Telegraful Roman, 1860 (Anul 8, nr. 1-52)

1860-04-14 / nr. 15

59 constatu 900 al. a îngrăditu Biserica cu gardu de fieru foarte frumosu, pentru care a jertoitu 14000 a­. val. vien., pe sama zidirei școalei poporale a rom. catoliciloru din Bănatu - Comloșu încă a dăruitu o sumă însemnată din causa, că la aceea, umblă mulți copii și de romănu. Dar nu numai în zidiri a adusu acestu bărbatu demnu jertfe înnaintea lui Dumnezeu, ci grije și pentru Biserica lui Dumnezeu cea vie, care este omenimea, împărțindu la o comuni­­tate în anulu celu sterpu 184%) din bucatele sale în prețu de 3000 d­. v. v. pe așteptare, din carii bani la mulți lise și cartă, din causa sărăciei. Mai sevârși dănsul, încă și alte fapte multe de feliul acesta, despre suare nu voi să mai știe stănga, căndu le făcea dreapta. Făcăndui se cele mai însemnate fapte cuno­­scute pănă și înnaintea Maestății Sale c. r. Apo­­stolice, fuse apoi decoratu cu crucea de auru pen­­tru merite. N'avu însă dăruitoriul D. I. Bel. bucuria, precumu foarte dorea să vază odată gata zidirea preparandială; căci la începutulu lunei curg, fu chemat de a tot poternicul dintră cei vii,­­ dela cele vremelnice la cele vecinice, în vărstă mai bine de 70 de ani, plăngăndul o soție credincioasă, cu care însă n­u vu prunci, plăngăndul o fiă adostată, plăn­­găndulu cei mai mulți cărora le fu bine făcă­­toriu. Îndată ce arzirămu și poi aici despre răpo­­sarea acestui creștinu prea bunu, nu întărzia­­rămu în chipu de recunoștință, rennoltă mulță­­mire și aducerea aminte pentru ajutoriul făcutu preparandiei noastre, a face rugăciuni pentru dăn­­sul în se. Biserică catedrală de aici, unde i se sluji unu părăstasu cu ceremonia cuviinvoasă. Ev­­rei Dumnezeu păcatele, și fiei țărâna ușoară, odihnindusă întră cei drepți! Totu deodată dorim ca să se afle cătu de mai mulți bărbați în simalu națiunei noastre romăne inspirați de asemenea simțiminte umane, nu numai de a mai ajuta acestu institutu preparandialu, ci a­răvărea bunătățile sale și spre alte scopuri multu folositoare în­­tru ajutoriul omenimei publice, dela care atărnă numele și bună­starea unei națiuni. Aînmntămplări de zi.­ ­ Academia ungurească din Pesta au avutu în 18 Aprile o adunare, în care sau otărâtu cele ce săntu de făcutu în amintirea Contelui Se­­ceni, și anumitu­ a se serba o zi de doliu, după ziua în care se va țănea adunarea generală ordi­­narie­­ în sala museului naționalu, adunarea apoi mai departe, ca să se rădice unu monumentu pe calea subscripțiunei, și sau otărât a se bate un feliu de monetă. Doarpă o știre din Viena, sosită de curănd, Secretariul răposatului Conte Seceni - M. Chiș, au nebunigui în Doblingu, și încă după cum se aude într'o măsură foarte mare. f Ocorespondința din Bieț, în Galiția, arată, vă acolo sau cetilu din partea preoțimei catolice în biserici o h­ărtie episcopească, în care se amenință cu escomunicare acei creștini, carii se află ori se voru afla în viitoriu în serviciu prela evrei. Unii ca aceiia se amenință, cu abnegarea ertărei de păcate, împărtășirea cu cele sărnte și eschi­­derea dela îmmormăntarea în țintirumulu co­­munu, fiindu însă că după esmisele c. r. ministe­­riale mai noue,­­zice corespondintele - le este concesu evreilor d es arendarea de moșii, pentru a cărora cultură au trebuință ne­apărată de ser­­vitori creștini, și fiindu că se află eșită o or­­dspăciune ministerială anumită, în care li se con­­cede acelora fără a fi conturbați, așa hârtia pomenită stă în con­­trastu de a dreptul cu otărârile ministeriale, ame­­nințăndu efectuarea acelora cu pedeapsă cească. Italia: biseri­­ca imitatu pe celu din Lombardia, descoperinduse pentru anecsarea sta­­telor v­itale, prin o adresă ce o așternu în­­naintea Regelui. Clerulu piemontesa. Întră svenimintele cele mai însemnate ce se întămplă suptu ceriul Italiei, scularea din Sicilia, ce eruptă în 5 Aprilie n. și care poate să fie doară în măsură mai mare de­­cătu ce nuu descriu jurnalele. Foile pofițioase din Sicilia, anunță cum că răscularea aru oi sugru­­mată cu totul. Totu acelea scriu, cum că trupele de linie aru fi fostu attentate în zina pomenită de cătră rebeli, dimineața la 5 oare, carii omo­­râră pe vreo cinci soldați și Gendarmi, după care apoi aceia fuseră bătuți îndărăptu, și strămtoriți întro mănăstire, unde eau închișu cu baricade. Batalionul regimentului a șeasa de li­­nie, vrăndu a se arunca cu năvăla asupra rebeli­­loru au suferitu pierdere însemnată; în urmă to­­tuși se ocupă mănăstirea cu răvala, iaru rebelii din preună cu armele loru deveniră în mănile trupeloru. Bandele ce fuseră provonite din toate părțile din ținutul Palermului, luptei, fusere bătute și gonite îndărăatu. Pe căndu jurnalele cele pofițiosă din Si­­cilia arată că acolo sau restauratu liniștea cu totul, sosescu apoi alte știri, care vorbesch chiar din contră, și zicu, că de și Palermo­­ eo­­tra unde se af­ță focul, se află acuma în mănile trupeloru regești, prin aceasta încă totu nu e apăsată revoluțiunea, ci aceea sau estinsu mai departe, ba se vestisă că sau formatu încă și un guvernu provisoriu. Din Neapole a curgu aci trule necurmatu, daru cu toate astea cine știe ce o comisiune anumită, de ajutoare pentru Sicilia, șiu­ei va fi Garibaldi. În Nesina încă fuse o mișcare mare, care sau începutu cu aceea, că resculații omorâră în 8 Apr. pe doi vițili.­­ Regele Victorii au sositu în 17 Apr. Florența, unde au fostu primitu cu entusiasmu din partea poporului, iaru seara sau illuminatu totu orașul. După gazeta de Colonia,­­ Regele sfărșitu va lua revoluțiunea siciliană, căci după o știre din Genua, datată în 14 Aprilie, ră­­scularea ce se extinde mereu, crește necurmatu și gardiștii naționali, aleargă spre ajutoriulu răsculațiloru. În Averse, (aproape de Neapol,) se întămplă o demonstrațiune tocmai în ziua de Paști­­ în favoarea Sardiniei. Asupra ace­­istei cetăți după „Hamb. Nahr.” saru ei și decla­­ratu legea asediată. O reuniune politică cunoscută suptu numele Da Nazione,” au­otărâtu, ca să se denumească carea să adune totu feliulu Președintele comi­­ au fostu petrecutu în călătoria aceasta din par­­tea consulului englesu, și ca de 130 de memorii parlamentari. Camera representanțiloru din Turinu au adre­­satu în urma ședinței din 14 Apr. o scrisoare cătră Regele Victor, în care întră altele se zice: Maestate! Cuvintele cele solemne, prin care anunța și Maestatea Ta norocoasa împlinire a aresemneloru, suptu care sau deschisu ședința­­ in urmă, au străbătutu adăncu în inimile cele pline de recunoștință a­le representanților, și mai vărtosu în inimile aceloru representanți, în a căroru dureri ai luatu parte nu în zadaru, căroru speranță nu o ai nutritu fără folosu, și a De și pu sau realisatu toate speranțele, și nu sau alipatu toate durerile, provedința însă a con­­sfințitu dorința cea unanimă a 11 milioane itali, prin victorie și votarea generală. Mulțămită aju­torinței unui aliatu poternie, mulțămită eroismului ostașiloru de linie și vo­­lontiriloru celoru gata spre jertfire, mulțămită înțălegerei cei sănătoase a poporului și perse­­veranței lui cei demne de admirare. Cu provin­­țiile cele vechi ai încorporatu Maestatea ta pe Lombardia, Emilia și Toscana, și așa ai unitu și ai constituatu acelu statu poternicu italu, care va fi pe viitoriu un temeiu neruinaveru alu poporului. Apărătoriului statului acestuia și a dreptu­­rilor I­taliei, au aflatu de lipsă representanții adunați în jurul Maestății tale, ai mulțemi pen­­tru toate cele ce lea făcutu pentru patria co­­mună. Sire! Aceasta e viața cea nouă, care mul­­țumită Maestății tale se începe pentru partea cea mare a Italiei; exemplul celu mărețu alu vărtuțiloru cetățenești, conțălegerea cea stră­­ordinară a spiriteloru, stă însă în contrastu cu starea cea din zi în zi mai ticăloasă a celeilalte părți a Italiei, daru se arată totu odată că au so­­situ momentul pentru Italia întreagă, căti fiin­­dui soartea una și totu aceași, cu atăta mai văr­­tosu vomu ști prețui libertățiile căștigate. Noi carii neamu adunatu în jurul Maestății Tale, ca membrii resfirați ai aceeași familii, carii se cunoscu și se îmbrățișază unii pe alți, daru a căroru bucurie e congur­ată pentru cugetulu­celoru ce nu se află de față; simțimu totu aceea, ce ne promite cuvântul Maeetății tale- căndu Ita­­lia cea nouă-ni o vestești de Italia italiloru De cuvăntul acesta ne aducemu aminte în toate con­­siliile noastre; cuvăntul acesta ne va fi lumină și povață; ne va fi îndemnu și pentru acesta, carii săntu mai puțânu fericiți de cătu poi. ș. c. Franția. În Parisu­ează­e și în 16 Aprilie o bro­­șură, întitulată „La Spalition,” care a văndu în­­semnătate polighică, și fiindu că de altă parte se lău­ vestea, că autorul ei aru fi un bărbatu de statu de o cualitate înnoită, făcu pentru momentulu din tăiu o suprindere mare, pănă ce mai tărziu se do­­vedi că autorul ei este numai un jurnalistu de răndu. La Doront. Broșura pomenită are pre care în­­semnătate cu atăta mai vărtosu, căci ideile cu­­prinse în aceea, se zicu a pu oi răsăritu dea­­dreptul din crierii pomenitului eutrru. În Bro­­șura aceasta se zice­ că de presentu e cu neputință o coalițiune, (nu contra Franței,) de oare­ce astăzi domnește dreptul popoarăloru în locul dreptului Monarhiiloru.” Națiunile au să formeze o alianță sfăntă, pe care n­u o poate împiedeca acum nimica. Franția, - se zice în broșură - a dat inițiativa la mișcarea aceasta, și ei i se și cuvine ca să conducă vola mai departe, căci guvernul ei sănguru e acela, care a răsăritu din voința poporului. Autorul broșurei vorbește și pentru o­ îm­­părăție a Germaniei, suptu­s centrul Prusiei, însă numai în casul, dacă partea apusană a Germaniei se va da iarăși a răniu Franției. Paris 20 Aprilie. „Constituționelul” de astăzi vorbește despre reformele ce se așteaptă în Ungaria, și adaugă că, Franția privește cu mul­­țumire actul acesta, care legăndu popoarele de guvernul loru, dă deodată Europei un amanet­ de pace, căci prin aceasta se va asigura pacea din­­năuntru a statului. Ungaria va saluta­­ zice­­ aste măsuri nouă cu mulțămită. O depeșă mai nouă vestește, cum că Franția aru ai gătitu celoralalte puteri un proed­u, pentru congresu, acesta însă nu saru țănea pentru re­­fularea b­isețiunei Savoei, ci pentru revisiunea tra­­­tatelor europene. a portatu Au aprobatu - a țănea servitori creștini este astăzi ră­­suptu timpulu

Next