Telegraful Roman, 1860 (Anul 8, nr. 1-52)
1860-04-14 / nr. 15
58 ----------.. partițiunei? În privința repartițiunei este a se observa categoria de contribuțiune, și că tu se vine după fieștecare fiorimu. Consemnările acestea au să se aștearnă că tu se poate mai degraba, și celu multu pănă în 30 Aprilie a. v. la În. Locouință, ca apoi de aci să se poată împărtăși fără amănare aprobarea cerută. 4.) Ce să atinge de modalitatea și administrarea baniloru oferați pe sama școaleloru, fie aceiia din ori ce izvoru, ori pe calea repartițiunei adunați, se pot stlănge de cătră antistiile comunale totu atuncea căndu se adună și contribuțiunea ori alte repartițiuni, care bani au a se alătura la fondul școlariu. Pentru fieștecare școală centrală, trăbue să stea deosebi fondul școlariu, suptu privegherea respectivei c. r. Preture. C. R. Prefecturi din Orăștie și Bălgradu, primescu ama dată inviațiunea pentru ca să însărcineze Preturile agățnătoare, ca acelea în conțălegere cu Inspectorii tractuali de școală, cu parohii locali, carii voru fi încunoștințați de cătră Episcopia loru, să lucre întracolo, ca să se rădice casele de școală în comunele pomenite cătu mai degraba, conform cu cele așezate subul.Noi salutămu cu multă bucurie această întreprindere nobilă din partea poporului nostru, înnaintată cu căldură de cătră on, preoțime respectivă, și dorimu din inimă, ca străbătănduse poporul nostru adăncit de lipsa culturei sale, să urmeze și întralte părți la asemenea întreprinderi mobile, oferăndu fără cruțare din cătuți setă în putință pentru înființarea și dotarea școlelor, unde se pupe cea mai sigură piatră fundamentală pentru esistința și viitoriulu seu, urămu și preoțimei noastre, și dorimu ca D-zeu să o întărească și se o sprijinească, ca să poată lucra și în viitoriu, cu zelu neobositu pentru binele și fericirea patrii și a națiunei, spre care va chiematu înnalta provedință. Blajiul 11 Aprilie. În anul 127 al Telegrafului romănu, cetiu cu multă plăcere corespondința datată din 20 Martie a. v. „din țara Oltului,” în privința reuniunei, de care noi romănii aveau atăta lipsă. Fiindu însă că corespondințele din țara Oltului, dorește după cum înțelesem din acea corespondință, a înțălege, dacă pare și alții consințescu asemenea pentru idea unei reuniuni, așa aci ca la o causă comună, ca la o ideă ce ne interesează pe toți carii portămu numele de romănu, vrăndu ami descoperi opiniunea, n'amu decătu a aplauda și a consimți din inimă și a dori realisarea acestei idei, căci cine p'a simțitu și nu simte pănă astăzi trebuința unei asemenea reuniuni pentru cunoștințele antice și literare, unde capacitățile noastre cele mai alese și mai deprinse, avăndu ocasiune eși comunica ideile și cunoștințele sale, prin aceasta aru da o direcțiune mai salutarie și mai avantagioasă literaturei noastre, căci o prea cunoscuutu și corelatatu acelu adevăru, vă fiecare națiune, care s'a interesatu de prosperarea și înnaintarea literaturei sale, numai prin atari asoiiațiuni a potutu ajunge la scopul doritu în sfera literaturei. Toate națiunile crulte au stimatu, adoptatu și urmatu acestu principiu salutariu, și cumu să nul urmămu apoi romănii? Noi carii numai zmulge din cătuși, de vreo cățiva ani ne poturăm și carii ne potemu desvolta astăzi liberi într'un înțălesu maiestinsu, aflăndune totuși încă în multe absințe în sfatul unei prumii premu cu toții una și aceași datorință sfăntă, ca să întrebuințămu toate mijloacele ce ne stau în putință și suptu disposițiune, ca să contribuimu cu poteri armonice la înflorirea literaturei noastre. Avăndu noi atari reuniunide care face pomenire corespondintele „eelegr. rom.” „din țara Oltului,” s'oru putea delătura multe piedeci ce pi se ivescu daru și în privința limbei și a scrierei; s'aru mijloci și statornici o uniformitate, și p'amu orbeca și un neamu conduce fieștecare numai de princiniile și convicțiunile individuali. Prin atari asociațiuni s'aru stărni și nutri în bărbații postrii și un spiritu de emulare, deși auctorii de producteamă că opurile loru n'avemu activitate și încurajere, gele literarie n'aru avea voru zăcea cu zeci de ani pe chieltuite și măncate de pulbere. Saru nevoi de care, zicu, în sfera obiecteloru sale cu care s'a ocupaatu în viață, să iasă la lumină cu riscari producte pipăite și rușegate, și date la lumină numai după ce a suveritu cu resultatu bunu proba acestei autorități literarie. Cu un cuvăntu, literatura noastră aru avea astfel su ocasiunea cea mai plăcută a înnainta în productele sale în diverse ramuri de știință. Unde avemu noi (înțălegu în Transilvania,) botăru numai o istorie bună și sistematică? Nu, S'a vorbitu și s'a proedatu de atătea ori că aru fi de lipsă o istorie a Romăniloru, daru apoi eșuau pănă acuma? Nu, ea a rămasu numai dorință piă, ca mai multe alte dorințe ale noastre. Apoi de o istorie bisericească bună, întemează pe pravila bisericei grecești n'aru fi o lipsă tot atăta de importantă? Ne lipsește și Doru apoi care națiune cătu decătu civilisată și cultă neglighează ași cunoaște faptele trecutului seu? căci carea nuși va studia trecutul seu, cum va votea avea viitoriu? Viitoriul e camu de răndu consecința trecutului Și cumu ne vomu ști apăra drepturile noastre, dacă le cunoaștemu? Dacă nu vomu pune un temeu statornicu, pe ce vomu zidi? Au doară să așteptămu ca numai străinii să se intereseze de ale noastre? Ei să ne scrie rasele și istoria noastră? Dacă timpurile trecute nea fostu nefavorabile și vitrige, și dacă părinții nostri Dumnezeu săi este n'au pututu, sau nu leau datu măna a se apuca de trebile și de istoria națiunei loru, și poi nepoții loru, carii mulțemită ceriuluii trăimu în o epohă mai fericită, căndu stă peschisă fiește cărui calea de a înnainta și a se perfecționa, și noi zicu - să mai totu stămu cu mănile în sănu, să ne pice mura 'n gură numai de sine? Ba nu, pice de cătu Domniloru să facemu fiecare cătu potemu, fie care în obiectul care și la luatu de studiu alu vieții. Să ne unimu poterile și luminile minții. Să contribuim cu toate poterile la unul și același scopu comun. Să luămu esemnalu dela popoarăle din jurul nostru (numai) și să nu cruțămu nici jertfire, nici osteneală pentru unu scopu nobilu. Căci numai așa vomu putea scăpa de judecata lumei moderne și de osănda posterității. Deci clară Domniloru, o reuniune pentru cunoștințele diverselor ramuri de știință, nu poate să fie, decătu o dorință ferbinte a tuturora, carii pricepu și știu prețui foloasele ce provinu! Ppentru cultura unei națiuni din asemenea asociațiuni. - - Amada 30. Mart. Mai de multe ori am avut ocasiune în foile naționale a ceti fapte frumoase sevărșite de unii și de alți mădulari ai națiunei în treaba înaintării noastre, și pururea amu binecuvăntatu cu multă plăcere jertfele aduse pe altariul înflorirei romăniloru și pre cei ce au bonătatea inimei de a aduce asemenea jertoe. O de ar da Dumnezeu, ca să numere romănimea mulți astfeliu de bărbați vrednici, carii nu îngroapă talantulu ce i la datu provedința, ci pe guțetorescu cu acela spre folosul frațiloru loru. Noi încă avemu a face cunoscută coporaților romăni o faptă generoasă, carea în zilele trecute sa întămplat întră noi. Institutul pedagogicu pe sama romăniloru gr. răsăriteni rădicatu la an. 1812 în Aradul vechiu, se află de multu timpu întro casă vechie și slabă, cu începeri umede, scunde și întunecoase, dărămătoare de sănătate nu numai pentru tinerimea ce se adună aci pe doi ani, ci mai vărtosu pentru Profesorii, carii propriu și se află acum în slujbă de zeci de ani. Împrejurarea aceasta tristă înainte de an. 1848, făcănduse cunoscută prin celu mai bătrânu dintră Profesorii de Preparandie - D. Alecs. Gavra, Domnului Ioan Belovic - neguțetoriului și Directorului local alu școalei din Bănatu- Comloș, care pătrunsu de simțul naționalu și umanu, a binevoitu a veni în fața locului spre a se convinge și în persoană despre starea lucrului, după care sau înduratu a dărui 700 d. arg., ca din suma aceasta prelăngă materialulucelu vechiu ce se va mai potea folosi, să se rădice doue sale pentru prelegeri în partea din dărăptul edificiului; și de nu se întăma la turburarea dela 48, propusul acestu pobia să și realise. După încetarea turburărilor, făcănduse arătare la rolurile competente despre trebuința zidirei și despre sacrificiul adusu de D. Ioanu Beloviciu, se lăudă fapta nobilă a dăruitoriului, trimiținduise o complacenție dela În. Ministeriu, înse rădicarea școalei zidinde se împiedecă nu din altă causă, ci numai pentru că În. c. r. Ministeriu de cultu și învățămăntu, voindu a încopoia Preparandia cu o școală capitală, aotărâtu din banii dăruiți pe sama zidirei numite și din suma căștigăndă din vinderea casei acestui institutu, a se zidi totu într'un edificiu cu aceea parte care este să se zidească (o de s'aru zidi) și din mijloacele orașiului Aradu, pentru școala capitală de 4 clase, la care zidire s'aru alătura și cele doue auditorii preparandiale și unu cortelu pentru unu prof. preparandialu. D. Ioan Beloviciu, din banii promiși pe zidire a depusu jumetate încă în anii mai nainte trecuți, interesu în casa arădană de păstrare, earu ceealaltă jumetate la provocarea ofițiului comitateneu se depuse în 30 Ianuarie a. c. totu asemenea în casa de păstrare de aici, aducănduse cuviincoasa mulțumire nobilului dăruitoriu, nu numai din partea corpului profesoralu și a tinerimei preparande, ci și din partea dregătoriei de comitatu, cu care ocasiune se făcu o promisiune solemnă, că numele, domniei sale ca alu unui dăruitoriu marinimosu, se va scobi în piatră și se va zidi în unul din păreții auditoriiloru preparandiale pentru aducerea aminte la urmașii noștrii, carii să scie a prețui această jertfă de bună mireasmă, adusă pe altariul educăciunei publice. Tâănindune de o datorință plăcută, cetitoriu, nici alte fapte creștinești a despomenitului bărbatu demnu, carele a mai dăruitu pe sama Bisericei gr. orient. din Bănat - Comloșu unu clopotu de 9 săji, a rădicat o cruce lăngă altariul Bisericei dinafară, și alta afară din orașiu, la despărțirea drumului de țară cătră Chicinda mare și Mocrinu, ambe de piatră, dintră care cea afară de orașiu laaceasta ca și altele, carii se păstrează pre lăngă părtăși această faptă pu potemu trece cu tăcerea, a îmnobilă întregului publicu șin mi!