Telegraful Roman, 1860 (Anul 8, nr. 1-52)
1860-02-04 / nr. 5
putrn asemenea planuri, dănsulu e gata ași retrage trupele sale din Italia, și a lăsa pe itali de capululoru. E dațiulica Papei, sau cetitu în 5 Fevruarie prin toate Bisericile din Paris, și ce e mai multu preea sau ciotitu chiaru și în vanela din Tuleri, la posta Împăratului. Anglia. 2.) După deslegarea chestiunei sale, Fran- Cabinetul englezu în ședința din 7. Fevruarie au făcut unu proedu ce cuprinde următoarele 4 propozițiuni: 1) Austria și Franția să nu întrevie în Italia, fără de înnoirea celoralalte puteri mari, ția să-și retragă trupele sale din Roma, și din celelalte părți ale Italiei. 3.) Cu privire la statul Venețian, să nu se întămple nici o întrevenire, și nici o putere europeană să nu facă propozițiuni în privința guvernului Venețian. 4.) Sardinia să nu trimeată trupe în Italia centrală, pănă cându nu va fi cunoscutu votul populațiunei, dar în casa dacă votul aru fi pentru uniunea Italiei centrală cu Sardinia, atunci guvernului sardinii săi stee în voc de ași trimite trupele în provințele acelea. Acestea sănt acele 4 puncte, care fac astăzi obiectul cel de căpetenie pentru jurnalistică, ofără însă a se ști destul de clar ce au putut mișca pe Anglia de a face acest proiect, a cărui cuprinee:neîntrevenirea, retragerea trupelor franceze din Italia, garanțe în privința Veneției și încorporarea Italiei mediterane. Așadar, Austria și Franția a măturat punctului din tăiu să nu întrevie în învoirea celoralalte poteri meri. Italia, fără de Franția numaidecâtu au și primit propusăciunea asta, pe căndu Austria nu e aplecată a renunța de dreptul întrevenirei fără de aici o condițiune, căci acasta aru fi o mijlocire alertă în favoarea anecsiunei. Dacă Austria aru primi punctul acesta, atunci oștirea franceză chiaru de sarși retrage din Italia, p aru avea nici o însămnătate, de oarece dacă aneesiunea nu va fi opugnată de nici o parte, atunci nu are lipsă pici de a fi apărată. Dară e întrebarea încă dacă pare Franția și va retrage din Italia trupele sale ori bar căci după cătu să știe pănă acum, Împăratul Napoleonu au primitu din proectul Angliei pe cele 3 puncte dintăiu, numai pre lăngă unele modificațiuni, și acestea modificațiuni deneagă toată valoarea celoru două puncte dintăiu. Ce se atinge de punctul a 3-lea de a nu întreveni în statul Venețianu, în privința aceasta s'au făcutu Ministrul președinte austriac Contele Rehberg repecsiunea sa, prin carea arată buni că punctul acesta e de prisosu, deoarece în statul Venețian nuu avutu drept a se amesteca nimenea nici pănă acuma, prin urmare acestea trei puncte săntu pentru Austria numai împovorare fără de ai aduce vreun folosu cătu de puțcări; earu punctul al 4-lea, e o abatere dela baza ce sau costu pusu pentru pacea din Villafranca. Să regăcemu a mai pomeni, că și în anul trecut au fostu făcut Anglia în paintea eruperei răsboiului un proiect totu cam de natura aceasta, pe care lau oostu acceptat Franția și Rusia; daru proectul acesta de acum se zice că Austria nu'l primește nici din acel punctu de vedere, căci dănsa nu poate păși la pegoțiațiuni cu Anglia, ca cu o putere pe pu o leagă trabtatulu din Țiurih. Precătu știmu,Rusia încă nau răspunsu le proeptul acesta, iaru Prusia s'au descoperitu învoirea. Spania, fiindune încordată attențiunea asupra causei italiene, numai vorbirămu demultu despre răsboiul Spaniei cu Maroca. Răsboiul acesta decursă pănă acuma cu destulă energie de cătră ambele părți, și în urmă reeși totuși în favoarea Spanioliloru. Armata marocană fuse zdrobită în 7 Fevruarie cu totul. Corturile, artileria și alte aparăminte de răsboiu rămasăre în mânile Spaniolilor; iar cetatea Tetuanul, sau predatu fără a se opune. Turcia. Din Constantinopol se scrie, cum că Poarta saru aela tare pe mulțumită cu trebile sale. În zilele acestea trimisă guvernul turcescu o notă cătră poterile care au fostu subsurisu pacea varisiană. În poga acea se zice că Principatele șă Domnul Principateloru romăne n'aru vrea a ști prea multe de suzeranitatea dăniei; ear Principele Serbiei - Miloșt se poartă întocmai turcescu. A măsuratu împrejurăriloru acestora arată guvernul otomanu periculul carei amenință În Parisu se era lațitu în 8 Fevr. vestea, cum că în Constantinopol aru fi eruptu revoluțiunea. Toată întămplarea însă au fostu dingratăta după cum se spune, că alemanii au stimulatu pe clasa cea de josu a poporului turcescu asupra creștiniloru, și spre apărarea acestora s'au recomăndatu corăbiile franceso-englese din portul Constantinopolei ajutoriulu loru, trecături, cumpătare și gimnastică, care să se întimpine răulu apărăndu sănătatea loru de serincipături prin curățănie, băi, ungeri. De aceea a ști cineva să se poarte în toate împrejjurările, a ști să se folosească de toate occsiile și a ști să întrebuințeze toate mijloacele spre a ținea sănătatea sa în bună stare, ori în ce condiții de traiu s'aru găsi, au postit întotdeauna una din cele mai de neapărate trebuințe ale omului. Pentru păstrarea sănătăței în bună stare și prin urmare pentru prelungirea vieței, întrebuințarea cu cumpătare a tuturoru lucruriloru este mijlocul cel mai siguru și celu mai sunu. Această povățuire s'au dotu oameniloru de cătră însuși părintele dostoriei. Foarte de multu gimpu au zisu Ipocratu, cum ecă cumpătarea în măncare sau sobrietatea și iubirea de muncă, suptu cele duoe lucruri care păstrează sănătatea. (Foia de agr.) Continuarea colectelor: - la Fondațiunea Franțisco-losefiană în 3. val. austro - - - dunărene, ca la poarta căciunele. Serbia și Montenegro aru niște colori foarte biune anumită pe plăcuți, ca un Principe independinte, și în Bosnia și Albania. grului se regulare numai periul, și cere înfluințarea europeană, Dănilă se va muiștemi la din contra Conviniile er descrise Se tănguește în imperiulu și că dănsul ar agita pe teritorii garente, va apăra cu argongie nemai dăuăzi prin o comispe rănduse că cu atăta, grinji - după cum pace poarta pomenire și astăzi încă mai oacu eruperi apoi șilu Prințul în pota însă monteneima 20 fl. Stangitonu - Sighiiu - 12 Camăta pe o jumetate de 1 Camăta pe 7 apu dela 8 oblig. de stat - - 1320 2 Dela Ioan Moga și Maria Almășanu din Apoldul mare - 10 - 3, și Maria Roșculețu din Satul lungu -254 , Ioan Olteanu din Apoldul micu - - -5 725 5 Camăta anuală a unoru obligății de stat- - - -131 127% 6 De la Văsiiu Aldea cu Paraschiva Nastea din Sălișt --20 7. Nura Savului și Gheorghie Munteanu din Jina - - -5 125 8. Peoan Popa și Ana Nicoara din Apoldul romănescu -lo- 9, parintele Prot. Stefan Brania -șrițul ru- 10 Camăta pănă în 31 Decem. 1859, pentru capitalul din casa de păstrare din 395 2 11 În % Dec. sur sau primitu dela D. dpuju Dr. Rot din datoria dela Anordul de josu 1525 anu pănă la 1 Ian. a. c. dela 9 obligații de împrumutulu de statu a 2 fl. una - - - - 4 30 13 Prin Eselenția Sa P. Episcop cu nume de camătă pentru capitalul elocat la comuna Apoldul de josu 1401 70 14 De la Nicolae Tulea Paroh în Valea Bradului - -.10..- 15 . Miecolae Nicoară din aMerghindeal 8 5- 16 „ Ioan Nadă din Agnite. - 17 „ Domnul Dimitrie Leca din Oradia mare - - -15 18 „ părți din Poplaca Ovstea Muntiu cilută- AN Suma 2,5991847/ La care adaogănduse suma de mai paiinte de - - - 17460 64 Suma totală zaceA,653 18 Ce este sănătatea? Sănătatea este starea în care toate părțile trupului su o alocare, unu gradu de putere astoeliu, cătu lucrările lor se îndeplinescu cu ușurință, se succedează cu bună rănduială, se agiută unele pre altele și toate împreună lucrează spre ținerea și păstrarea vieței. A se bucurn dară cineva de toate puterile rupești și de toate facultățile sufletești sau morale; a le avea în toată întregimea loru, este cea mai vie dorință a omului viețuitor. Pentru acestu spărșitu mai înainte de toate oamenii au trebuitu se caute de a cunoaște aceea ce aru putea să le fie de vătămare în măncări, băuturi, acru, îmbrăcăminte, lăcuință și de a afla mijloacele . respunzător Ioanmn Raț. 20. cursurile baniloru în Viena în 3 Fevr. p. val. austr. fl. cr galbini Împărăitești. b)109 Din Împrumutul național 5%. 77 80 VCetalicele . -urăa -68 80 . și Mvariul tipografiei treneevre