Telegraful Roman, 1862 (Anul 10, nr. 1-103)
1862-08-02 / nr. 61
ședințeloru dela începutu pănă la sfărșitu mi pentru toate aceste le aclamămu să „să trăiască!” -- fibiiu 31 Iuliu. Am arătatu în anii 51 și 52 ai jurnalului acestui că renumitul nostru Istoricu Ilariu Papiu a slobozitu anunț în priviința prenumerării la Tesaurul de Monumente istorice pentru Romăniă. Acuma săntem în plăcuta puseciune a fate cunoscutu publicului romănu, că fășcioara din 1iune luna lui Iuliu a s șutu și cuprinde în sine afară de prefațiune o descriere istorică a lui Baltasar Valter unui scriptoru din Silesia ce se a la pe la anul 1597 la curtea lui Mihaiu în Târgoviște, apoi letoria lui Mixaiă eroul scrisă de acestu Valter la anul 1599 în limba latinească, la care este și o traducere fidelă din partea D. Audoru. Trăgăndu atențiunea publicului romănuteresantu Tesauru de monumente istorice la acesta pre înne că lista cu bani de hărtie, aicea la se află și la Redacțienea „Telegrafului mi că la dănsa ce poate prenumera oricine va voi și și adecă pe unu anu întregu cu 15 fl. pe jumătate cu 7, fl. Coreenondintele Vienezu ami „Siryony” înpărtășaște următoriulu autografu alu Maiestatei Sale cătră contele Iorgaci. Iubite Conte Forgaci Condusu de serioasa tendință, a efectua principul egalei îndreptățiri al popoareloru mele și în priviința naționalitățiloru ce locuescu în regatul meu Ungaria, chemăndu eu cancelariei mele aulice ungurești, ca ea, după ce va întreba și pe Locțiitoriulu Ungariei să prelucre și să m așternă unu proiectu de lege, prin care să se așeze concernintele drepturi ce au relațiune la desvoltaea limbistică, și națională a ne maghiariloru locuitori în regatul meu Ungaria. Eu îmi reservu a primi acestu proiectu de lege pn șirulu proposițiunelor gregești, ce au să ce aducă înnainte în dieta cea mai de aprope. Lacsenburg 26 Iuliu 1862 Franț Iosifu. Din Viena se scrie următoarele: Drumul de feru romipescu ape să ce înceapă încă în decureuțu lunei acestei și încă dela București. Prințulu Brancovenu, care a plecatu la Paris mi Londra, un ei păști de necesariele capitale, isprăvită. Aceasta arată căt de mare e necesitatea să se isprăvească și încopcearea prin Ardealu, și încă în linia cea mai scurtă. Trădarea este Din Pesta ce scrie cu data din 6 August. n. Contele Forgaciu enundă într'o epistolă răspunzătoare cătră Contele Haler opiniunea sa într'acolo, că și el este de părerea aceea, cum că cel mai secur drumu pentru aplanarea reciproceloru interese este restituirea representațiunei municipale constituționale. Însă ca aceasta să se poată face, trebue să fie împlinite precondițiunele, care asecură esercearea drepturiloru municipale în marginile așezate prin legi și ordinea socială. Timpul pentru aceasta încă nu ar fi sositu din lipsa acestoru condiții, să lucre în direcțiunea aceasta la El roagă pe Cont. Haleramicii săi, el va înainta aceasta țintă la Maiestatea Sa, și este convinsu că va urma doritulu resultatu. „Sirgany“ zice despre legile din 1848, că exe săntu netăgăduitu aduse în drumul constituțional și că teoria despre perderea prin felemă a constituției este o cu totulu nouă și necombinaveră doctrină de statu cu constituționalele idei. Din contra nu ce poate neta, că legile din 1848 sau adusu subt circuitări revoluționare, și săntu resultatul mijloaceloru estraordinarie, care au ruptu legătura cu provinciile austriace; Ungaria nu apă perdectară nimica din independința sa naționale, deacă legile din 1848 sar modifica în calea estraordinariă și în modulu estraordinariu. Șirurile partitului potiite din 1548 cap rări de loc, cum atărnătorii lui ar deveni la convingere, că și partitulu opositu are de scopu numai binele patriei. Aceia, carii pe lăngă 1848 vreu mi omnipotința Comitatelor ce pop zbărci pn pitici, deacă ce pop privi mai aproape, aceștia săntu bărbații, carii au economicară după Octombre 1860 pn Comitate mi Cetăți fără nisi o cugetare, au prochiematu 1848 și au făcutu de prada sa stărpiturile din 1847. Sghiean 3119 si in 1862. In Gazeta Transilvaniei Nro. 54 a. c. sau publicatu prin Domnulu Protopopu Elia Messa presedintele Comitetului. Filiale pentru ajutorirea juristiloru din Comitatulu Turdii, ratioelniulu despre banii concursi din mai multe parti ale comitatului aceluia. Din ratiociniulu publicatu se vede ca prin staruintia mai multoru barbati harnici si vrednici de toata stima, intre carii pre asesta tegheni loialu de frunte "lu ocupa multu meritatulu nostri Barbatu Domnulu Docoru Ioanetu si au mai ramasu unu superu plusu Ratiu, sau adanatu o suma foarte frumoasa, din care pre langa toate ca vro 3-4 tineri pe vro cateva luni fusara autogati destulu de bine, tode 140 f. si 45 x. v.a. Sumele adunste din mai multe parti ale comitatului asesta'a ne indeamna a crede îns'a inteliginti'a Comitatului acestuia au desfasiuratu o energia laudabila in earasitatea poporului despre lips a, si scopulu ajutorintieloru, si 20 s'a poporulu au inceputu a se desteptă, si a cunoasce lipsa barbatiloru invatati din sinulu natiunii sale, si spunea acei'a falia cu sarecia infiintarea comitetului Filiale in comitatulu Turdii pentru aiitarirea juristiloru din acelasi Comitatu publicata in Sareca Tran.so. 26 nefiindu combatutu de nimene, sau luatu cu opinea publica a Comaniloga. Ca idea de ase adi inca Filiale prin Comitate nu sau combatutu de nimene de aceea eu nume miru, ba togma asi doricaiu toate Comitatele se se infiintie die cale unu Comitetu Filiale, pentruca prin comitete mirare inlesnita din unu Comitatu sau districtulu asa comitatulu pana acumu inca de nimene, me miru totu Romanulu scie ca scopulu de sapetenia alu ajutoriiielorue cât pre langa inpliirea unei datorintie crestinesci catra de rgoarele- se ne sgessema barbati inteliginti apti denii noastre, arpte cupriende posturile somretinte nationfia in viitoriu asespgati degacitamu, daru mie mise pare = cu banii adunati ca acesta ar fi linta care amu doghio ao ajunge cu ajutorintele nostre.- de gresiescu me rogu se fiu indgertata. *)- Si pare daca infiintinduse Comitete Filiale prin Comitate, care idea eu din parteni precumu mai diseiu o partinescu la comitetulu Filiale carui tienutu sau ajutură numai juristii Tienutului in drumulu catra a ajutorintieloru. nu. schiopatinta noastra ? eu dhip sa e, dar pentru că ajutorintiele multu atennendu dela energia intelegintii, poate mai lesne intemplă, cu togma din acelu Coniimai putini Ingisti, din care saru adună bai mai siliti asi intrerumpe sontințade foame, si cine poale nega ca prin asta ceva nu suntemu rataciti in drumulu sarga tînta no= stra? ca nu ne aratamu care spuna indiferinti in sapsa aceasta nationala, ? ne rasatogi unii de altii, ? eu in asta desbinare, care ne ar opaci in vinaintate, vedu o dauna somuna tuturoru, care torma asta ar simtio Romanii dintr'unu, comitatu ca si dintr'altulu. Deci Domnioru fiindune causa acasta causa comuna tuturoru Romaniloru, o causa care precumu toate causele nationale nu sufere nici o desbinare intre noi, a pe abateriu de dela seragatismu, caci si aicea că si in toate alte cause nationale numai unindune in puteri, unindune in principii, spriginindune aprumutatu unii pe alti vomu rpte merge iute innainte, — se nu legamu ajutor intele nostre de persone, de teritorii, ci se le damu aceluia care saru vede a fi mai lipsitu de ele, fia acela ori din care Somitata sau Districtu, numai se fia Romanu se invetia, si se aibe purtari bune, pn'a conditia sine qua non. Din acestu principiu pornindu, eu cu mai multi, de sateni camu tardiu dandumi in acesta causa rarerea, aprobediu idea somitetelega filia e, dara idea de a ajutora cu banii adunati la oarecare comiteti filile numai destulu de ducatoare la scopulu nostru principale, ci parerea mea ar fi ca infiintinduse Comitetele finale, acestea se trimita banii adunati la Comitetulu centrale din Sibiu, care e compusa din barbati destulu de cu increderea publica, fara de ai numi, cui calu se isa dee, si Comitetulu centrale fara de predilecitoare ne toată de prenumerațiune romănu” Maiecrarea Ca audiențiă, ese în fășcilupa „pi facemu tot odată cunoscutu, a avutu nostra se pote Turdii pana concursutia spre modulu duce o vialagoria mea. — Pomuulu inplini numai prin ajutosintie. Protopopu Elia Vlass'a dice: ca se nu displuctuoasa dar destulu partinire, seimparliasca Inghistlogi foarte ranita fata de nutu, se tati se multi, bune, său dicu tami si sirghinfia stulu de placuta, rea studiiloru, sau turisti din tienutulu alui infiinti'a Comitetlu Filiale si Districte asi vede de la ajutorintie de acestu vietii, si si natiunea se feluense ca idea de a poporului oare carui ajutorati cu banii adunati celasi nu tare, pentru ca, că astă si ajutoralii satga densii că de sarga modalitatea aceasta starea in puteri materiale si vice versa, de unde - din causa seracii ar fi se fia niste fii buni ai are:ni - poate toama a murirei lipseloru unui'a sau altuia ne bagandu in idea pentru Nusciu tinerii cu invoita alu oare ceva vedu, nu o vdin in Comitatulu ase șia, oure de usioara, deafi in tempulu seu ajutoca pana ce unii aru de mai maghe srelipsiti amespgata sama loculu nasseghii ei, in care se afla comitetulu asela, tie ”) Nu gresiesci. R.)