Telegraful Roman, 1861 (Anul 9, nr. 1-52)
1861-04-20 / nr. 16
31 adualii săi sub unu . de priumbt: ” moucrii, îÎntre poșuri ce aulau misiunea „să trăești” piulți orășiani din Făgărașiu din toate mițiunile, i între cari mi P. O. D-nu Vicariu Kipias, sare de bineventă pre la. Ca printr'o cuvăntare romănească, în care esprimă bucuria Romăniloru pentru această alegere nemerită, la care D-lu Căprtană răspundă, preste totu în limba română. De aci însoțitu de căruțele ce ii veniseră spre întămpinare și junii călăreți țierani, carii portau tricolorulu romănescu, și mai numai printre brazi, cu cari era înfrumeețatu drumulu, ajunse la Sămbăta de josu, unde fu primitu iarăși sub unu arcu de triumfu, prevezut cu tricolorul tutuloru naționalitățiloru, în a cărui galerie se afla și unu corpu de musicanți. Arculu era prevezutu cu inscripțiunea „la mulți ani,”va săzică o continuaresa inscripțiunei întăie. Aci D-lu Capitanu fiindu bineventatu în toate trei limbele ce esistu în districtulu nostru, respinsă la fiăcare în limba sea, esprimăndu'și plăcerea, de a vedea pe toate naționalitățile trăindu frățiește una cu alta, declarăndu totu de odată, ca ilustritatea sea ca oficialu alu comunei patrii ni vagi nise Romănu, nice Unguru nice Sasu, ci administratoru alu dreptăției. Bărbații nice unei națiuni nu potu aduce într'o armonie atătu de frumoasă ambele simțiuri nobile de naționalismu și umanitate, ca bărbații națiunei romăne, deoarece Romănulu nu cere alta dela bărbații sei, decătu dreptate. - Vomu vedea, ca D-lu Capitanu s'a ținutu de cuvântu. - Însoțitu de ași de o mulțime mare de călăreți pomeni cu tricoloru naționalu, mi de toți orășanii, carilu vineventară aci, ajunse cam la 2-6 pe după prânzu în orașulu nostru. Noi nu'lu așteptarămu așia timpuriu, de aceia și fiindu că începuse a bate unu vântu cu ploae și cu ninsoare ne cam trasesemu prin case; așia nu poturămu binevenia pe D-lu Căpitanu sub al treilea arcu de triumfu, ce se afla la întrarea în orașu. Îndată însă după sosire ce dece o deputațiune la Ilustritatea Ca acasă și lu bine ventă în limba romănă și magiară. Mape plăcere cășună Il. sale și bineventarea din partea domicelelor noastre, îmbrăcate în costumu național, cari și presentară o cunună de flori. Seara orășanii din propriul impulsu parte mape illuminară orașulu, se văzură maii multe transparente cu „să trăiască căpitanulu sunremu” La 9 ore ne lăngă toată uriciunea timpului, orășanii romăni î și manifestară simțiementele loru, cătră D-lu Căpitanu printr'o serenadă frumoasă. De aci apoi însoțitu de conductu Ilustritatea sa merse la banchetulu, ce se dedu în onoarea sa la „Cetatea de Paris,” aci ce puteau numera vreo două, sute de oaspeți Romăni, Magiari și Sași. Se rădicară multe toaste, pentru împăratulu, înfrățirea naționalitățiloru, pentru căpitanulu supremu etc Cu deosebire dedu inscripțiunea, cu care era decorată galeria salonului, o „adeverată înfrățare” multă materiă de toaste frațiloru magiari, cari vorbiră multe și bune despre adevărata înfrățare. Această Bucurie ce simțiamu, auzindui vorbindu așa bine peri, căndu ne încredințarămu adoua și a treia zi, că acele vorbe au fostu numai frase goale, că D-la lovuseau că nu înțelegu adevărata înfrățire, seau că egoismulu pui lasă să lucre, după convingere. La 11 oare D-lu căpitanu părăsi petrecerea și cu dânsulu mai mulți Domni. Zioa următoare 1%, Aprilie e ziua destinată pentru congregațiune. De dimineață ținu Ksultanulu supremu o conferință preliminariă cu mai mulți bărbați inteligenți de toată naționalitatea. Oara adunarei ghenerale fu, a 12-a, loculu așia numitu „aa moara de hărtie,” ună locu sub ceruri de lipsă să ce aleagă altu comitetu, Vi să ce reîntregească celu veciu. D-lu Căpitanu ce provoacă la înstrucțiunea ca, Magearu protestară mi de chiarară că nice împăratulu nice ministeriulu nice cancelaria aulică n'are dreptu să dea instrucțiuni șri nu Icorespundu legiloru din 1848. Se întreabă poporulu: acesta ceru ca să se aleagă comitetu deoarece cele 12 Care militare și foștii iobagi la alegerea comitetului vechiu n'au fostu representați. pre lângă toate acestea se decise să se aleagă comitetu nou. Magiari'și declură protestulu la protocolu , fiindu că însă districtulu s'a mai măritu cu 12 sate militare, de aceea congregațiunea hotărâ, ca comitetulu se constea din 100 iară nu din 50 membrii. După acestea se luă la desbatere întrebarea limbei oficioase. Deaca între 60-70000 suflete magiare ar fi fostu nu 1-2000 ci 10-20,000 Romăni credu, că nice s'ar fi făcutu pomenire de limba romănă, frații magharii se rădicară s să combată din toate puterile dreptulu limbei romăne dea ai limbă oficioasă într'unu ținutu mai curatu romănescu. Ei recunoscu prea generosu, că cererea Romăniloru, de a avea limba lor de limbă oficioasă apoi dreaptă, însă nelegală, de care e n'ar corespunde legiloru din 48. Această părere fu combătută de D-lu pretore Pușcariu, căruia 'i săntemu detori mulțămire pentru zelulu cu care neapăratu drepturele. Alții dintre frații Magiari se rădicară și ziseră că contregațiunea nu e conpletă, de oarece boerii de pre sate n'ar fi știutu toți, că e congregațiune și pentru ei. „la aceasta din urmă respunse căpitanul că pu e datoriu a spune înnainte pentru ue, la cea dintăiu se întrebă poporulu, deacă s'ai toate satele, și acesta respunsă afirmăndu, înre acei . se afla și popa, venitu îmbrăcatu, că tu se poate mai neglijentu, mă mipă că n'a venitu în Schlafrok pentru ka ch fiă documentatu mai puterosu, cu toate că și Domnia sa fusese la banchetulu din seara trecută. ie a putea decide valibilu despre limba oficioasă. Se părea ca Domnia loru prin acestea oposițiuni nu voescu alta decătu, ca trăgănându și îndărătnicindu lucrulu se facă pe poporu, ca sătulu de așteptare să ce resipească. Pentru ca să te decidă o dată treaba, se întrebă poporulu. Partea cea mai mare striga, că limba romănă să fiă oficioasă, o fracțiune mică însă începu a strita pu ne trebue nouă Domni romăni, voimu se trăimu cu Domnii noștri cei vechi. Acești erau boerii din Gridu mi cățuanii din alte Care, ei fimu atenți, ei nu strigară nu de trăbue limba romănă, că e aceasta o pouteau și ei, ci strigau noi ne trăbue Domni romăni, și aceasta o strigară la di afară din se afla o loc a da dulcei pagorii constituțiunea cea dea vedi, că ai și penru seducători și pentru aceștia cu atăca deschisu contregațiunea în limba romănă e lucru mai cu cătu și izvorulu loru era mai scărnaru, cu totulu firescu, cu toate acestea Magiarii protee nu și aveau isvorulu în naționalismulu egoisticu, stară de ve într'unu districtu de 60 -70,000 sucu toate că mi acesta e de desprețuitu, di parte mare alete, între cari numai vreo 8000 esută străini, în egoismulu personalu. ce 7 i , aceloru cățiva ticăloși, noi voimu să mi între acești mi mai puțini unguri, tanulu nu Că adresatu cu o cuvăntare MAN tră vreo trei mii de oameni, într- cări nise o sută nu erau mageari. Întradevări o cerere ne căzu de nedreptă pe atăti de curioasă. După aceea se adoperă D-lu pretoru Pușcariu să dea poporului o de cinci săptămâni începute snu ... de oficiu a prepara pre poporu cu vinarsumi minciuni. Acestea agitățiuni aflară însă numai la unii dintre boerii pământu roditoriu, fiindu că aceștia înainte de sistema absolutistică avură oare și cari drepturi, ideă despre constituțiune, și după dănsului D-lu Iacan Suogeg totu romănește alegăndu și a a căroru perdere le căzu cu atătu mai grea, cu cătu ceeiași temă. Beni treaba după aceia la alegerea cei 12 ani din urmă fură mai duri. Acestora le Magiarii făcură propunerea, că nu e promiseră frații magiari că'i voru pune chiaru în statu cuo, decă 'i voru alege ne ei de amploiații, decă voru fidea cu Ungurii. Deci cari'eu mai de dee, prețuitu bieții romăni proști, cari sau sătui de nefericita sintemă trecută caută cub ori e prețiu unu timpu mai bunu, ceas novila inteligință magiară cari întrebuinția nește mijloace atătu de dejositoare? Acelea strigări ale așia numițiloru boeri atătu necăjiră de ceialalți Romăni, în cătu aceștia, cu deosebire Grenicerii simțiau mare plăcere de ai mura puținu în ana, ce curgea pe ași, pentru ca, după cumu ziceau ei, să se deschete puțăntelu de rachiulu, ce sau beutu dela Domnii loru cei veci. - Însăii mulcumirăm și pu se întămplă nimica. - Ce hotărâ ca limba romănă să fiă oficioasă. Mageari 'mi dederă protestululu protocolu și mulți dintre dăsșii părăsiră adunarea. D.-lu cănitanu le zise cu i ba face răspunzători pentru anarhib, fiindu că era nain tărziu alegerea comitetului se lăsă pe ziua următoare. Cu toate nb frații mageari părăsiră adunarea în ziua trecută, ei totuși ce arătară în ziua a doua. Îndată de ce începu adunarea și esprima D-lu Căpitanu părerea de pes, că unii dintre D. D.mageari ar umbla corrun pădu poporului și amenință seriosu cu acțiunea fiscală agitătorilor. După aceasta ce luă protocolulu la rectificare. Iarăși urmară oposițiuni preste opozițiuni, una cu deosebire futare naivă, adecă că în ziua trecută ar fi înțălesu Dloru cuvintele „că limba romănă să fie oficioasă” de susu pănă josu așia, că dela satulu Mândra pănă la Porumbacu să fie limba romănă oficioasă. După ce protocolulu se lăsă neschimbatu așii dintre D. D-mi mageari părăsiră de adoua oară adunarea chemăndu cu sine și Gridenii, cari le și urmară. Acumu să fi văzutu pe ceștilalți Romăni făcuți focu, voiau să se ducă după ei să'i vază, înjurați, le aruncau înnainte că au beutu toată noaptea cu dânșii. Unulu dintre remașii Mageari cercă să demință aceasta, însă numai și aprinsă pare ne capu că romănii începură a striga. După aceea disputară congretațiunei drepturu: „Me vrei Dumneata? au doară n'am văzutu noi? au doară Domnii aceia ni ne au chematu vii pre noi în cărciumă cu ei?” mi ne aci era jălu'ia la trei parale. Dă Pușcariu i domoli iară, zicăndule, să puie măria pre aceia cari ieau ce ducu, mi ce 'i iarte, de pre ce ar fi rătăciți cu deosebire Gridanii. Atunci se rădică o voce din poporu, „că pu toți Gridanii seau dusu, di mai săntu și oameni de omenie carii nu'și ai nați'a pe unu pănaru de vinarsu. Apoi începură a spune cum D. Danii ae apli dară năne raciu mi au fiăcare căte 4-5 zieceri. Cum ziseii nu ce duseră toți șagiarii și numai o parte. Spre norocire se duseră oponenții, că de-le, nu ce puteau fini alegerile uice în ziua a doua. Îndată se ceti lista bărbațiloru, demni de comitetului, ace asta ar' însemna