Telegraful Roman, 1861 (Anul 9, nr. 1-52)

1861-10-19 / nr. 42

se; 164 de aceea convingere, că naționalitatea noastră, subordinăndu constituționalei independințe a patriei ca celui mai înnaltulin toate celelalte interese, nu vrea nici decăt să lape de de la cine constătătoarea constituțiune și să dorească, ca numai remășițele ei să se întindă peste dănsa, ci că ea să închină nenegaverului adevăru, că legile făcute pe calea constituțională și bazate pe convențiuni bilaterale, cu Ce pote schimba pe alta cale, decăt numai pe calea dietei, comunu cu Maiestatea Ca Domnul nostru și în locul lor nu ce pot crea și pune în viață alte legi nouă, cu gătăndu la regula: Cum omnia incerta sint, dum alege gheseditul. Însă aceea napte a condusulu pre onoratului guvernu, prin care seamănă publicațiunea conchiemării dietei și așternerea consemna ciupei de numele roialiștilor pănă la acel punt, cănd la aceasta representațiune Ba urma Il. JA. respune al Maiestății Sale, nu ne putemu alătura din acesa motiv, pentru că noi în privința aceasta ne am îndreptat odată cătră M. S. fără să fimu fostu ama norocoși, a căpăta P. Ji. respunsu, se după neprea ocupata opinie a noastră ce moare lua numai ca un respuns repulsătoriu, și servi de o adeverință despre aceea, că M. S. nu dorește a se abate dela pronunciata sa voință. După umilita noastră părere nu ne rămâne clară acuma alta, decăt la noi făcănd destul îndoitei poacrpe obligațiuni față cu constituționalele legi ale patriei și cu ascultarea, ce săntem datori cătră M. S. pronunțăndu, cu credincioasă umilită lealitate și sinceritate convingerea noastră, să ne întoarcem cătră părinteasca grațiă a M. S. mi să ne rugăm pentru deportarea mutilațiunei legilor asigurătoare de constituționala independință, și totodată despre consciința, a presta detorinței noastre ascultare, să dămu dovadă prin aceea, că noi prin modulu propusu de noi, punemu în lucrare porunca Maiestatei Sale. Scurtulu cuprinsu alu ape umilitei noastre contrapări se bazeză clară pe aceea, că prin aceasta reclamațiune nu se desființează pașii necesari spre conchemarea dietei, ci că noi așternăndu ceruta consemnăciune a roialisteloru spre N. JA, denumire, tot odată publicămu conchiemarea dietei și din acelu temeiu, ca și dieta însăși să aibe ocasiune, pe lăngă atătea contrazicătoare, însă totdeuna subt numele ei pronunciate individuale păreri, săși poată pronuncia dorințele sale față cu Preînaltul său Domnitoriu. Clusiu 3 Octom. 1861. Argumentația cardinale, pe carea se razimă acestu votu separatu, ce cuprinde numai decâtu aa începutu în aceste cuvinte: „Nu ce poate nega, că așa zicând tot cuprinsulu Rescriptului regescu pentru convocarea dietei este ochroat, și că același stă în contrazicere atâtu cu Legile din a. 1848, nici cu legile constituționale, ne au eșitu, și sau întăritu cu Diplomele de Asigurație, și cu jurământuri.” Noi aci observămu, că acastă logiică a Consiliariloru romăni întradevăru stă în contrazicere cu opiniile lor particulare dela conferințele bălgradene, cu care prilejul Alduleanu întraltele au zisu: „că părerea Dlui Episcopu Hainaldu de aceea nu o poate părtini, căci articululu de Legea electorale din a. 1848, după cum se știe, sau adusu cu scopu, ca Transilvania să aleagă și să trimită Deputați la Dieta din Ungaria.... mi ama mica mea părere este, că noi să trecemu la pertractarea unei legi electorale speciale, reservând resolvarea și judecarea chestiuneloru de șai susu adsce ne tapetu fără competință în ședința de erimi de azi, pentru dieta constituționale transilvană.” Barul Dunca san declaratu: „Eu din partemi me alăturu lângă opiniunea Eses. Sale Mitropolitului Șuluțu.” Da Conps. Lazaru ne fiindu membrulu conferinței sau potutu da părerea ca la acea Conferiță. Ce vedeama dată, că menționații doi Romăni își contrazicu, când se aseamănă votulu loru din Bălgradu cu celu din Cluju. Cloru la Bălgradu au fostu pentru ochroarea unei legi electorale, ear la Cluju se oștescu asupra ochroarei unei legi electorale, și ne vine a zice, că Dloru mântuirea Națiuneloru ardelene în privința mulțămirei loru, și a împăcărei au condiționatu la Bălgradu dela o Dietă, ce se va conchiema pe baza unei legi electorale ochroare, și acum zicu, că numai spre mai mare încurcătură a prebiloru cap ține Dietă în Ardealu! Bine au zisu Dnii Consiliari, că națiunea romănă nu poftește astfeliu de lege odtroată, carea temeliele Legiloru de Dreptulu de Crază ale Patriei noastre le pecroapus, și le nimicescu, mi totodată libertatea și Independința ei o prăpădescu, pentru că tocma din respectarea acestor momente mari nația romănă osândește ori ce Lege fie octroată, ori neochroată, adecă constituționale, carea restoarnă și nimicește Dreptul cel natural și positiv al nației romăne, ce șiau căștigatu acasta nu numai prin nașterea în patria sa ci și prin apărarea Patriei asupra inimicilor ei, și carea totodată prăpădește Libertatea și Independința ei individuale, confesionale, și naționale, și o pune în obezile Aristocrației magiare și Birocrației magiare, să citești mi săsești, mi fi iartă ei numai În ceramiră na ci fimți bine înțeleși, încă mai adaugemu, că veștile despre ochroarea modului de alegere pentru Dieta, ce era a se aduna în 4. Noemyr, nu numai nu vor mulțămi nația romănă, deacă acele sânt adevărate, ci încă o vor scărbi, pentru că ochroarea aceea este formată și cârpită din legea Ardealului an. 1791. și din legea din 1848. a Ungariei în contra cerințeloru unui Constituționalismu modernu, și pănă când asfeliu de oetroeri voru urma, pănă atunci peticile vechi totu mai rău voru strica veșmăntulu nou alu Patriei și vor înnapoia statornicirea legalității și a posiției normale, ce trebue să fiă tuturoru scopulu celu dintâiu mi celu ultimu. Însă scopulu acesta unicu capace pentru producerea legalității nu se ajunge prin schimbarea persoaneloru, ci prin schimbarea radicale a principiului, ce de bază au servitu pănă azi octrocriloru celoru multe, și prin adoptarea principiului Presentului, ce este alu Reprezentației de popoare și de Interese, și prin încredințarea lui spre efectuare la asfeliu de Bărbați de Statu, pre carii însuși Prezentulu iau crescutu și cultivatu sieși spre mulțămirea popoareloru, și spre susținerea Auctorității de Maiestate! Cine poate denega astăzi că Bărbații Guvernului absolutisticu, și celui dela 20. Octom. 1860, pănă azi n'au depopularieatu încă și acastă Sfințenie? Sibiiu 4 Octom. (Urmare din 1. 40. Noi răspundem mult stimatului corespondinte sasu bu tendințe magiare din Brașov, că și Dumnealui a cules de prin jurnalele germane știrea despre candidarea DD. Mocioni, Gojdu și Pop au posturu de Cancelariu mi romăni în posturi mai înalte, șult, cu căt să știe D. corespondent, cu atăta mai Kb ei cu ce vor înălța prin favor și conecsiuni, ci numai prin vrednicia lor. D. Corespondent știe și de deputațiunea din Inedoară, deși dă persoanelor alte caractere și le schimbă, că au mersu la Viena, ca să soliciteză denumirea D. Co isaulic Vasilie Pop de Cancelariu. - Apoi va prinde misinunea, că romănii din Comitatulu Inedoarei, vrea să întroducă în Comitatulu loru limba romănă, fără să se sperie de sine, că vorbește în Brașov săsește. Rănnța cea nădușită a înfocatului nostru corespondinte pentru causa magiară se vede mai aprcat din aceea, că din un lucru cu totul firesc și arăta de obicinuit la toate naționalitățile în timpurile noastre fără se bată la ochi, precumu bătu al romănilor, adecă că din banchetul, (deacă se poate numi o cină prietenească banchet,) ce au dat romănii din Brașov unui deputat pe ani pe dela Viena, se încumătă a trage aceea încheiere, că toate încercările făcute pănă acuma spre a efectul nainte de conchiemarea dietei o coînțelegere a Naționalitățiloru, sau format de cerbicositatea conducătorilor romănicarii etc. și cu acestu al său obraznicu și infamu asertu cearcă a aulic Transilvanu, și îi observămu, că de cei doi din tăi nu știm nimica, și că tu am văzutu, jurnalele sau demințitu unulu pre altulu, eară cătui pominii, knd Cap fi denumitu de Cancelariu, cumu se bucură și Sașii și Ungurii de barbații lor. Dar și de ne ar fi favorit norocul să vedemu și pe ori care din cei dintăiu doi bărbați ai noștrii rădicați în acest post, ce ar avea corespondentul să observeză asupra loru, avăndu ei calități, ca și alți candidați de alte naționalități, alta, decă nu numai că sânt romăni. Noi însă sperămu, că și sașii și maghiarii se vor deda cu îndeletele a vedea a vegeta pn Patria causque benerlasitam Statuum dogdinam precumu au fost legile constituționale pentru D. Pop firește, că ne am fi bucurat toți ardelene pănă la anulu 1848, și cumu sântu în parte și legile din 1848!! Ce este alta și legea adusă la a. 1848, la Cluju, de poi fără noi, de nu îmbrăcarea în veșmintu nou a acestoru pregindiții pentru națiunea noastră? Nația așteaptă cu totu dreptulu dela numiții fiii săi, revocarea votului dela Cluju, și întoarcerea la votulu din Bălgradu cu atâtu mai muliu, căci acești fii ai ei știu, că la conferințele din luna lui Ianuar. a. curg, sau hotărâtu, ca să se roage Maiestatea Sa pentru o lege electorale octroată eschisivu pe seama Dietei celei dintâiu cu privire la factorii we debite să reprezente Țara, și cu ștergerea censului de 8 fl. m. a., minația, precum se știe, stă și astăzi cu tărie prelângă acastă hotărâre și rugare, ca reprezentația de impopulăciunea ardeleană la Dietă să fiă unu adevăru deplinu, ceea ce prin legea din 1848, nu se poate ajunge, căci acasta n'are asfeliu de legalitate, ca să fiă capace a produce o a doua legalitate, ce o cere prezentulu, ci numai o octroare corespunzătoare prezentului este capace a procura legalitatea presentului, și prin ea și legalitatea viitoriului. Așadară de sine se înțelege, că nația romănă refuză votulu Consilialiloru susatinși, carii și altmintrerea au compusu votulu loru fără voia nației, ba în contra hotărâriloru ei. Că în 13 ani pre lângă ama multe octroeri nu sau căștigatu legalitatea cea dorită de susu și de josu, ce aru fi statornicitu apoi o normă legale a trebiloru, este dreptu, daru și mai dreptu este aceea, că octroerile cele multe pănă acum de aceea nau fostu capace a statornici viui o normă legale, și prin ea legalitatea, pentru că nau fost corespunzătoare cerințeloru presentului.