Telegraful Roman, 1860 (Anul 8, nr. 1-52)

1860-10-20 / nr. 42

adresate către espeditură. Pre­­țiul prenumerației pentru Sibiiu este pe an 4. ol. 20 cr.v ascar pe jumătate de an 2. fl. 10 cr. Pentru­­ celelalte părți ale Transilvaniei Sibiiu 20. Octomvrie. 18060. și pentru provinciile din Monar­­hiă pe un an 5. fl. 25 cr. iar pe o ju­­mătate de anu 2. fl. 627 cr. Pen­­tru prince și țeri străine pe anu­l f. 45 cr. pe­­, an 4 fl. 722 cr. v. a. Inseratele se plătescu pen­­tru întâiea oară cu 7. cr. șirul) cu litere mici, pentru a doua oară cu 57 cr. și pentru a treia repetire cu 37 cr. v. a. Telegraful ese odată pe septe­­mănă: Joia.­­ Prenumerațiunea se face în Sibiiu la espeditura fo­­iei; pe aflată la C. R. poște, cu bani gata, prin scrisori francate, Ne ACULU NS. Publicare. Maiestatea Sa c. r. apostolică, la propunerea Înnal­­tului Ministeriu c. r. de cultu și învățămăntu, cu rescriptul împărătescu din 30 Septemvr. a. c., s'a înduratu a aproba. a.) Ca în viitoriu la Academia d­­r. din Sibiiu, pre­­lăngă cursulu de trei ani ce are să se susțină pentru can­­didații dela serviciulu de conceptu, să se reguleze și să se deschidă și unu cursu de patru ani cu acea lucrare, b.) că acei publici ascultători de drepturi dela acea­­stă academiă, cari voru fi percursu acestu cursu de pa­­tru ani regulatu, să se poată admite la fiecare universi­­tate austriacă fără îndoială la riguroasele de drepturi și de științele de statu, și la promoțiune; s.) cum că acesia, dacă săntu născuți ardeleni, încă și fără ași căștiga gradulu de doctoru prin depu­­nerea celoru trei esamine teoretice de statu, spre a că­­roru depunere în Sibiiu, prin așezarea unei comisiuni juridico-istorică de examinare, acolo însuși li se va da ocasiune de a fi admiși la advocați, în Ardealu, de sine înțălegănduse, că pe lăngă respectarea normeloru cari exista în privința aceasta; d.) cum că de altmintrea dispuseciunile de până acumu ale academiei de drepturi, anumitu în ceea ce privește la conducerea ei, la disciplina academică și la esaminele anuali și semestrali, și de aci înnainte ră­­mânu în putere. Spre a aduce în­deplinire acestea dispuseciuni prea nalte, Înnaltulu ministeriu c. r. de cultu și de învă­­țămăntu, prin emisul din 10 Octomvr. a. c. Nr. 15,029 ca dispuseciune trecătoare pe lăngă ambele aceste cur­­suri durătoare, a întrodusu unu cursu suplimentariu pen­­ru cei mai de aproape trei ani, ca într'acela ca și în­­tr'unu alu patrulea cursu anuale, acei ascultători de drep­­turi cari în anulu scolasticu 187 a absoluitu cei trei an ai loru, în anulu ce vine, aceia cari voru absolvi în 18 în anulu ce va urma după acela, și aceia cari voru ab­­solvi în anulu 1e în anul scolastic 18 să rece­pă învățătura în acele obiecte, cari pentru ascultătorii de universități săntu absolutu ori relativu obligate, și cari pe acele pănă acumu în cursulu de trei ani nu le au­­ziră­ acestea săntu: I. În Semestrulu de iarnă: Etica, Istoria imperiului și a dreptului germanu, comunulu dreptu privatu germanu și drepturu feudale. P. În Semestrulu de vară: Pandectele, filosofia dreptului, doctrina admini­­străciunei, politica internă de administrațiune, sau șciința de polițiă și politica culturei.­ Din contră acei ascultători de drepturi, cari în estu timpu au pășitu în anulu primu, sau voru păși de aci înnainte, și au în cugetu a percură cursulu celu de patru ani, au să îlu și înceapă de acumu, după upu pro­­gramu mai raționale, care pe de o parte se servească și scopuriloru cursului trienale, earu pe de alta, să se apropie că nu va sta în putință și de planulu de studie, presemnatu pentru facultățile juridice prin legea din 2 Octomvr. 1855 (bul. imp. Nr. 173,) acela este după cumu urmează: I. Cursu anualu, semestrulu de iarnă. Istoria și instituțiunile dreptului romanu; istoria im­­periului și a dreptului germanu; istoria austriacă. Semestrulu de vară: Pandecte; istoria dreptului ardeleanu; istoria austracă. P. Cursu anuale: semestrulu de iarnă: Dreptulu ungaro-săsescu; dreptulu comunu privatu ger­­manu; dreptulu feudale și Semestrulu Egu­dita­ de vară: Dreptulu canonicu, dreptulu bisericescu protestanticu, statistica austriacă; Filosofia dreptului. I. Cursu anuale, semestrulu de iarnă: Dreptulu penale austriacu, dreptulu civile austriacu, politica administrațiunei. IV. Cursu anuale: Semestrulu de iarnă: Procedura judecătorească, solvnța legei finanțiare austriacă. Semestrulu de vară: Procedura județiare, sclința dreptului de administra­­țiune, dreptulu comerciale și cambiale, și dreptului montanisticu. Planulu cursului trienale, rămâne în esință totu­celu de pănă acumu. Studenții carii de acumu înnainte voru întra în primulu cursu anuale, au să se dechiare de locu la începu­­tulu studiului loru juridicu, dacă voru să percură cursulu de trei, au de patru ani, nici că potu în decursulu stu­­diului loru săși schimbe mai multu alegerea ce o au fă­­cutu odată. Începutulu acestei noue organisațiuni se pune pe luni în 29 Octomvr. a. c. Acesia carii acumu după primirea absolutoriului și după urmata eșire din cursulu trienale, mai cugetă a face și cursulu suplementariu, au, ca ceilalți ordinari ascultători de drepturi, în trebile disciplinari a se supune de nou diregătoriei academice și a se înmatricula la di­­recțiunea academică după regulământul Sibiiu în 24 Octomvr. 1860. Locouiința c. r. din Ardealu. Scrisori împărătești de mână. Iubite conte Rehbergi În legătură cu resoluțiunile mele emise astăzi despre definitiva formare pe dreptu de statu a Monarhiei, me aclu mogiivatu a desființa ministeriulu de interne, de justiție și de cultu, ca deregătorii centrale ge­­nerale, fiindcă totu de odată iarăși îmi restau­­rezu regeasca mea cancelarie aulică ungurească, și cancelaria Mea aulică transilvană și suprema conducere a trebiloru administrative politice din celelalte provinții ale monarhiei le încredințezu unui ministeriu, care are a purta numele de „mi­­nisteriulu statului” și președintele lui titulu de „ministru de statu.” Cancelariulu meu ungurescu e membru atu con­­siliului ministerialu. Negoațele administrative ale ministeriului pen­­tru cultu și instrucțiune, se voru indrenta la pisteriulu de statu și la respectivele cancelarie. Totuși o să se formeze deodată unu consiliu al învățământului publicu, care va avea a pertracta și represânta problemele sciencifice și didactice și a servi consiliului Meu ministerialu, întocma precumu și tuturoru dicasterieloru administrative în privința aceasta, ca consiliu consfătuitoriu. Cu privință la trebile justiției și ale juris­­dicțiunei în regatulu Meu Ungaria, amu determinatu a reașeza curia regească suptu președința judelui curiei (judeh Lughiae) în Pesta, eară pentru cele­­­lalte pări ale mele suptu putincioasa restringere a apelațiunei la două instanțe a așeza o curte de casațiune în Viena, alu cărei președinte va avea a represânta în consiliulu ministerialu interesele și stațiunea justiției. Represântarea trebeloru ungurești de justiție are a se face în consiliulu ministerialu pe temeiulu propusăciuniloru judelui curiei prin canceleriulu­meu de curte. Represântarea trebeloru economiei poporale și ale comerciului monarhiei se va face în con­­­siliului meu de ministrii printr'unu ministru de co­­merciu. Asupra cercului de activitate alu aceluiași, care nu are a fi proprie administrativu, îmi re­­servezu mie hotărirea. Pănă la definitiva e­secutare a organisăciunei celei noue, au pegoarele a se continua în modulu dedatu. Viena 20. Obct. 1860. Franțiec Ioeif m. p. Iubite Conte Rescherg! Fiindu­că dorin­­țele și pretensiunile de dreptu de statu ale rega­­tului meu Ungaria, în privința poporăciunei Voivo­­dinei sărbești și a Banatului Temeșianu în­tocma ca și dorințele și pretensiunile supușilor u uei sărbi, ceri su­prevertuți din vechime cu privilegie și ecsecțiuni legale, receru o serioasă respec­­tare, în fine, fiindcă multu deosebitele păreri ale celorlalți locuitori ai Voivodinei sărbești și ai Banatului Temeșianu pretind asemenea o pă­­trunzătoare ecsaminare și cumpănire, amu de­­cretatu Eu a trimite unu comisariu în persoana L. M. Cămpestrului meu conte grafu Alesandru Mensdorfa Pouilli, care după ce va asculta per­­sonalități eminente din toate naționalitățile și confesiunile, va avea ami da mie reportulu său că tu mai curăndu și a mi așterne proiectulu pen­­tru o regulare mulțumitoare în toate părțile. Viena 20 Octompr, 186­0. Franțiec Iosif m. p. l iubite Conte Golucovechi! După ce eu prin re­­soluțiunile mele din ziua de astăzi amu pronunțiat principiele, după care de acumu încolo toate țe­­rile Monarhiei mele au a conlucra la trebele le­­gislațiunei prin diete și senatulu imperialu, te în­­sărci­nezu ca fără amănare să'mi suprșterni proiec­­tele pentru ordinele provinciali și statutele emi­­tănde pe basea aceasta. Dga. ai la aceasta a lua de îndreptariu ne­­strămuta verii, ca în diete să se represânteze toate staturile (clasele) și interesele unei fiecăruia Țări în proporțiune comăsurată, pentru ca în mo­­dulu acista drepturile și libertățile tuturoru sfaturiloru țăreloru mele, după relăciunile și lipsele timpului de față, să se desvolte, fo­­iască, și să se adusă în conglesuire cu in­­teresele vitregei monarhie. Deosebi ordinele și statutele țărei au se asecureze respectiveloru țări dreptulu, de a conlucra la exservarea potestății legislative în privința obiecte, care se ținu de competința dieteloru, mai încolo dreptulu, de obiectele ce se de lipsesc și de prosperitatea țărei, a­ și așterne dorințe și propuneri nemijlocitu asupra publicateloru ordinăciuni legale și a întocmiri­­loru în privința deosebitei loru influințări asupra respectivei țări, a face propusăciuni, a consulta despre trebele speciale ale Țărei și a hotărâ, a despre scoaterea mijloaceloru necesare d­nu decret a Țărei întrebuințarea lora­rea Țărei, și aceloru a alerga la mine întru pentru lipsele toate interioare, a controla a administra de sine are­­După emiterea și promulgarea ordi-

Next