Telegraful Roman, 1860 (Anul 8, nr. 1-52)

1860-01-21 / nr. 3

t Telegradul ese odată pe septe­­­mănă: Joia.­­ Prenumerațiunea se face în Sibiiu la ceneditura fo­­iei, pe aorară la c. R. pește, cu bani gata, prin scrisori francate,­­ și pentru provinciele din hră pe un an 5. fl. 25 cr. iar pe Monar­­o ju­­mătate de anu 2. fl. 621 cr. Pen­­tru princ. și țeri străine pe anu­l 93. 45 cr pe 7 an 4 fl. 72 cr. v. a. Imseratele se plătescu pen­­­tru întâiea oară cu 7. cr. șirul cu litere mici, pentru a doua oră cu 57­ cr. și pentru a treia repetire cu 37% cr. v. a. adresate către expeditură. Pre­­țiul prenumerației pentru Sibiiu este pe an 4. fl. 20cr.v­a,iar pe jumătate de an 2. fl. 10cr. Pentru o celelalte părți ale Transilvaniei CoN­ monarhia Austriacă, S­ibiiu 19 Ian, Jurnalul oficial „sieb. vote,” aduce în N­ rul 19 din Ianuarie subt titlul „De-­­ spre regularea limbe dicasteriale pentru trebile oficiale politice” din Gazeta de Cracovia ordinăciunea Ecselenției Sa­le șim­etrului de interne, cătră Pre­­sidiul țerii de anolo, care are de obiect regularea la limba dicasterială pentru funcțile oficiale po­­litice, pe baza lor țerii. În­trebuințeleru­naptice aceea ordinăciune­­șește „Gazeta de Cracovia,” precum ne înpărtă­­se pune înnainte ca și înnaintarea activitatei este a se păzui la încrederea poporăciunei. oofițiale Spre ajungerea acestui scopu este de nea­pă­­rată trebuință, ca să se servească în atingerea ofiițioasă a diregătoriiloru în negoțiațiile popor, pentru ca poporăciunea, verbale, că căt și în espedițiile offițiale cătră partide, cu o limbă pri­­cepută de numai supt aceasta activitate offițioasă plină de resultatu. „1.) Partideloru le rămâane liber în toate, ori ce nume voru avea perțiunile care le așternu la diregătoriile politice, să se servească cu limba germănă sau notoană. 2.) Protonoalele care se fac cu partidele, martorii, veșt­ii sau su prim­ății pentru vreo faptă penală, a cărei cercetare­ru politice au să se facă în se cuvine diregătorii­­limba germană sau poloană, precum adeca se pot exprima partidele de cerce­tate în aceasta sau aceea limbă. 3.) La Ecspedițiile ofițioase (hotărări, nu­­­mațiuni, citații ș. a.) au să se servească dire­­gătoriile cu acea limbă, în care a fostu așternute petițiile sau spunerea din gură luată la protocol. Aceste ecspedițiuni au totdeauna să fie numai în­­tro limbă, firescu al u­nei înțălegeri, a slobozi ecspediții offițioase în limba germană și cătră acelea par­­care apoi ca title, care nu cunosc această limbă, săntu silite a căuta după vreun tălmaciu, lămurească cuprinsul espedițiilor offițioase, a dat ansă după esperința de pănă acuma, trecăndu cu vederea u­nele necuviințe mai cu seamă și la o însemnată înmulțire a trebiloru officioase prin aceea, căci neștiința acestor partide sau obicinuitu a se esploata de fabuliști spre incomodarea dicaste­­riiloru prin renoirea proceseloru și celoru mai netemeinice sau cu totul pertractate­ Această privință merită mai vârtosu la co­­mune îngrijitoare băgate de seamă, pentru că ab­ia este mai cu seamă a se căuta în interesul răndului publicu și al stărei morale în comune, ca în relațiile dibasteriiloru cătră comune să­ domnească o înțălegere chiară, și să nu se dee ovasie fabuliștiloru ași face mendrele sale. prin eșisul acesta ministerial este normată procedura diccasteriiloru politice în­dară ur­­mătoriul modu. Este de a se­mănea ca un princip necaătitu, cum că pentru servițiul din năuntru al dicasterii­­loru politice și negoțiațiile offițioase între sine numai limba germană are să fie limbă eschisivă dicasterială. Ce ține însă de atingerea politică a dire­­gătorieloru politice cu partidele, adecă atăt ne­­goțiațiile verbale, cătu și expedițiile offițiale cătră dănsele, cere limba dicasterială în re­­lația aceasta arătată regulare pe temeiul lim­­boloru aflătoare în lim­pul adm­inistrației de aici, adecă a limbei polonese, în care direcție sau rănduit întră altele următoarele: sițiuni, ce se cuprind în acest eseis, se vor recu­­noaște de toți partizanii în deplina măsură, și noi pune îndoimi despre aceea, cum că principiile lui din acestă temein­cisie numai la ținutul voru rămânea restrânse ei­­administrativ din Cracovia. În cât am putut afla pănă acum sau făcut ne­­goțiații privitoare la aducerea în ființă a asemenea principii și în cuprinsul marelui Principat al Tran­­silvaniei­­lăbuesc împrăștiați ei sănt numai în două prefecturi precumpăniți de ma­­giari, și adică în a Odorheiului (83% săcui, 11%, romăni și a M. Oșorheiului 53% unguri 41% ro­­măni.) în prefectura Brașovului ține poporăț­iunea romănă echiilibrul cu cea magiară, în celelalte 7 prefec­uri face însă majoritatea poporațiunei, ba în prefectura Orăștiei formează mai numai ei locuitorimea. Împrejurarea care lucește din ace­­ste sfere, cum că națiuni nu locuesc compact­noștința la­olaltă, face de neapărată trebuință cu­­a totemrelelor limbi în fie­care parte . Măsura acesta de pre urmă se îmulțe­­sc în un grad mai înnalt prin aceea, căci limba ț­, care e limba maternă Ec sperința ce ni o arată viața de toate zilele pe învață tocmai din contră. În negoțiațiile ver­­bale ale dicasteriilor cu partidele și representanții comunelor trăbite firește și acuma în tot lo-ul Și deaca însuși partidele se adresează că tră dire­­să se facă pertractarea în limba partidelor. gătorii cu petiții scrise în limba lor, atunci nu arată nici deciderea scrisă în aceasta limbă greu­­tăți ne­învingibile, și pe perfecțiunile ce încă s'ar mai ivi, se vor pierde de bună seamă în acea măsură, în care se mărește întrebuințarea și ecsercițiul în negoțiațiunea scrisă, mai cu seamă atunci, dacă principiul egalei îndreptățiri al tutu­­ror limbelor țării se va realisa în spiritul său și în adevărul său,, și nu va abula cu el representa­nții partidelor, și fabuliștii în folosul lor, spre în­­navigarea scopurilor de partide unilaterale, și spre paguba representatelor prin ei partide. Pănă aci „Bote.” Nouă pe pare bine și săntem datori­a ne arăta cu mulțămită pentru desvoltarea ce ni o face „Bote” în privința limbei noastre, ca limba unui poporu mai numerosu în țară,nu putem însă refăcea nici acea, că supositul, pe care se basează „Bote” ca să ne arate, cum că limba noastră a trăit pănă acum a mai procedurei o problemă sprijinirea urmare atăt presupunere privită și o a priciolateloru din cele se asum­a noate politice în priviință aștepta îngăduibila obicinuință care contrazice și relații­­conceptului mai însemnate cum că, spre prin o înfluință po­­poporăciunei în spiritul stăpânirei Ne să­­­.-­­­­­Deaca nu sa făcutu nici o petiție, nici nu sa luatu la protocol spuea jefuitoriului, are se ur­­meze espediția dicasterială în una din aceste două limbi, precum adeca atingătoarea partidă se servește în viața sa obicinuită cu asta sau ceealaltă limbă.” Dreaptele și esconului amăsuratele dispo­­gerii acestor greutăți, și așa și la acea, ca față­­ cu ele săși piarză curajul. Voința seriosă și silința onestă de ași apro­­pria cunoștința tuturor limbelor țării sprijinită prin impuitoare trebuință, și ocasiunea de ale în­­văța, pot țânca frunte cu pedecile în contra­stătă­­toare; și aru fi nejusticicat ale declara de ne­­ mai mari greutăți, ca poate ori în ce alt țănut dead­­­­Nu se pote nega, subbărea iearea acestor principi în țara aceasta în proporție cu alte țări are cu mult ministrațiune, pentru că în Transilva nu sunt numai două limbi ale țării, ci trei, și adecă, limba romănă, magiară și germană, și avea cunoștința deplină atăt îr scriere cât și zorilor din țară absolute, d'abea în timpul mai din urmă se bucură de ore­care îngrijire și cultură în vorbire și scriere, de care în șirul seculilor au fost lipsită, trecuți Cu cât mai active și pline de speranțe se arată propășirile de care se bucură năzuelele îndreptate asupra desvoltărei limbei și literaturei romănești în scurtul timp al unui deceniu, cu atăta mai puțin se poate trece la vederea, cum că receruta cultură pentru între­­b­ințarea ei în scrieri și patiri tipărite și pro­­pășnirea unei limbi, care cu veacuri­le au trăit mai numai în gura poporului, nu se poate face în de­­cursul unui deceniu proprietate comună. Precum cultura în­deobște, așa și cultura limbei își face drum numai încet prin multele și diferitele strate ale unei rase de popor. Așa precum strălucesc vărfurile munților de razele răsărindului soare în lumină aurie, în vreme ce în vale încă este întunerec, așa poate domol și în înnălțimea unui gonor în sfera limbei scriptumietice avuția și înțălegerea, în vreme ce în adăncime lipsesc aceste foloase. Acesta împre­­giurare îmulțește greutăți­le negoțiațiunei oficiale în vorbire și scriere în limbile țării. Mărimea lor are însă să cuprinză după părerea noastră pentru fiește­care singuratec numai o admoniție spre răbdare, însă nici decum să nu ducă la acea cugetare a neînvin­­perseveranță și durare, săcui, 93 permăni, în vorbire a acestor trei limbi este un ce pe apărat de linsă în La 1000 de locuitori majoritatea precumpănigoare ținutului administrație, și 2 slavi, greutate, funcția administrativă. a majorității locui­­ai Transilvaniei socoteală statistică 596 romăni, 38 singuraticele vinu ducă 6 unguri și 3 armeni 261 țigani, 7 jidovi, de unde se vede că romănii formează în a populației, toate Însă Romănii părțile țărei, nu zace aci unica învingibile.

Next