 3-4 orgii în înnălțime, debia de 7-8 frnuri lungișe,și deu sorții în lărgimei apoi numărul celu mic al școaleloru populare, căci precum am aflatu noi din șematismul eparhial al an. 1857, numai 24 suole triviale naționale se află astăzi în toată Eparhia, atunci pe vine a zice că summa de 200.000 al. ce acum întrunu am prisosește, nu ajunge spre acoperirea lipseloru biserico-școlare. Dreatu spune Corespondintele că Proprietarii dau parohilor porții canonice de 44 iugere, însă ni se pare nouă și aceea dreptu, că două părți din Bucovina este proprietatea fondului religionariu, și numai a treia parte este proprietatea Boeriloru, și apoi proprietarii ca să vorbimu cu cuvintele articulului din Vaandereg, nu contribue nimic la plățile Episcopului, Profesoriloru, Institutelor, ș. c. l. prin urmare numai atunci sar putea întrebuința summa de 200,000 cl. pe scopuri de agricultură și industriă, cându Biserica și școala paru mai avea lipsă de nici o înbunătățire spre binele obștesc, carele ar revărsa negreșit fruptele sale și asupra agriculturei, dar și asupra industriei și cu deosebire asupra deșteptării intereselor pentru care dorește corespondintele susținerea independinței Provinției loru de cătră Galiția. Și deacă nouă pune crede acelu onorat corespondinte, ci este altmintrelea vonvinsu, atunci priimimu bucurosu părerea Dumnia lui. --- O sinucidere înfioroaătre, ce se întămplă în capitala noastră în zilele acestea, fuse pentru poporul de aci unu obiectu de sorbire destulu de tristu. Unu Căprariu dela Regimentulu al 8-lea de Jandarmarie, care legă cu fiica unui păpucariu de aici unu amor intimu, primi ordinea precum s'aude de a se strămuta întraltu locu. Atâtu căprariulu cătu și fata se resolvare a cădea mai bucurosu prada unei morți înfiorătoare prin sinucidere, decâtu a se despărți unul de altu, întămplă dimineața în 7 Fevruarie (26 Ianuarie) Sinuciderea se în Dumbrava Sibiiului, lăngă drumul ce duce la comuna Poplaca. Uigându daru aceștia de religiune, lipsiți de tot simți măntulu moralu, amorezulu își împușcă întăiu pe amoreza sa,dună aceea prin altă împușcătură se omoru apoi și pre sine, căzănd unulu lângă altulu pe unu covoru ce se vede a se fi întinsu spre scopulu acesta, avându fieștecare câte o cunună. Din o scrisoare ce o lăsare dănșii, s'au doveditu învederatu, cum că sinuciderea s'au întâmplatu cu voia amândurora. Galeș 27 Ianuarie. Ziua de eri ne puse pe toți în spaima cea mai înfiorătoare. Focul, acestu elementu înfricoșatu - care de atătea ori au causatu vaete și sărăcie prefăcăndu în vreo căteva momente în cenușă acea, ce a căștigatu bietul omu cu sudori crunte în zeci de ani, mai lăsă și astădată pe ontu familii din comuna noastră acum în mezii de iarnă, fără casă și masă afară cu ptuceriu, lipsite pănă la bucata cea din urmă de păne. Focul erupse la 2 oare după ameazi, și nuitrăviți mai multu de 7, oară, pentru ca să prefacă în cenușă optu căși cu edificele cele din prejuru. Cei însă mai îngrozitoriu au fostu acea, că focul apucă întro casă și pe trei băieți nevinovați în vârstă pănă la 5 ani, carii căzură jertfă elementului înfuriatu principatele dunărene. În proectul de constituțiune pentru Principatele romăne, din care amu fostu publicatu și noi un estrasu, sau fostu făcut disposițiuni și pentru organisarea Bisericei de acolo, și respective ca aceasta să rămăe neatărnată de oricare chiriarhie străină, ocărmuinduse pre sine de un sinod centralu, compusu în înțălesul canoaneloru apostolice. Aci mai împărtășimu o discnsiune, care desbate mai rrelarru obiectul acesta, precumu urmează: În Desagiul cetitu în zioa disoluției Adunărei, rubrica atingătoare de cult, nu zice un cuvântu de doă cestii, cele mai importante ale acestei materii; voimu să vorbim de cestia averilor monastireloru învinate locuriloru de josu, și de cestia organizărei unui Sinodu a bisericei din Principatele unite. Socotimu însă vă aceste chestii sănt mult mai importante pentru țară, decătu desvălirea în ochi Europei, și în termine foarte crude a eccesului despărțeniiloru, o rană socială, negreșitu foarte mare, daru care nu este cea mai mare din acele ce rodu societatea noastră. În totu feliulu mai presusu de chestia despărțeniiloru, săntu chestiile mănăstiriloru închinate, și a sinodului romăn. Cetitorii noștri știu le căte desbateri vii, serioase și lungi au dat locu aceste doă mari interese în țară, în presă, în Adunarea ad-hoc, ba chiar și în Comisiea centrală. Chestia monastireloru au fostu tratată însuși și în sinul Conferințeloru Europene, din care au izvoritu convențiea din 7 (19) Augustu 1858, ba și în protocolul al 3-lea, prin care s'au recunoscutu îndoita alegere a Comnului Cusa. Înființarea sinodului romănescu este asemenea o mare trebuință nației noastre, fiindu că numai această autoritate supremă poate pune unu capătu înmurirei și amestecului patriarhului grecescu din Țarigrad, în trebile religioase ale romăniloru, și a asigura neatârnarea bisericei noastre de ori ce chiriarhie străină, neatârnare proclamată încă din timpul Paleologiloru, daru forte adescălcată în picioare de călugării Fanariului, mulțămită slăbiciunei unora din mitropoliții noștrii. Toată nația este interesată la aceste doă mari și importante chestii, și de vreme ce guvernul au socotit că disoluția cameniloru era momentul favorabil pentru a face cunoscutul erei programul seu în ce se atinge de reorganizarea Principateloru unite, credemu că n'aru fi fostu de prisos de a se spune țării și care săntu privirele sale, în cestia neatârnărei bisericei romăne, din ambele principate, prin inființarea autorității sinodale comune, precum și în chestia averiloru monastireloru învinate, cestia care, după umire, este chestia cea mai arzătoare, cea mai națională din epoca actuală! De multe ori am atinsu această din urmă chestie. Ne păstrăm a trata în curându și mai pre largu, mai alesu în vederea vorbeloru respândite și cărora, cătu pentru noi, noi pănă acum nu le putem da crezare, că cea de pe urmă călătorie a D. generalului consul al Rusiei în Moldova, aru fi avut de țăru de a dobăndi oareși rare concesii în privința acestei chestii, adevă a averiloru monastireloru închinate a ceastă știință subt toată rezerva, și sperămu, că Monitoriulu, care în alte chestii multu mai secundare, este mai vorbareț decât chiaru aru trebui, nu va rămânea multă vreme cu gura mută, într'o chestie la a căriea soluție se interesează toată partea, fără osebire de partidă și opinie, căci în această chestie și ultra-conservatorii. Pănă la dovezi mai pozitive noi dăm a-