Telegraful Roman, 1860 (Anul 8, nr. 1-52)
1860-05-19 / nr. 20
ș Telegriptulese , pe septemănă Joia. Prenumerațiunea se face în Sibiu la espeditura foiei, pe affată la C. R. pește, cu bani gata, prin scrisori francate, adresate către rospeditură. Prețiul prenumerației pentru Sigiiu este pe an 4. l.20 cr.r acar pe jumătate de an 2. ol. 10 cr. Pentru o celelalte părți ale Transilvaniei ne zo. * lu VȘ. V Sibiiu n. Maiu 1300. și pentre provinciele din Monarhiă pe un an 5. fl. 25 cr. ear pemătate de anu 2. fl. 62 vrr. tru princ. și țeri străine „ anul pe, în 4'ol 79 cr. v. a. înt Șiteratelu se plătescu pennea oară cu, 7. cr. șirul cu liter șiii, pentru a doua oară cu 57 cr. a 37% cr. v Monarhia Austriacă, stellu 17 Maiu. Încă pu trecu unu ani dela înveierea păcii din Villafranca, că pogerile aliate și iată lumea e amețită - așa zicăndu - de anătea poutați și eveniminte, rare de care totu mai împortonte. Ne mai aducemu aminte de lupta cea crăncenă dela Solferino, căndu după sfărșitul aceeia toată lumea credea se voru apuca de obsedarea teritoriului venețieau, care poate arupi deschisu drumulu unei întreveniri din partea Germaniei, căndu iară pe neașteptate au urmatu încă Împăratul cea Napoleonu, va lucra cu toate puterile în favoarea restaurațiunei pentru Italia, daru se înșesară, căci în loculu restaurațiunei urmară anecsările statelor vitale lăngă Piemontu, una după alta. Încă nu se isprăviră bine anecsările stateloru pomenite, și iată Savoia (Sabaudia) se anecsează - ne vine a zice ca pe nesimțite lăngă Franție. Prin anecsarea aceaeia Elveția strămtorată acumu de Franția, rădică numai decătu protestu în contra acesteea. Daru iată pe căndu aștepta lumea să vază vârșita deslegarea pe căndu aștepta să vază dacă protestul Elveției află undeva sprijinire ori ba, iată zic, că'și întoarce totă lumea attențiunea asupra lui Garibaldi, asupra espedițiunei lui la Sicilia. Dar i abia ce se făcu întreprindere cunoscută tuturor cabinetelor vastă europene, și ce să auzim o altă chestiune mult mai grea de căt toate celelalte chiestiuni înșirate aci: chiestiunea orientală, pe care o adusă înnainte Rusia în conțelegere cu Franța. Prin registrarea eveniminteloru acestore nu vruseră mu altă, decătu a ne ghibăcia și agerimea mira și noi ca toată lumea de cu care știu Împăratul Nacu care țipăndu apoi totdeauna încordată attențiunea lumei își țiu continuu mereu planurile sale cele lăsute atăta de ofinu, daru mai multu decătu toate - admirămu poroculu celu raru cela însoțitu în politică, atătu de cidelu pănă în ziua de astăzi. Nu întrebămu dacă oeare acuma va urma măne poimăne chestiunea pentru provințiile dela Reni? dacă se va discuta chiaru despre vreo cartă ce aru vrea a da altă față Europei, ci ne întrebăm nu numai, oare bumu mai stă cu treaba orientului? Din toate părțile se adeverește, cum că picta au rădicatu protesti în contra proectului adusu pe tapetu din partea Rusiei, va să se ieeadeca înnainte viestiunea creștinilor din orient, și aceea, privește proectulu acesta de un amestecu și o întrevenire nelegiuită (după tractatului Parisianu,) în trebile imperiului seu din năuntru, și protestulu acesta se ascrie după cumu zice „Mandegheg” aspirațiunei Angliei, deși Anglia zice - știe prea bine, că un asemenea protest, fiind resolvată odată Rusia a produce tulburări nouă în orientu, în locu ca să împiedece lucrulu îlu va grăbi și mai tare. Ne vine aminte aceea ce zicea mai dăunizi o foae din Rusia, despre protestulu Elveției în contra Franției (pentru anecsearea Savoei,) că protestulu e valida numai atunci, dacă în vreme de lipsă poate fi sprijinitu de puterea armelor). În cătu voru sprijini puterile europene protestul Turciei, încă nu se știe. O înștiințare telegrafică din Viena din 19 Maiu n. anunță, cum că Austria, Prusia și Anglia s'aru fi conțălesu pentru susținerea integrității Turciei, iaru chestiunea creștiniloru din orientu să se desbată nu după proectul Rusei, ci după rapoartele ce le voru face Ambasadorii și Consulii fieștecărei poteri. Dună altă știre mai proaspetă aflămu, că Franția își dă toată silința a trage și pe Anglia în partea Rusiei. Sibiiul 7/7 Maiu. Din o scrisoare privată din Aradu, aflămu, că Resselenția Sa Înnaltu Prea sfințitul nostru P. Episcopu, Andreiu Baron de Șaguna, au sositu acolo sămbătă în 7 curg. după ameazi la 4 oare, unde au fostu primitu cu cordialitate mi multă iubire frățască din partea Prea So. Sale Părintelui Episcopu gr. or. de acolo P. Ivacicoviciu, și de cătră mai mulți cați bărbați demni, și unde a petrecut anoi Esserenția Sa pănă marți după ameazi, iară mercuri în curg, cătră seară, au ajunsu după cumu auzimu la Viena, în pace și sănătosu. „Sieb. Vote” de astăzi anunță, că în loculu Contelui Band, sau denumitu de Consiliariu imperialu (nentru Ardealu) Adeodatu de Iacob, Burgărmaistrul din Ghierla (Szamos-Dzivag;) iaru în loculu lui Nicolici, (pentru Bănatu,) sa denumitu de Cons. imp. Eapisacopul Mașirevici din Timișora. Dintre munții Abrudului. Bucim satru Maiu. Dacă considerămu împregiurările de față, făcăndu o comparație întră trecutu și presiute, dacă privimu la lipsa cea mare de cultură ce o mai simte poporul nostru și pănă astăzi, ca pe unu semnu durerosu toată dreptatea alu tristului trecutu, avemu cred dacă zicemu, să nici o știre din cele ce ni le aducu jurnalele noastre, nu pe facu o impresiune mai plăcută, decătu înștiințările care tractează despre starea școaleloru voastre, despre progresul acelora și resultatulu esameniloru, onlindu că acesta e obiectulu celu adevăratu, care face baza culturei, civilisație și prin urmare cu unu cuvănt a fericirei și a viitoriului nostru. Dacă au fostu vreunu țănutu în scumpa noastră patrie, unde să se dă simțitu lipsa cea neapărată pentru știință, apoi munții Abrudului întru adevăru au simțitu astă trebuință. Norii cigrei văzândul astăzi înse respirănduse, trimițăndune ceriulu din căndu în cănducăte unu bărbatu palin de zelu și activitate, avemu speranță că razele cele calde și dătătoare de viață a științei și culturei, voru străbate totu mai vărtosu și întră munții noștrii, și aceasta o credemu cu atăta mai tare, căci oamenii noștrii dintră munți, săntu nu numai iubitori de știință, daru și isteți dela însuși natura - mama cea adevărată a omenimei. Întră bărbații cei ce au ajutatu și înnaintatu starea școaleloru noastre din Munții Abrudului, este unulu dintră cei mai de frunte Domnulu Pretoru c.r.al Abrudului Leuci,a cărui activitate și zelu întreprinsu pentru înființarea și înaintarea școaleloru noastre e cunoscută, și va rămănea neuitată. . munții Abrudului pentru totudeauna. Întră comunele care se potu lăuda cu școale poporale, se numeră și comuna noastră. În Dumineca Samarinencii (1 Maiu.) se țânu adi esamenulu cu unu resultatu, care măngă z și mulțumi inimile tuturoru ascultătoriloru, cu atăta mai mare, Bucuria ne fu că fuserămu onorați și de Dl. Pretoru, care luă parte la acestu esanișenu dinpreună cu D. Protel Lupaei și Administratoru Protopopiatului Zlatnei Absolon Popovic. Mulțimea ascultătoriloru adunați aci era mare, nu numai din locu ci și de prin prejuru, carii așteptau cu doru sosirea acestoru bărbați. La întrarea lor în Biserică unde se țănu esamenulu fuseră primiți de cătră unu băiatu școlariu cu o cuvăntoare scurtă și foarte potrivită, după care începănduse esaminarea la 2 oare după ameavi, au țănutu pănă la 6. Dompulu Pretoru au propusu întrebări în deosebi fiește cărui școlariu pe răndu, cu cuvintele cele mai dulci, ușoare de înpăesu și atrăgătoare, păcuăndu altentu și pe poporulu adunatu la toate întrebările ce aveau înduință la îmbunătățirea soartei lui materială și spirituală, așadară attențiunea poporului adunatu aci era îndoitu încordată, adeca atătu asupra răspunsuriloru băețiloru, cătu și asupra întrebăriloru celoru pracghice ce le propunea lăudatulu D. Pretoru. Resultatulu esamenului lasă în toată privința îndestulătoriu. Parohul locului P. I. Stanislau, cuzelu de păstoriu adevăratu cătră turma sa, arelăngă dregătoria preoțască au portalu cu laudă și sarcina de învățătoriu, și au seceratu mulțeșirea tuturoru parohieniloru sei și prin acestu meritu. Esamenulu se fini prin o cuvăntare rostită de unu învățăcelu, după care în urmă Dl. Pretoru își esprimă mulțumirea sa cu resultatulu esemenului, mulțemităr. Stanielau pentru osteneala, și apoi să adresă cătră poporulu adunatu, căruia arătăndui folosulu școaleli, îlu îmbărbătă și astădată ca să o îmbrățișeze din toată inima, și să se stăruiască din toate poterile a da copiiloru creșterea cuviincoasă, spre care să se silească cu atăta mai vărtosu, de oarece aceasta o pretinde chiaru și Îmântulu nostru Monarhu, carele dorește luminarea și înnaintarea culturei a tuturoru popoareloru sale, fără de nici o deosebire. Urămu fericire și zilele delungate tuturoru bărbațiloru, carii dorescu înaintarea, cultura și prin urmare binele poporului nostru! TI. Ungaria. Demonstrațiunile din Ungaria, întreprinse mai vărtosu de cătră tinerimea studioasă, începuseră a se face pe zi ce merge totu mai dese, Generalul de artilerie și Guvernatoarele Ungariei Es. La D. de Benedec, primi în 19 Decanii și pe căte trei profesori dela fiește cere facultate veerea păcii de părerea asta, la Villaeranua. causei poleonu produce atătea Mușți erau cu Savoia, chiestiuni atunci de semari una preste zaiiă