Telegraful Roman, 1860 (Anul 8, nr. 1-52)
1860-01-14 / nr. 2
6 . Laolaltă 18.031,396. 18,766,642. 36,798,038 După relisiune se împartu: Feldioara 2 Ianuarie. Faptele bune, a căroru scopu este înnaintarea binelui comunu, fie chiaru și mai mici, a măsuratu împrejurăriloru și poteriloru, merită totdeauna a pu se trece cu vederea, de acea aducemu și noi aci la cunoștința oii, publicu, următoarele: În 30 Noemvrie, ca în ziua numelui Eeselenții Sale Păr. Episcopu Baron de Șaguna, după sevârșirea se, liturghii hotărând D. Paroh Ioan Pororiu înpreună cu gocmanii și Economiul bisericesc a se săvârși slujba sfințirea apei în școla de aci, ecum de curâdu din temelie zidite, fu petrecut O. Paroh pomenitu pănă în localitatea școlei de popor, avolo după săvârșire seințirei apei și a unei frumose rugăciuni din genunchi, onoratulu Parcă ținu o cuvântare străbătătoare de inimi, în privința înființării unui fond școlariu, carele ca un mădulariu zelos prindusă în frunte cu pilda, dărui pe sama fondului școlii o jumătate de holdă de pămănt, a căria volos totdeauna să rodească pe sama pomenitului fond. În acel minut mișcat fiind de cugetul cel bun, și Cantorul Gheorghie Rusu, dărui și dănsul o jumătate holdă, însă cu acea condiție, ca din folosul aceștea să se facă în tot anul prănzit la această școală întru adciterea aminte la mai sus pomenita zi. Din a acestora frumoase fapte, luare îndemn și următorii: Domnealui Ioan Tăban, dărui asemenea 746 hoadă, Vasilie Ursu 7/ de holdă, Simion Constandin 71; holdă, Acim Ursu 7/ holdă. Deosebit au mai dăruit în bani: Inspectorul școlariu Irimie P. 104. v. a. Învățătoriul din clasa P. D. Ghooghie Mușoi 3. fl. v. a. Învățătoriul din clasa 1 Ioan Morariu în 10 ani. 10 fl. v.a. Clopotariul i. S.Nisor 1ă.v.a. Cantorul G. Olăvinariu 28. 50%. v. a Gheorghie Mailat 1 f. v. a. Servitoriul de cancelarie Ioan Rusu 1 f. v.a. David Tauti f. v. a. Gheorghie Micu. 19. v. a. Iosie Coman 40hr. v. a.Iordeșe Cioran 40hr. v.a Gheorghie Tauzi f.v. a. acesta cu acea condiție ca pănă va trăi dănsul, pe tot anul va da câte 1 fl. v. a. Gheorie V. Morariu 2 f. v. a. și Ioan Stan Grecu 1 f. v. a. Fiere bine primită jertea ca banii văduvei! N. N. Ungaria. Înnainte de sfărșitul an. tv. cu vreo două luni eșisă programa unui jurnalu pou ungurescu politicu- religienarii, îngutuletu „duc tonțin, în Pesta. Mai mulți dintră bărbații cei mai de frunte ai noțiunei maghiare pășire numai de cătu la mijlocu spre a împedeca eșirea foei acesteia, înculpănduo cu acea, că aru avea de scopu a semăna discoriii și a face partide întră unguri ș. a. Pre lăngă toate năzuințele mai multoru bărbați de ai împiedeca eșirea, prelăngă toate provocările și imputările ce i se făcure redactorului spre alu abale dela acestu promusu, gazeta pomenită e și totuși cu începutul anului curg. Îndată încă la începutu află înse condemnare și desprețu înnaintea unguriloru, carii și făcute de mutrăciuni în contra ei. Mandetet.” întro corespondință din Poșta scrie, că această loie - pomenită -ceiiasă suptu firma de jurnal „catolico-politic” spre representarea intereseloru papale și a altora interese diverse, e sprijinită de Episcopul Satmarei Michael Haas. Apoi arată, că îndreptăndu jurnalulu acesta un articul în contra broșurei Lagueroniene, încă în N-rul seu cel din tăiu, se arse în patru ca În urma fenele din Pesta cu ostentațiune mare. 16,11 G aceasta sau și făcutu numai decătu cercetare de cătră direcțiunea de poliție în ziua următoare, și sau aluiu asupra celoru mai vinovați patru indivizi următoarea judecată: Carol Zilahi, jurnalistu, sau judecatu la închisoare de trei zile, și Coloman Capo, studentu în universitatea de acolo, la închisoare de 24 de o ore, amăndoi înse goniți leară din cerbulu poliției Peștane, Coloman Tali, autoru de cărți, la Stefan Cereșneș (student, închisoare de 24 oare, la închisoare de 6 oare. În vcontra acestei judecăți se zice că aru fi rădicatu concernenții recursu la c. r. Locouiință. Totu „Mand.” scrie, întro corespondință a sa din Chesmarc, din 12 ian. p. cumvă cercetarea în contra devunțiloru și a altoru părtași, carii au luatu parte la vomventul protestanțiloru de acolo,întră carii au fostu și Jedeni D șai curge încă șereu. Va ei iinteresantu - zice corespondintele pentru cetitori, împărtășirea unui punctu din temeiul otărârei tribunalului țării, în contra DD Jedeni, Parohul Madai și Profesorul Palcuvi. Punăndu adeca Domnii aceștia o ponderositate deosebită pe acea, căci ootărâre compusă în presința unui comisariu c. r. precum și tipărirea aceea, întocmai atăta nu poate cuprinde în sine o faptă demnă de pedeapsă, pe cătu nice prin tipărirea unei scrisori trecute prin censura preventivă nu se poate sevârși o greșală de presă. Tribunalul c. r. provințialu din Cașovia aduse ca temeiu la astă desvinovățire: cum că conventul din sau consultatu și au otărâtu întro limbă ca acea, pe care comisariul c. r. n'au țălesc” În 17 ian. p. se produse în teatrul ungurescu din Pesta o dramă însemnată, a cărei amintire se revoca la istoria unguriloru și a sărbiloru, din jumetatea cea dintăiu a sutei a cincisprezecea, de pe timpul Principelui sărbescu Brancovic și a tinărului Rege Ladislau Posthumul, care dramă dădu apoi o pasiune spre manifestarea unoru simțiminte de prietenie între unguri și sărbi. Această producere teatrală o descrie „Aghesse,” cu darul din Viena în 19 Ianuarie, n. în următoriul cipu: „Alaltăeri păși Gavrilu Egreși, pe bnia teatrului naționalu din Pesta ca Gheorghie Bran- Despre presentarea aceasta ne dă referințele lui,Maghiaru Șaito,” următoarele: Tinerimea cea numeroasă sărbească ce se află în Pesta, se folosi de ocasiunea în care escelentul artistu representă pe un erou serbescu ce are un nume însemnatu în istorie, și care au avut o rolă însemnată și în istoria Ungariei, aflănduse într'un pumenu mare în teatru, acoperindu serbătorește pe artistul cu ghirlande și bochete împodobite cu coardele (colorate) ungurești și sărbești. Artistul fu salutatu la ivirea sa cu unu aplausu aspirătoriu și dureveru.„ Jivio” și „ellen!” țănu întro conglăsuire frăiască aproape la cinci minute. Chioteloru „jjivio maghiaru (să trăiască maghiarii) și eliena szeged (să trăiască sărbii) urmă o emuiere și mai zgomotoasă de aplausu din toate clasele publicului. Infestări se repetate arătu de desu, lănă candu în decurgerea dramei a urmatu o piesă la unirea frățască a poporului sărbescu și ungurescu. E greși, fuse în seara aceasta strigatu a se arăta, mai multu decătu de douăzeci de ori. Drama representată, în care Principele sărbescu Brancovic joacă rola cea de căpetenie, are de autorul său pe răposatul Obernic, și se reduce la istoria Ungariei din jumătatea seculului al cincisprezecelea, căndu supta regimul infantelui Rege Ladislau Posthumuul, carele prin cabalele și uneltirile cele viclene ale lui Țilei slăbitu de timpuriu și despoiatu de toată autoritatea, numai prin probitatea lui Huniadi sau rănut pe tropți. Strămtoratu de turci începu Brancovic a se legăna întră Sultanul cel puternic și Regele celu slabu, pănă căndu andi perfidia necredincioșiloru, și amiciția cea cavalerească și a unele cele victorioase ale unguriloru, arătate învederatu unde are a se afla măntuirea Serbiei. Drama aceasta cercă a restaura alianța cea intimă între unguri și sărbi. Un corespondinte a lui „Mandegheg” cugetă, că astă reproducere teatrală se pare ca o sărbătoare de împăciuire, și că aceste contestațiuni frățești și după teatru s'ar fi continuatu în rovalitățile publice, cu o căldură mare. Chesmare, covic. Aceste ma bărb.săm. Laolaltă. Stiria 488.017 3522,059 1 §16 .076 Carintia 154,723 169.602 21325 Carniolia, 227,423 240,018 467,441 Istria ., 252,8143 255,088, 507,931 Tirolulu , 431,082 434,464 865,553 Ungaria 3.,951,327 4,101,144 8.054,471 Voivodina 761,21a 764,891 1,526,105 transilvania 1,076,836 1,096,868 zizatoi croația cu Slae, 122,5864 428,962 vol.116 Granițile milit. 537/219. 524,153 1,062,072 Dalmația 210,2886 205,342 415,628, Veneția . 1,157,023 1,4149,852 2,306,875 Lombardia 1,131,684 1,403,733 2,835,417 Între cestea deolaltă: militari Catolici-latini 26,704,552 486,912 tr. catol. 3,525,054 58,695 cat. armeni ... .7 324 greco-orien. . 4,418,127 40,670 armeni gr. or. . 3,513 510 Evan. luter. 1,218,856 Evan. refor. 1,963,887 37,359 Unitari . 50,874 1,667 Iereeliții. 1450,420 9,850 De alte confesiuni 3,963 447 Laolaltă 37,450,882,1 652,844 Întămplări de zi. Din Baia de Crișu ni se scrie, că în noaptea crăciunului se vărsă râul (Crișul albui) în urma unei ploi ce se vărsă ca în morii de vară, care estindare spălă sămănăturile cele de toamna și ruptă tot ce ia statu fimainte. În ziua de Crăciunu nu potură oamenii merge la Biserică în mai multe sate din causa aceasta. Asemenea pi se scrise și din e cu acea deosebire numai, că aci se sevârși totuși slujba sf. sărbători ”Dintră cu solenitatea cuvenită. 14 rurnale politice, ce easă în Viena, după cumui se scrie „Gazetei din Breslau, cinci săngredigate, de creștini, patru de jidovi, earu cinci de jidovi botezați. Prosporăciunea cetățiloru celoru mai aate din Europa. ” Spre rădicarea unei zidiri nouă pentru academia maghiară din Pesta, și pentru înmulțirea fondului aceea, se descrie de curăndu o colectă, care deburge acumu întră unguri cu un patriotismu că și lăcuitori: Veneția are 20.650 120,000 Constantinopolul, 30.000 960.000 Londonul „, 300.000 3,000 000 Hamburgul 11.000 224,000 Müunchen . 6 100 116,000 Dresda 4.010 118,000 Milano 4850 180,000 Pesta.Buda .44.420 140.000 Porie. 3.340 1,3300,000 Praga . 3.340 1350,000 Berlin 9,700 4145,000 Petersburg 10,000 554,000 Viena (1856) . 8,493 469,222