Telegraful Roman, 1860 (Anul 8, nr. 1-52)
1860-05-26 / nr. 21
83 stituțional și la desvoltarea principiilor din convențiune. Unificarea legislațiunei ambelor Principate, fiindu una din condițiunile cele mai neapărate ale unirei, poi avemu întemează speranța că înțelepciunea Înălțimei Tale va ști a înlătura lipsa de înțelegere, care a urmatu pănă acumu întră Ministeriele Măriei Tale din Iași și București, în privirea proiecteloru de lege, și care prelungănduse ar putea zădărnici această măsură de mare însemnătate cerută de articolul 35 din Convențiune. Învoirea solemnă a încredințiii că Înălțimea Ta, în care se personifică rea, vei avea totdeauna în vedere realisarea unui principiu măntuitoriu, a umplut inimine noade bucurie și de nouă speranță. Națiunea să concentrăndu speranțele sale cele mai re, în patriotismul alesului ei, are toată înrea, că Înălțimea Ta cu înțelepciune vă o folosi de toate împregiurările favorabile iru și din afară, pentru a împlini dorine Națiunii, pentru a realisa măntuitoriul principiu. Dumnezeu să binecuvinteze Principatele Unite. Dumnezeu să binecuvinteze pe alesulu loru. ---... Camera noastră leiterativă, s'a ocupatu în aceste din urmă zile de cestiunea profesoriloru publici, carii au reclamatu a li se oesori meritau această diurnă, că suntu funcționari, pentru că suntu Romăni, și mai multu încă, pentru că în frumoasa D-loru misiune, țimeistă civinisarea M. La Domnitorul se aștepta pe la 18 sau 19 ale lunei curente. (Maiu.) Deolămu, de va fi adevăratu, că So. Sa Arhimandritul Melchisedec, ministrulu culteloru din siunea, să pue capătu cătorva 'n București caruri ale unoru răi deputați din Cameră, și ar oi datu demi„Națion.” în 24 Naiu, că escomunicațiunea vatală s'au cetitu unui consulatu sărbescu, Italia, și oamenii săntu curioși a potea acla, către ce sa zice la asta Ilorta? „Mand.. Știrile ce sosescu din Sicilia, din cămpulu răsboiului mai săniu și pănă astăzi multu mai dubii și decătu ca să poată omul afla ceva cu siguritate, învinsu căndu o parte căndu alta, și triumulu e mai contraste. În toată ziua aflămu că au mai totdeauna pe partea aceea, dela care sosescudepeșele mai curăndu. Așa pe. „Don. Zig.” scrie că după o depeșă sosită din Neapolea în 27 Martin, trupele lui Garibaldi aru fi bătute cu totul, și că saru fi păscutu oarecare dioferințe întră Sicilieni și ostașii lui Garibaldi, în cătu treaba aru fi devenitu pănă la un conflicu urâtu, ba și cum că o parte ar fi împușcat asupra celeialalte. Preste asemenea depeșe despre respirarea și baterea desevărșitu a trupeloru lui Garibaldi de cătră regești, dedurămu pănă acuma de mai multe ori. Depeșele cele mai proaspete înse, în număru mare, aducu știri cu totul din contră, și anume despre trofee mari raportate de cătră oștirea lui Garibaldi. Toate știrile sosite din Turinu adeverescu, că Garibaldi astăzi se află în Parlermo, sau începutu în 27 Maiu, și în 28-a aceeași după o luptă crănțenă Garibaldiștii întrară în cetate. Suntu timpulu luptei o parte din eră lăcuitorii Palermolui se aliară lăngă garibaldi, și se sculară în contra trupeloru regești. Destul arăta, că Palermo e căzutu în mările Garibaldiștiloru. și Garibaldi se află cu cvartirul seu chiaru în Palatulu regescu - în Strada toledo, - în miezul capitalei. - se scrie în 21 Maiu, că au trecutu în statul papal în 20-a aceeași ca vreo 340 de insurgenți înarmați bine, preste granița de la Montefiasco, cărora Pimodau înnainte, cu vreo eși aduse colorelulu sau rănitu optu inși. - „azegei universale” i se scrie din Verona în 23 Maiu, că în urma unei știri ce sau respirat îndeobște în toate părți, aru avea de cuget a emigra un număr însemnatu de preoți (preste 200.) din Piemontu și din celelalte state anecsate, și a căuta locu de scăpare în Mantua și Verona, unde să rămăe pănă căndu îi va dispune Pana undeva întraltu locu. Acestui pașu, la care sau alăturatu mai mulți Episcopi și canonici va mai urma o provocare cătră preoțimea piemontesă, rn care aceea va fi provocată a înconjura toată împărtășirea cu unu guvernu escomunicatu, și a lucra în favoarea Bisericei cu cuvăntul și cu fapta celorlalți funționari ai statului, în Biserica catolică de acolo de mepinduse întraceea destul victoru Emanoilu și Napoleon Iulie, anulu încetatu, se dea și nu li s'a datu meră de otărârea pentru zarea Moldovii, totu ca în școalele prunci romăniei, catolice să da diurnă ca și o meritau zitemu, și viitorulu naIP. Se moai scrie și Felicitămu a trei otărâtu a a se primi li se da astă diurnă, cu începere chiaru de la 1iu Pesta numelede cănd adică, trebuia să și o aplaudămu. D-in pronor. Din brăila, se scrie Lordului din de respiratu de acoro, că guvernulu aru ori, fi ordonatu, pu fie ertatu li Capoca Se așteapgă aci îndeobște așeri Din Ancona, respinse îndărăptu masu 9 morți aflaă căzutu și un și 25 răniți, întră orage pentru attentatul Napoleonu, în încercatu anii trecuți, morțiunu Locotenente și Lupta 60 de gendarmi călăreți Dintră insurghenți au răcet căzuți se doi feciori, și a lui Orsini celui renumitu asupra Împăratului Dintră gendarmi au libertate, viinte. Franția. „Curbul de dumineca” din Parisu, scrie, că Ministrul de externe alu Franției Tuvenelu, au adresatu o depeșă cătră ambasadorul (Franțosescu) din Petersburgu, în care nu descopere, cum că Franța, arece e dreptu simpatie pentru sortea creștiniloru, însă nu aru vrea ca să înfluințeze asupra Sultanului după modulu recomăodatu din partea Rusiei. - Tractatulu parisianu din an. 1856, - vzice mai departe designă poteriloru mari totu aceea ce au de a face și ce nu; acelu tractatu oprește apriatu pe fieștecare potere mare, a nu se amestesa la guvernarea trebiloru din năuntru în Imperiulu turcescu. În privința revouțiunei din Sicilia, domnește în Parisu părerea, cum că Franța întocmai ca Anglia nutrește aceeași simpatia pentru insurgenți. În Parisu și pănă vetăzi suntu oameanii de opiniunea, ca să sprijinească răsboiul pentru Lordul Palmerstonu după vumu se vorbește aru fi făcutu cunoscutu cabinetului din Tuleri, că dacă poporul Siciliei va crea a se anevea lăngă Piemontu, dănsulu bunu bucurosu a se învoi cu aceasta. În 1 v iunie n. au plecatu Împăratulu și Împărăteasa la Lionu, spre a se întălni cu muma Împăratului Rusiei, încă nu adeca concede aceasta buna cuîască e acelora Rusia. Despre tendințele Rusiei în orientul se scrie în Gazeta din Petersburgu: Dacă au atrasu attențiunea cea serioasă a Europei vreun obiectu preșcare, atunci acela e posițiunea cea ticăloasă a popoară, pentru care sa adresatu principele Gorceacofă cătră poterile celelalte, pentru a se îngriji despre dănsele, sta se cea lumei în interesul adevărului și al dreptății, așa acestu resultatu foarte de doritu și de lipsă, se va potea ajunge numai prin lucrerea Europei în Portarea guvernului împărătescu, va rădica această conțălegere, preste trudonțălegere bună, toate înculpările ce i sau adusu de atătea ori înnainte. Guvernul se revoacă la o judecată loială și provoacă umanităței și a civilisației europene, și puterile celi mari săntu acelea, care facu terminăciunile cele mai de căpetenie a umanității și a civilisațiunei, și guvernulu pe acelea le provoacă a fi judecători în causa pomenită. Turcia. Corespodintele „Zilnicului din Pesta,”, pe carele 'lu aelămu figurăndu mai adeseori în voia pomenită suptu numele Reșid, descrie din Constantinopole în 15 Maiu, starea Turciei din ziua de astăzi cu niște trăsuri foarte triste, zicăndu întră altele: „Dacă se poate da crezămăntu pressei europene, așa apoi în Parisu sau pregătitu pe sama omlui celui bolnavu (turciei) și mădrama de moarte. Oamenii carii cunoscu timpul de față, întărescu, că îmbrăcăndu bietul bolnaru pentru a cărui tămăduire sau îngrijit munți - daru numai dănsul nu ăstu veșmăntu nou și mai din urmă, va scăpa de durerile pămăntești pentru totudeauna. Ce compătimire maripimoasă! Și Turcia încă totu mai tace, ea zace adăncită în brațele plăceriloru, dormindu amorțită. Trupul ei mai face încă mișcări - zice, însă în zadaru, căci au scăpătat din potere, sluzicănd mai bine pentru că nu lipsește capulu. Foile europene vorbescu despre unele pregătiri ce learu face Turcia, și noue nearu plăcea a documenta astă știre de cumva nearu sta în votință. O flotă, stătoare din 6 corăbii, au primitu ordinăciunea încă în săptămăna trecută (după cumu se aude în urma îndemnului făcutu din partea Angliei,) ca să plece în marea mediterană, dar aceea se mai află încă și pănă astăzi învărtinduse înnvintea aresnalului din Stambul, din causă căci mașinișii, căpitanii și ceialalți offițeri trebuincoși seu declaralu cu toată sinceritatea, cumcă nu voru mai face nici unu pașui, pănă ce nuși voru primi leafa restantă de pe celi patru luni trecute. Conchiemarea rechiziloru au fostu proedată înnainte de asta încă cu trei luni, noi însă n'amu văzutu pe nici unul, și cum se va potea organisa o oștire străordinară? căndu soldații cei regulați nuși primiră lefile, încă nice pe lunal. Ianuariu. Acestea și alte mai multe împrejurări arată și relăciunile acestea - dacă cumva nu va sosi vreo îmbunătățire oreșcare grabnică - potu lua o oală periculoasă, și cu atăta mai periculoase potu să fie apoi urmările, dacă se va începe momentul cel criticu. - Lavalete (solul Franției,) au sositu eri în orașul postru și au fostu aprimitu cu o onoare care nu sau mai datu pănă acuma nimănuia din gră seli. Încă la Galipoli au fostu acela întimpinatu de vătră unul dintră fonționarii cei mai de frunte, și sau primitu de cătră marele veziru în Topanea, unde sau fostu dusu acela anume pentru scopul pomenitu. O asemenea primire pănă acuma se făcea numai Printipiloru, desilulu de chiaru posițiunea Turciei. Dacă starea a sepoate îmbunătăți fără a se conturba pa