Telegraful Roman, 1860 (Anul 8, nr. 1-52)
1860-04-14 / nr. 15
59 constatu 900 al. a îngrăditu Biserica cu gardu de fieru foarte frumosu, pentru care a jertoitu 14000 a. val. vien., pe sama zidirei școalei poporale a rom. catoliciloru din Bănatu - Comloșu încă a dăruitu o sumă însemnată din causa, că la aceea, umblă mulți copii și de romănu. Dar nu numai în zidiri a adusu acestu bărbatu demnu jertfe înnaintea lui Dumnezeu, ci grije și pentru Biserica lui Dumnezeu cea vie, care este omenimea, împărțindu la o comunitate în anulu celu sterpu 184%) din bucatele sale în prețu de 3000 d. v. v. pe așteptare, din carii bani la mulți lise și cartă, din causa sărăciei. Mai sevârși dănsul, încă și alte fapte multe de feliul acesta, despre suare nu voi să mai știe stănga, căndu le făcea dreapta. Făcăndui se cele mai însemnate fapte cunoscute pănă și înnaintea Maestății Sale c. r. Apostolice, fuse apoi decoratu cu crucea de auru pentru merite. N'avu însă dăruitoriul D. I. Bel. bucuria, precumu foarte dorea să vază odată gata zidirea preparandială; căci la începutulu lunei curg, fu chemat de a tot poternicul dintră cei vii, dela cele vremelnice la cele vecinice, în vărstă mai bine de 70 de ani, plăngăndul o soție credincioasă, cu care însă nu vu prunci, plăngăndul o fiă adostată, plăngăndulu cei mai mulți cărora le fu bine făcătoriu. Îndată ce arzirămu și poi aici despre răposarea acestui creștinu prea bunu, nu întărziarămu în chipu de recunoștință, rennoltă mulțămire și aducerea aminte pentru ajutoriul făcutu preparandiei noastre, a face rugăciuni pentru dănsul în se. Biserică catedrală de aici, unde i se sluji unu părăstasu cu ceremonia cuviinvoasă. Evrei Dumnezeu păcatele, și fiei țărâna ușoară, odihnindusă întră cei drepți! Totu deodată dorim ca să se afle cătu de mai mulți bărbați în simalu națiunei noastre romăne inspirați de asemenea simțiminte umane, nu numai de a mai ajuta acestu institutu preparandialu, ci arăvărea bunătățile sale și spre alte scopuri multu folositoare întru ajutoriul omenimei publice, dela care atărnă numele și bunăstarea unei națiuni. Aînmntămplări de zi. Academia ungurească din Pesta au avutu în 18 Aprile o adunare, în care sau otărâtu cele ce săntu de făcutu în amintirea Contelui Seceni, și anumitu a se serba o zi de doliu, după ziua în care se va țănea adunarea generală ordinarie în sala museului naționalu, adunarea apoi mai departe, ca să se rădice unu monumentu pe calea subscripțiunei, și sau otărât a se bate un feliu de monetă. Doarpă o știre din Viena, sosită de curănd, Secretariul răposatului Conte Seceni - M. Chiș, au nebunigui în Doblingu, și încă după cum se aude într'o măsură foarte mare. f Ocorespondința din Bieț, în Galiția, arată, vă acolo sau cetilu din partea preoțimei catolice în biserici o hărtie episcopească, în care se amenință cu escomunicare acei creștini, carii se află ori se voru afla în viitoriu în serviciu prela evrei. Unii ca aceiia se amenință, cu abnegarea ertărei de păcate, împărtășirea cu cele sărnte și eschiderea dela îmmormăntarea în țintirumulu comunu, fiindu însă că după esmisele c. r. ministeriale mai noue,zice corespondintele - le este concesu evreilor d es arendarea de moșii, pentru a cărora cultură au trebuință neapărată de servitori creștini, și fiindu că se află eșită o ordspăciune ministerială anumită, în care li se concede acelora fără a fi conturbați, așa hârtia pomenită stă în contrastu de a dreptul cu otărârile ministeriale, amenințăndu efectuarea acelora cu pedeapsă cească. Italia: biserica imitatu pe celu din Lombardia, descoperinduse pentru anecsarea statelor vitale, prin o adresă ce o așternu înnaintea Regelui. Clerulu piemontesa. Întră svenimintele cele mai însemnate ce se întămplă suptu ceriul Italiei, scularea din Sicilia, ce eruptă în 5 Aprilie n. și care poate să fie doară în măsură mai mare decătu ce nuu descriu jurnalele. Foile pofițioase din Sicilia, anunță cum că răscularea aru oi sugrumată cu totul. Totu acelea scriu, cum că trupele de linie aru fi fostu attentate în zina pomenită de cătră rebeli, dimineața la 5 oare, carii omorâră pe vreo cinci soldați și Gendarmi, după care apoi aceia fuseră bătuți îndărăptu, și strămtoriți întro mănăstire, unde eau închișu cu baricade. Batalionul regimentului a șeasa de linie, vrăndu a se arunca cu năvăla asupra rebeliloru au suferitu pierdere însemnată; în urmă totuși se ocupă mănăstirea cu răvala, iaru rebelii din preună cu armele loru deveniră în mănile trupeloru. Bandele ce fuseră provonite din toate părțile din ținutul Palermului, luptei, fusere bătute și gonite îndărăatu. Pe căndu jurnalele cele pofițiosă din Sicilia arată că acolo sau restauratu liniștea cu totul, sosescu apoi alte știri, care vorbesch chiar din contră, și zicu, că de și Palermo eotra unde se afță focul, se află acuma în mănile trupeloru regești, prin aceasta încă totu nu e apăsată revoluțiunea, ci aceea sau estinsu mai departe, ba se vestisă că sau formatu încă și un guvernu provisoriu. Din Neapole a curgu aci trule necurmatu, daru cu toate astea cine știe ce o comisiune anumită, de ajutoare pentru Sicilia, șiuei va fi Garibaldi. În Nesina încă fuse o mișcare mare, care sau începutu cu aceea, că resculații omorâră în 8 Apr. pe doi vițili. Regele Victorii au sositu în 17 Apr. Florența, unde au fostu primitu cu entusiasmu din partea poporului, iaru seara sau illuminatu totu orașul. După gazeta de Colonia, Regele sfărșitu va lua revoluțiunea siciliană, căci după o știre din Genua, datată în 14 Aprilie, răscularea ce se extinde mereu, crește necurmatu și gardiștii naționali, aleargă spre ajutoriulu răsculațiloru. În Averse, (aproape de Neapol,) se întămplă o demonstrațiune tocmai în ziua de Paști în favoarea Sardiniei. Asupra aceistei cetăți după „Hamb. Nahr.” saru ei și declaratu legea asediată. O reuniune politică cunoscută suptu numele Da Nazione,” auotărâtu, ca să se denumească carea să adune totu feliulu Președintele comi au fostu petrecutu în călătoria aceasta din partea consulului englesu, și ca de 130 de memorii parlamentari. Camera representanțiloru din Turinu au adresatu în urma ședinței din 14 Apr. o scrisoare cătră Regele Victor, în care întră altele se zice: Maestate! Cuvintele cele solemne, prin care anunța și Maestatea Ta norocoasa împlinire a aresemneloru, suptu care sau deschisu ședința in urmă, au străbătutu adăncu în inimile cele pline de recunoștință ale representanților, și mai vărtosu în inimile aceloru representanți, în a căroru dureri ai luatu parte nu în zadaru, căroru speranță nu o ai nutritu fără folosu, și a De și pu sau realisatu toate speranțele, și nu sau alipatu toate durerile, provedința însă a consfințitu dorința cea unanimă a 11 milioane itali, prin victorie și votarea generală. Mulțămită ajutorinței unui aliatu poternie, mulțămită eroismului ostașiloru de linie și volontiriloru celoru gata spre jertfire, mulțămită înțălegerei cei sănătoase a poporului și perseveranței lui cei demne de admirare. Cu provințiile cele vechi ai încorporatu Maestatea ta pe Lombardia, Emilia și Toscana, și așa ai unitu și ai constituatu acelu statu poternicu italu, care va fi pe viitoriu un temeiu neruinaveru alu poporului. Apărătoriului statului acestuia și a drepturilor Italiei, au aflatu de lipsă representanții adunați în jurul Maestății tale, ai mulțemi pentru toate cele ce lea făcutu pentru patria comună. Sire! Aceasta e viața cea nouă, care mulțumită Maestății tale se începe pentru partea cea mare a Italiei; exemplul celu mărețu alu vărtuțiloru cetățenești, conțălegerea cea străordinară a spiriteloru, stă însă în contrastu cu starea cea din zi în zi mai ticăloasă a celeilalte părți a Italiei, daru se arată totu odată că au sositu momentul pentru Italia întreagă, căti fiindui soartea una și totu aceași, cu atăta mai vărtosu vomu ști prețui libertățiile căștigate. Noi carii neamu adunatu în jurul Maestății Tale, ca membrii resfirați ai aceeași familii, carii se cunoscu și se îmbrățișază unii pe alți, daru a căroru bucurie e congurată pentru cugetuluceloru ce nu se află de față; simțimu totu aceea, ce ne promite cuvântul Maeetății tale- căndu Italia cea nouă-ni o vestești de Italia italiloru De cuvăntul acesta ne aducemu aminte în toate consiliile noastre; cuvăntul acesta ne va fi lumină și povață; ne va fi îndemnu și pentru acesta, carii săntu mai puțânu fericiți de cătu poi. ș. c. Franția. În Parisueazăe și în 16 Aprilie o broșură, întitulată „La Spalition,” care a văndu însemnătate polighică, și fiindu că de altă parte se lău vestea, că autorul ei aru fi un bărbatu de statu de o cualitate înnoită, făcu pentru momentulu din tăiu o suprindere mare, pănă ce mai tărziu se dovedi că autorul ei este numai un jurnalistu de răndu. La Doront. Broșura pomenită are pre care însemnătate cu atăta mai vărtosu, căci ideile cuprinse în aceea, se zicu a pu oi răsăritu deadreptul din crierii pomenitului eutrru. În Broșura aceasta se zice că de presentu e cu neputință o coalițiune, (nu contra Franței,) de oarece astăzi domnește dreptul popoarăloru în locul dreptului Monarhiiloru.” Națiunile au să formeze o alianță sfăntă, pe care nu o poate împiedeca acum nimica. Franția, - se zice în broșură - a dat inițiativa la mișcarea aceasta, și ei i se și cuvine ca să conducă vola mai departe, căci guvernul ei sănguru e acela, care a răsăritu din voința poporului. Autorul broșurei vorbește și pentru o împărăție a Germaniei, suptus centrul Prusiei, însă numai în casul, dacă partea apusană a Germaniei se va da iarăși a răniu Franției. Paris 20 Aprilie. „Constituționelul” de astăzi vorbește despre reformele ce se așteaptă în Ungaria, și adaugă că, Franția privește cu mulțumire actul acesta, care legăndu popoarele de guvernul loru, dă deodată Europei un amanet de pace, căci prin aceasta se va asigura pacea dinnăuntru a statului. Ungaria va saluta zice aste măsuri nouă cu mulțămită. O depeșă mai nouă vestește, cum că Franția aru ai gătitu celoralalte puteri un proedu, pentru congresu, acesta însă nu saru țănea pentru refularea bisețiunei Savoei, ci pentru revisiunea tratatelor europene. a portatu Au aprobatu - a țănea servitori creștini este astăzi răsuptu timpulu