Telegraful Roman, 1860 (Anul 8, nr. 1-52)
1860-02-18 / nr. 7
. egale Biserilei și școalei din orașiu. Bisericei i se testează însă ca fundațiune pentru un sărindariu. 3.) Iosie Sebeșanu, curatorulu Bisericei gr. orient. din maerii Belgradului, cu teotatu ca fondațiune pentru unu sărindariu Bisericei numite, unu pămăntu arătoriu de patru iugere, 725 slăngini cvadrați, în valoare de 200 d. v. a. Asemenea fapte ne garantează despre simțiminte creștinești destul de curate. Noi sperămu a mai întimpina încă și mai adeseori asemenea fapte; căci cunoaștemu pe mulii creștini evlavioși, carii și astăzi se scoală 'n miezii de de noapte și rădică rugăciuni fierbinți cătră Dumnezeu, și cotescu cărți sfinte. Și pănă văndu voru mai domni asemenea simțiminte evlavioase, pănă căndu respectul și statornicia cea esemplară a poporului nostru dovedită cătră credința sa va avea tăria de pănă acuma, pănă atunci sperăm că Bisericile și școlile noastre nu voru rămănea orfane. Iaru răposațilorr binefăcători pomeniți din Bălgrad carii lăsare după dănșii esemple atăt de frumoase, fiele țărma ulocre și amintirea vecinică s Sibiiu 16 Fevruarie. Dacă considerămu împrejurările și starea noastră în care ne nelămu, atunci caută să ne umple de bucurie orice semnu care ni se dă din oricare parte, spre a putea înțălege, cumv că poporulu nostru pace pași cătră cultură și prin urmare cătră fericirea sa. De asemenea semne bune privimu poi încunoștințările ce ni se facu din mai multe părți despre resultatele cele bune ale esameniloru în școalele noastre poporale. Din Veneția de josu, unde numai în anii trecuți se înființă o școală cu trei clase-prin deosebitul zelu și energia Mării Sale Dlui Pretoriu I. Pușcariu, ni se scrie, vă acolo sau țănutu esamenul semestrului de iarnă în junevr. vu un resultatu destul de bunu. La esamenu au asistatu Prea Cinstia Sa P. Prot. și ispectoru districtualu școl. P. Popescu, Măria Sasuslăudatul D. Prezoru, mai mulți officiali, membrii efforii,ș. a. Esamenul se deschisă prin o cuvântare ce o rosti unu elevu cătră ascultători. Răspunsurile preste totu dovedire diligința și jărnicia învățătoriloru. Dacă un saru concede a ne descoperi și noi acea ce amu dori și amu aștepta atătu dela DD. Învățători din Veneția de josu, cătu și dela alții, apoi amu zice, că Dloru prin nimicu nu aru potea contribui mai multu la fericirea poporului postru, decătu căndu aru deștepta și sfătui atătu pe părinți cătu pruncii, ca să nu întărzie, să numai lase de astăzi pănă măne a îmbrățișa șeseriile, de aceea să nu treacă nici o ocasiune fără a predica folosul celu cuprindu meseriile în sine, căci numai capacităndu poporul spre a potea cunoașe ce i linsește îlu vomu putea scvuti de răul celu amenință pănă cănd va rămănea numai lăngă cele ce sau pomenitu, pentru că numai așa lu vomu potea scuti de proletariatu, care pentru noi romănii aru fi întru adevăr un rău de moarte. Mai recomendămu și astădată cetirea cărții, Învățătoriul și Poporul,” și alte scrieri de feliul acesta. Anunțămu cu bucurie, că unul dintre jurnalele cele mai renușite romănești din Principatele romăne- Naționalul, e concesit a trece iarăși în provințiile din Monarhia austriacă. Orăștie 8 Fevruarie. În Gazete germană de Brașov , 14, se află o corespondință cu datul din Orăștie 21 Ianuarie, în care se vorbește despre festivitatea ce sa ținutu acolo în memoria lui Cazinț, și despre prănzul festiv, la care sau rădicatu mai multe toaste. Apoi zice: „Regescul consiliariu Moldovan, își aduse aminte în limba romănă de a treia paționalitate în țară.” Noi pune slobozimu nici la o rețenzie în privința acestei corespundinți, deși saru putea multe zice despre ea, atâta însă nu putemu retăcea, că Domnul cesaro-regescu Consiliariu Dimitrie Moldovan nu a fostu față la acel prânzu sărbătoreastu pentru a trea naționalitate din țară. Oradia mare 7. Fevr. v. Astăzi se ținu ecsamenul semestralu cu tinerimea școlară de religia gr. răs, care studiază în gimnasiile superiore și ino, precum și cu cei din clasele normale Orădane, din învățatura religiei, înființa de față ac. r. Consiliariu de scoale M. Sa D. Dimitriu Ionescu, a on. Doma Nicolae Jiga sepioru, a Parohiloru locali, precum și a mai multoru membrii din sânul comunității Bisericești. După o cuvăntare potrivită ținută cătră tiperime din partea sus lăudatului Consiliaru, respectivul Paroh și catihet D. I. Fașie începu ecaminarea, cu întrebările pe lăngă cele dogmatice și din Istoria Bisericiască, mai cu studinții din ghimnașii. Esamenul reeși cu laudă, și cu mare îndestulire a tuturoru celor ce era de față, așa cătu dintre toată tinerimea care sta aproape la 80 inși, numai 2-3 se aflare mai nepregătiți. Cu acestu prileju mare bucurie ne făcu on. Domn Nicolae Jiga, arătăndune lista pregătită pentru 20 de studenți carii voru să se înpărtășască din stipendiul cel dă Domnia Sa, căte 50 fl pe anu la unul. Alti doile garosta in integhespii roevnei rorulage. P. Solindele rentgi a dopa Dgosipga de solinde spatii sșese si rgheișegete. Din aseste o ragte mage leam sșesti ep in Lirova distandșle aggonoma. - na Ini Mitgu Sghisianp, si randaghișiii Asnimp Sgasipnii, Ia seealalta ragte inse mai multa a soptghi bnita D. Larusanteghetiț in Timisioaga. - Asiadaga si aseste solinde deosebi spatii sșese in Vanatii. Sălindele din brosipga a doa le fost dpeere șii samru si mai laguralii tgansfigșgoghii raganismului in sgestinetate, si pnele se ghedusii de totii la Pintiele mitolovise din Italia, ieaga altele agheata fiintie sghestine in ssene mitise, si rana se soliadele riblisate ne adpsiti aminte de atatea oghi deștelii, aseste salte tesii in sespisti alcilea si foarte adeseo ghi romenessti de Apgeliani. In cristela mea din Livova (foia II. 29) sa spin anteia dessoreghighe asprga utallogii, si agetaiti sa aseste se tienti de roesia rorpgala ghlițiosa, dospmentandii shniagu rghin „Vgaia de șghitipne,” sagha e o roesin destuti de frpmoasa; ieaga sp asesta osa sipmne am busșghia de a ratea agheta alta dessoregighe re asestii samrii, a agheta o rlasa nopa de roesia rorogala, insa nespnosspta. Aseasta rlosa sprghinde in sine „Santeselte de Nedeie.” Aseste spntii nesse santese de segbatogi si se cedii a fi din o eroea mai noța sa solindele. Eie sștii sp tenoaghe ghe ligioase, p'ati asid sagastegș mitisti, si din uto 12 santese am rotptii dednee sa sprghindti unti losii roetisii intgra solindele si intga Iegendele geligțioase. Aseste am se le mștiamessii Dlui Iosifii Olaghii, - ieaga in Vanatii. - Ș. Doinele si noghele sunt si mateghialuiti de acea logosipga rentgu amendoțe tomutile. Doinele togi fi imragtitein rotvesei, fetesei, bagratesei, femeessi, ieaga noghle in patipnale, ostasiesei, defhinii asia rgespin asele deosebi sine le santa. Doine si noge am din toate rgouineiele gomane apstgiase, si deosebi mai mulite din Vanati. Sav aseste mai tage m'a sgghiiiniti D. Nisolat Anseama dela reragandii din Vanati. Imrteltagea, spunea din toate clasele mai multe și s'at tamnisti din Vanatii, me adise in sonfastine spo ittebage, si miagi rl'asea deasa sineta miaghi deslegao, adesa: „Doaga in Vanatii aii gomanii mai șate singhitii roetisii steatici, si spatii mai intgerghindie toghi? seati doga gomanii din celelalte zgocintii apsighiase spatii mai nerasetogi indesandurgeste Doine si hoghe, si asia suntii de tiraghiti insa dea 45--47 de soale dpra fogma spnosspta. Si la toate aseste np seghii alta dela rorogulii gomanț ttei milioane si ipmetate in Apsighia, rentga asestii integesti alti seii, desatii numai 350 de rghenipmegapnti, seati sa np se hogiii tiraghi, spei dope agela răsboioasă si reniga selelatte abia amprotat tigrei 700 A. Prostatia. In fine am se muttiemessii aseloga, seghii in in tegestrii roesiei remgale s'a viciinitii sp mategiatii de roevii, seatirghin retgesegha sagtilogii su mategiatii de ragale. Italia. Maghienessp. despre Cauva pentru vare artistilii cei împărtășimu Italia, săntu totu de una și aceași natură semănăndu laolaltă ca ou cu ou, este, căci trebile Italiei nau schimbatu nimica din fața de pănă acumu. Demonstrațiuni, provocăciuni zgomotoase și pregătiri întimpină omulu aci astăzi ca și pănă acbumu. Se vorbește că aru fi ecrisu într'unu ton aspru Regelui Victoru Emanoilu, ca răspunsu la cerculariulu ce lau fostu slobozitu contele Canuru, cu privire la trebile Italiei. Un corespondinte al Gazetei „Nordu,” scrie din Turin în 13 Fevr. cum că pregătirile săntu în Italia mediterană un obiectu de toate zilele. Centrul oștirei mișcătoare se zice a fi Polonia. Chiestiunea anecsiunei Italiei, se crede încă înnainte asigurată prin alegerile ce voru urma. Întrucea mai cerculează și astfeliu de știri, care aduce la îndoială resultatul acestei chiestiuni. O înștiințare sosită în 17 Fevr. din Turin zice, că chiestiunea aneesiunei n'arusta prea vine în Toscana. Spiritul ce domnește în Italia, din zi în zi se face totu mai războiosu, cu cătu seamănă mai departe alegerile. Poporul pănă acuma se poate zice, că sau reținutu și au fostu blăndu, astăzi însă judecăndu din sintoame, se vădu a sta înnainte unele lucruri suprinzătoare. Reținerea guvernului Napolitanu încă se leagănă foarte tare. Luptu timpur ce din partea Ministerului se caută astfeliu de bărbați carii stau în nume bunu înnaintea poporului; de altă parte pregătirile de răsboiu înnaintează neburmatu în apropierea confiniiloru stateloru bisericești, și în toate zilele se aude vestea, cum că oștirea neapoliteană au pășitu preste graniță. Timesul zice, cumvă oștirea Neapolului întreagă, și mai vărtosu aceea care se află la marginea țării, s'ar afla întro stare slabă, și că Regele nu saru prea potea multu răziua mai vărtosu pe oștirea ce e compuse din cei născuți în patrierescu, și că prin urmare nu a pututu nici rădica tgeovisiii digestogsin din sinpsi batti sarțtti atata Dpra aseste amii se sprghinde asemenea mai insonos si vntiezii, Saganserestii, dule șghin intetiatoghii din Distgisti, Sandog rgofesoga de rgeragandia Sșgiosti! din rentga bgosipga ta somrlestagea tomplni de „Doine si noghe” ieaga bgosipte, si D. in Agadii, asta roti dedpse seealatta. 1-i ta sșegande ateo Dg. mai - At. sp totii, de atage integesti natinnali? Dalade, Solinde si Nedeie, sa șai iesi o tomștii acii P-ea și