Telegraful Roman, 1860 (Anul 8, nr. 1-52)
1860-01-21 / nr. 3
t Telegradul ese odată pe septemănă: Joia. Prenumerațiunea se face în Sibiiu la ceneditura foiei, pe aorară la c. R. pește, cu bani gata, prin scrisori francate, și pentru provinciele din hră pe un an 5. fl. 25 cr. iar pe Monaro jumătate de anu 2. fl. 621 cr. Pentru princ. și țeri străine pe anul 93. 45 cr pe 7 an 4 fl. 72 cr. v. a. Imseratele se plătescu pentru întâiea oară cu 7. cr. șirul cu litere mici, pentru a doua oră cu 57 cr. și pentru a treia repetire cu 37% cr. v. a. adresate către expeditură. Prețiul prenumerației pentru Sibiiu este pe an 4. fl. 20cr.va,iar pe jumătate de an 2. fl. 10cr. Pentru o celelalte părți ale Transilvaniei CoN monarhia Austriacă, Sibiiu 19 Ian, Jurnalul oficial „sieb. vote,” aduce în N rul 19 din Ianuarie subt titlul „De- spre regularea limbe dicasteriale pentru trebile oficiale politice” din Gazeta de Cracovia ordinăciunea Ecselenției Sale șimetrului de interne, cătră Presidiul țerii de anolo, care are de obiect regularea la limba dicasterială pentru funcțile oficiale politice, pe baza lor țerii. Întrebuințelerunaptice aceea ordinăciuneșește „Gazeta de Cracovia,” precum ne înpărtăse pune înnainte ca și înnaintarea activitatei este a se păzui la încrederea poporăciunei. oofițiale Spre ajungerea acestui scopu este de neapărată trebuință, ca să se servească în atingerea ofiițioasă a diregătoriiloru în negoțiațiile popor, pentru ca poporăciunea, verbale, că căt și în espedițiile offițiale cătră partide, cu o limbă pricepută de numai supt aceasta activitate offițioasă plină de resultatu. „1.) Partideloru le rămâane liber în toate, ori ce nume voru avea perțiunile care le așternu la diregătoriile politice, să se servească cu limba germănă sau notoană. 2.) Protonoalele care se fac cu partidele, martorii, veștii sau su primății pentru vreo faptă penală, a cărei cercetareru politice au să se facă în se cuvine diregătoriilimba germană sau poloană, precum adeca se pot exprima partidele de cercetate în aceasta sau aceea limbă. 3.) La Ecspedițiile ofițioase (hotărări, numațiuni, citații ș. a.) au să se servească diregătoriile cu acea limbă, în care a fostu așternute petițiile sau spunerea din gură luată la protocol. Aceste ecspedițiuni au totdeauna să fie numai întro limbă, firescu al unei înțălegeri, a slobozi ecspediții offițioase în limba germană și cătră acelea parcare apoi ca title, care nu cunosc această limbă, săntu silite a căuta după vreun tălmaciu, lămurească cuprinsul espedițiilor offițioase, a dat ansă după esperința de pănă acuma, trecăndu cu vederea unele necuviințe mai cu seamă și la o însemnată înmulțire a trebiloru officioase prin aceea, căci neștiința acestor partide sau obicinuitu a se esploata de fabuliști spre incomodarea dicasteriiloru prin renoirea proceseloru și celoru mai netemeinice sau cu totul pertractate Această privință merită mai vârtosu la comune îngrijitoare băgate de seamă, pentru că abia este mai cu seamă a se căuta în interesul răndului publicu și al stărei morale în comune, ca în relațiile dibasteriiloru cătră comune să domnească o înțălegere chiară, și să nu se dee ovasie fabuliștiloru ași face mendrele sale. prin eșisul acesta ministerial este normată procedura diccasteriiloru politice îndară următoriul modu. Este de a semănea ca un princip necaătitu, cum că pentru servițiul din năuntru al dicasteriiloru politice și negoțiațiile offițioase între sine numai limba germană are să fie limbă eschisivă dicasterială. Ce ține însă de atingerea politică a diregătorieloru politice cu partidele, adecă atăt negoțiațiile verbale, cătu și expedițiile offițiale cătră dănsele, cere limba dicasterială în relația aceasta arătată regulare pe temeiul limboloru aflătoare în limpul administrației de aici, adecă a limbei polonese, în care direcție sau rănduit întră altele următoarele: sițiuni, ce se cuprind în acest eseis, se vor recunoaște de toți partizanii în deplina măsură, și noi pune îndoimi despre aceea, cum că principiile lui din acestă temeincisie numai la ținutul voru rămânea restrânse eiadministrativ din Cracovia. În cât am putut afla pănă acum sau făcut negoțiații privitoare la aducerea în ființă a asemenea principii și în cuprinsul marelui Principat al Transilvanieilăbuesc împrăștiați ei sănt numai în două prefecturi precumpăniți de magiari, și adică în a Odorheiului (83% săcui, 11%, romăni și a M. Oșorheiului 53% unguri 41% romăni.) în prefectura Brașovului ține poporățiunea romănă echiilibrul cu cea magiară, în celelalte 7 prefecuri face însă majoritatea poporațiunei, ba în prefectura Orăștiei formează mai numai ei locuitorimea. Împrejurarea care lucește din aceste sfere, cum că națiuni nu locuesc compactnoștința laolaltă, face de neapărată trebuință cua totemrelelor limbi în fiecare parte . Măsura acesta de pre urmă se îmulțesc în un grad mai înnalt prin aceea, căci limba ț, care e limba maternă Ec sperința ce ni o arată viața de toate zilele pe învață tocmai din contră. În negoțiațiile verbale ale dicasteriilor cu partidele și representanții comunelor trăbite firește și acuma în tot lo-ul Și deaca însuși partidele se adresează că tră diresă se facă pertractarea în limba partidelor. gătorii cu petiții scrise în limba lor, atunci nu arată nici deciderea scrisă în aceasta limbă greutăți neînvingibile, și pe perfecțiunile ce încă s'ar mai ivi, se vor pierde de bună seamă în acea măsură, în care se mărește întrebuințarea și ecsercițiul în negoțiațiunea scrisă, mai cu seamă atunci, dacă principiul egalei îndreptățiri al tuturor limbelor țării se va realisa în spiritul său și în adevărul său,, și nu va abula cu el representanții partidelor, și fabuliștii în folosul lor, spre înnavigarea scopurilor de partide unilaterale, și spre paguba representatelor prin ei partide. Pănă aci „Bote.” Nouă pe pare bine și săntem datoria ne arăta cu mulțămită pentru desvoltarea ce ni o face „Bote” în privința limbei noastre, ca limba unui poporu mai numerosu în țară,nu putem însă refăcea nici acea, că supositul, pe care se basează „Bote” ca să ne arate, cum că limba noastră a trăit pănă acum a mai procedurei o problemă sprijinirea urmare atăt presupunere privită și o a priciolateloru din cele se asuma noate politice în priviință aștepta îngăduibila obicinuință care contrazice și relațiiconceptului mai însemnate cum că, spre prin o înfluință popoporăciunei în spiritul stăpânirei Ne să.-Deaca nu sa făcutu nici o petiție, nici nu sa luatu la protocol spuea jefuitoriului, are se urmeze espediția dicasterială în una din aceste două limbi, precum adeca atingătoarea partidă se servește în viața sa obicinuită cu asta sau ceealaltă limbă.” Dreaptele și esconului amăsuratele dispogerii acestor greutăți, și așa și la acea, ca față cu ele săși piarză curajul. Voința seriosă și silința onestă de ași apropria cunoștința tuturor limbelor țării sprijinită prin impuitoare trebuință, și ocasiunea de ale învăța, pot țânca frunte cu pedecile în contrastătătoare; și aru fi nejusticicat ale declara de ne mai mari greutăți, ca poate ori în ce alt țănut deadNu se pote nega, subbărea iearea acestor principi în țara aceasta în proporție cu alte țări are cu mult ministrațiune, pentru că în Transilva nu sunt numai două limbi ale țării, ci trei, și adecă, limba romănă, magiară și germană, și avea cunoștința deplină atăt îr scriere cât și zorilor din țară absolute, d'abea în timpul mai din urmă se bucură de orecare îngrijire și cultură în vorbire și scriere, de care în șirul seculilor au fost lipsită, trecuți Cu cât mai active și pline de speranțe se arată propășirile de care se bucură năzuelele îndreptate asupra desvoltărei limbei și literaturei romănești în scurtul timp al unui deceniu, cu atăta mai puțin se poate trece la vederea, cum că receruta cultură pentru întrebințarea ei în scrieri și patiri tipărite și propășnirea unei limbi, care cu veacurile au trăit mai numai în gura poporului, nu se poate face în decursul unui deceniu proprietate comună. Precum cultura îndeobște, așa și cultura limbei își face drum numai încet prin multele și diferitele strate ale unei rase de popor. Așa precum strălucesc vărfurile munților de razele răsărindului soare în lumină aurie, în vreme ce în vale încă este întunerec, așa poate domol și în înnălțimea unui gonor în sfera limbei scriptumietice avuția și înțălegerea, în vreme ce în adăncime lipsesc aceste foloase. Acesta împregiurare îmulțește greutățile negoțiațiunei oficiale în vorbire și scriere în limbile țării. Mărimea lor are însă să cuprinză după părerea noastră pentru fieștecare singuratec numai o admoniție spre răbdare, însă nici decum să nu ducă la acea cugetare a neînvinperseveranță și durare, săcui, 93 permăni, în vorbire a acestor trei limbi este un ce pe apărat de linsă în La 1000 de locuitori majoritatea precumpănigoare ținutului administrație, și 2 slavi, greutate, funcția administrativă. a majorității locuiai Transilvaniei socoteală statistică 596 romăni, 38 singuraticele vinu ducă 6 unguri și 3 armeni 261 țigani, 7 jidovi, de unde se vede că romănii formează în a populației, toate Însă Romănii părțile țărei, nu zace aci unica învingibile.