Telegraful Roman, 1860 (Anul 8, nr. 1-52)
1860-10-20 / nr. 42
adresate către espeditură. Prețiul prenumerației pentru Sibiiu este pe an 4. ol. 20 cr.v ascar pe jumătate de an 2. fl. 10 cr. Pentru celelalte părți ale Transilvaniei Sibiiu 20. Octomvrie. 18060. și pentru provinciile din Monarhiă pe un an 5. fl. 25 cr. iar pe o jumătate de anu 2. fl. 627 cr. Pentru prince și țeri străine pe anul f. 45 cr. pe, an 4 fl. 722 cr. v. a. Inseratele se plătescu pentru întâiea oară cu 7. cr. șirul) cu litere mici, pentru a doua oară cu 57 cr. și pentru a treia repetire cu 37 cr. v. a. Telegraful ese odată pe septemănă: Joia. Prenumerațiunea se face în Sibiiu la espeditura foiei; pe aflată la C. R. poște, cu bani gata, prin scrisori francate, Ne ACULU NS. Publicare. Maiestatea Sa c. r. apostolică, la propunerea Înnaltului Ministeriu c. r. de cultu și învățămăntu, cu rescriptul împărătescu din 30 Septemvr. a. c., s'a înduratu a aproba. a.) Ca în viitoriu la Academia dr. din Sibiiu, prelăngă cursulu de trei ani ce are să se susțină pentru candidații dela serviciulu de conceptu, să se reguleze și să se deschidă și unu cursu de patru ani cu acea lucrare, b.) că acei publici ascultători de drepturi dela această academiă, cari voru fi percursu acestu cursu de patru ani regulatu, să se poată admite la fiecare universitate austriacă fără îndoială la riguroasele de drepturi și de științele de statu, și la promoțiune; s.) cum că acesia, dacă săntu născuți ardeleni, încă și fără ași căștiga gradulu de doctoru prin depunerea celoru trei esamine teoretice de statu, spre a căroru depunere în Sibiiu, prin așezarea unei comisiuni juridico-istorică de examinare, acolo însuși li se va da ocasiune de a fi admiși la advocați, în Ardealu, de sine înțălegănduse, că pe lăngă respectarea normeloru cari exista în privința aceasta; d.) cum că de altmintrea dispuseciunile de până acumu ale academiei de drepturi, anumitu în ceea ce privește la conducerea ei, la disciplina academică și la esaminele anuali și semestrali, și de aci înnainte rămânu în putere. Spre a aduce îndeplinire acestea dispuseciuni prea nalte, Înnaltulu ministeriu c. r. de cultu și de învățămăntu, prin emisul din 10 Octomvr. a. c. Nr. 15,029 ca dispuseciune trecătoare pe lăngă ambele aceste cursuri durătoare, a întrodusu unu cursu suplimentariu penru cei mai de aproape trei ani, ca într'acela ca și într'unu alu patrulea cursu anuale, acei ascultători de drepturi cari în anulu scolasticu 187 a absoluitu cei trei an ai loru, în anulu ce vine, aceia cari voru absolvi în 18 în anulu ce va urma după acela, și aceia cari voru absolvi în anulu 1e în anul scolastic 18 să recepă învățătura în acele obiecte, cari pentru ascultătorii de universități săntu absolutu ori relativu obligate, și cari pe acele pănă acumu în cursulu de trei ani nu le auziră acestea săntu: I. În Semestrulu de iarnă: Etica, Istoria imperiului și a dreptului germanu, comunulu dreptu privatu germanu și drepturu feudale. P. În Semestrulu de vară: Pandectele, filosofia dreptului, doctrina administrăciunei, politica internă de administrațiune, sau șciința de polițiă și politica culturei. Din contră acei ascultători de drepturi, cari în estu timpu au pășitu în anulu primu, sau voru păși de aci înnainte, și au în cugetu a percură cursulu celu de patru ani, au să îlu și înceapă de acumu, după upu programu mai raționale, care pe de o parte se servească și scopuriloru cursului trienale, earu pe de alta, să se apropie că nu va sta în putință și de planulu de studie, presemnatu pentru facultățile juridice prin legea din 2 Octomvr. 1855 (bul. imp. Nr. 173,) acela este după cumu urmează: I. Cursu anualu, semestrulu de iarnă. Istoria și instituțiunile dreptului romanu; istoria imperiului și a dreptului germanu; istoria austriacă. Semestrulu de vară: Pandecte; istoria dreptului ardeleanu; istoria austracă. P. Cursu anuale: semestrulu de iarnă: Dreptulu ungaro-săsescu; dreptulu comunu privatu germanu; dreptulu feudale și Semestrulu Egudita de vară: Dreptulu canonicu, dreptulu bisericescu protestanticu, statistica austriacă; Filosofia dreptului. I. Cursu anuale, semestrulu de iarnă: Dreptulu penale austriacu, dreptulu civile austriacu, politica administrațiunei. IV. Cursu anuale: Semestrulu de iarnă: Procedura judecătorească, solvnța legei finanțiare austriacă. Semestrulu de vară: Procedura județiare, sclința dreptului de administrațiune, dreptulu comerciale și cambiale, și dreptului montanisticu. Planulu cursului trienale, rămâne în esință totucelu de pănă acumu. Studenții carii de acumu înnainte voru întra în primulu cursu anuale, au să se dechiare de locu la începutulu studiului loru juridicu, dacă voru să percură cursulu de trei, au de patru ani, nici că potu în decursulu studiului loru săși schimbe mai multu alegerea ce o au făcutu odată. Începutulu acestei noue organisațiuni se pune pe luni în 29 Octomvr. a. c. Acesia carii acumu după primirea absolutoriului și după urmata eșire din cursulu trienale, mai cugetă a face și cursulu suplementariu, au, ca ceilalți ordinari ascultători de drepturi, în trebile disciplinari a se supune de nou diregătoriei academice și a se înmatricula la direcțiunea academică după regulământul Sibiiu în 24 Octomvr. 1860. Locouiința c. r. din Ardealu. Scrisori împărătești de mână. Iubite conte Rehbergi În legătură cu resoluțiunile mele emise astăzi despre definitiva formare pe dreptu de statu a Monarhiei, me aclu mogiivatu a desființa ministeriulu de interne, de justiție și de cultu, ca deregătorii centrale generale, fiindcă totu de odată iarăși îmi restaurezu regeasca mea cancelarie aulică ungurească, și cancelaria Mea aulică transilvană și suprema conducere a trebiloru administrative politice din celelalte provinții ale monarhiei le încredințezu unui ministeriu, care are a purta numele de „ministeriulu statului” și președintele lui titulu de „ministru de statu.” Cancelariulu meu ungurescu e membru atu consiliului ministerialu. Negoațele administrative ale ministeriului pentru cultu și instrucțiune, se voru indrenta la pisteriulu de statu și la respectivele cancelarie. Totuși o să se formeze deodată unu consiliu al învățământului publicu, care va avea a pertracta și represânta problemele sciencifice și didactice și a servi consiliului Meu ministerialu, întocma precumu și tuturoru dicasterieloru administrative în privința aceasta, ca consiliu consfătuitoriu. Cu privință la trebile justiției și ale jurisdicțiunei în regatulu Meu Ungaria, amu determinatu a reașeza curia regească suptu președința judelui curiei (judeh Lughiae) în Pesta, eară pentru celelalte pări ale mele suptu putincioasa restringere a apelațiunei la două instanțe a așeza o curte de casațiune în Viena, alu cărei președinte va avea a represânta în consiliulu ministerialu interesele și stațiunea justiției. Represântarea trebeloru ungurești de justiție are a se face în consiliulu ministerialu pe temeiulu propusăciuniloru judelui curiei prin canceleriulumeu de curte. Represântarea trebeloru economiei poporale și ale comerciului monarhiei se va face în consiliului meu de ministrii printr'unu ministru de comerciu. Asupra cercului de activitate alu aceluiași, care nu are a fi proprie administrativu, îmi reservezu mie hotărirea. Pănă la definitiva esecutare a organisăciunei celei noue, au pegoarele a se continua în modulu dedatu. Viena 20. Obct. 1860. Franțiec Ioeif m. p. Iubite Conte Rescherg! Fiinducă dorințele și pretensiunile de dreptu de statu ale regatului meu Ungaria, în privința poporăciunei Voivodinei sărbești și a Banatului Temeșianu întocma ca și dorințele și pretensiunile supușilor u uei sărbi, ceri suprevertuți din vechime cu privilegie și ecsecțiuni legale, receru o serioasă respectare, în fine, fiindcă multu deosebitele păreri ale celorlalți locuitori ai Voivodinei sărbești și ai Banatului Temeșianu pretind asemenea o pătrunzătoare ecsaminare și cumpănire, amu decretatu Eu a trimite unu comisariu în persoana L. M. Cămpestrului meu conte grafu Alesandru Mensdorfa Pouilli, care după ce va asculta personalități eminente din toate naționalitățile și confesiunile, va avea ami da mie reportulu său că tu mai curăndu și a mi așterne proiectulu pentru o regulare mulțumitoare în toate părțile. Viena 20 Octompr, 1860. Franțiec Iosif m. p. l iubite Conte Golucovechi! După ce eu prin resoluțiunile mele din ziua de astăzi amu pronunțiat principiele, după care de acumu încolo toate țerile Monarhiei mele au a conlucra la trebele legislațiunei prin diete și senatulu imperialu, te însărcinezu ca fără amănare să'mi suprșterni proiectele pentru ordinele provinciali și statutele emitănde pe basea aceasta. Dga. ai la aceasta a lua de îndreptariu nestrămuta verii, ca în diete să se represânteze toate staturile (clasele) și interesele unei fiecăruia Țări în proporțiune comăsurată, pentru ca în modulu acista drepturile și libertățile tuturoru sfaturiloru țăreloru mele, după relăciunile și lipsele timpului de față, să se desvolte, foiască, și să se adusă în conglesuire cu interesele vitregei monarhie. Deosebi ordinele și statutele țărei au se asecureze respectiveloru țări dreptulu, de a conlucra la exservarea potestății legislative în privința obiecte, care se ținu de competința dieteloru, mai încolo dreptulu, de obiectele ce se de lipsesc și de prosperitatea țărei, a și așterne dorințe și propuneri nemijlocitu asupra publicateloru ordinăciuni legale și a întocmiriloru în privința deosebitei loru influințări asupra respectivei țări, a face propusăciuni, a consulta despre trebele speciale ale Țărei și a hotărâ, a despre scoaterea mijloaceloru necesare dnu decret a Țărei întrebuințarea lorarea Țărei, și aceloru a alerga la mine întru pentru lipsele toate interioare, a controla a administra de sine areDupă emiterea și promulgarea ordi-