Telegraful Roman, 1862 (Anul 10, nr. 1-103)
1862-10-18 / nr. 83
—— 328 foarte obserbabilă, nu are însă politică sau constituțional dreptă însămnătate, ci numai hronologică. Căci în vreme ce în representațiunea sașiloru se provoacă la 26 Fevruariu, „Nu putură petițiunele romăniloru cuprinde astfeliu de relațiuni, fiindu că ele dintr'o parte au fostu compuse și așternute întrunu timpu, în care constituțiunea din Fevr. încă nu esista, eră din alta parte au fostu concheiate și așternute din motive cu totulu spețiale, așa pe. asupra remonstrațiunei guberniului transilvanu de mai nainte bazate pe articulul de uniune pn contra conchiemării dietei. după ce respunsurile se conformeze după cuprinsulu adreseloru, se decilară de sine însuși amintita diferință. Este de însemnatu, că respunsulu împăratului la representațiunea sașiloru erăși este unu actu nemeziatu împărătescu, în care 26 Fevruariu a dat o serbătorească recunoașcere.” „Lloydsasi pestanu” ce scrie din Bienans datu din 21 Octom. c. n. totu în priviința aceasta următoarele: Tocmai primescu o înpărtășire demnă de aprețuire în priviința petițiuneloru romăniloru din Ardealu cătră Maiestatea Sa, a căroru respunsu se va da în cel mai scurtu timpu. Oamenii vorbescu despre representațiunele romănilor și încă tot odată cu aceia a universității naționale săsești. Starea lucrului e următoare: Ne stau înainte doue petițiuni ale romăniloru, care au originea ca ma măultu diferite timpuri, întăia petițiune sa așternutu încă în Decembre 1860, fără ca pănă acuma să fie urmatu la ea vreunu răspunsu, a doua se dateze ceva din Otombre sau Noembre 1861. Așa dară cea dintăiu va fi aduși de doi, eră cea de pre urmă tocmai de unu anu. După ce în anulu 1860 diploma din Octombre a pregătitu calea unei mișcări politice mai libere, sa conchiematu, precumu ne putemu aduce aminte, la Sibiiu o adunare constătătoare din romăni mai notabili, Lai și preoții, care sau ocupatu cu consultarea intereseloru și dorința loru romăniloru și aceste de pre urmă lea depusu pe treptele tronului în formă de petițiune. Aceasta petițiune este clară compusă nainte de 26 Fevruariu și astfeliu încă nu au pututu să ia privință la aceasta. Ea însă aremasu nesocotită în cancelaria aulică transilvană. Adunarea aceea a Sibiiului a denumitu unu comitetu, care a fostu însărcinatu cu urmarea afaceriloru naționale. Fiindu că în urma decisiunei regești din 11 Septembre era să se conchieme dieta transilvană, se văzu regescul gubernu ardelenescu de atunci îndemnatu a îndrepta subtu 3 Octombre o preumilită representațiune cătră Maiestatea Sa, în care sa remonstratu în contra conchiemării dietei transilvane, și cu provocare la art. de lege I. din anulu 1848 se înfățoșă uniunea Ardealului cu Ungaria și unita transilvană-ungurească dietă ca singură legală. Aceata representațiune a gubernului adară Comitetului romăniloru însă, a îndrepta asupra ei o petițiune scurtă în favoarea dietei transilvane. Aceasta remasă iarăși zăcăndu, pănă ce în fine representațiunea sașiloru dedu impulsu (însă numai încătu se cere o resoluțiune tocmai la petițiunea loru, și încătu se aduse înnainte la Cancelarie că și romănii au datu representațiuni și petițiuni loiale și nu sau luatu pănă acuma în nici o considerațiune R.)a se lua în pertractare respunderea la ambele petițiuni totu odată cu a sașiloru. Cancelaria aulică transilvană a și așternutu proiectulu de respunsu Maiestatei Sale. (Ba precumu săntemu înformați a urmatu și respunsulu Maiestatei Sale și aflănduse în Cancelaria aulică transilvană va eși cătu curăndu la publicitate. R.) Respunsulu va face subtu datele relațiuni în Transilvania mare atențiune. Serghe Aroip, Petroșanu 1-la Octombre 1862. Suntu unele casuri care nu suferu pre omu se si intentia sondeiulu spre descrierea abusuriloru cându îi solsase anima din lipsa lamuriteloru de taiuri, — si pentru ca unele sp cu totulu grosolane, si multu stricacidse, e siritu ale dă in publicitate si mai târziu.— Tosma in aseminea casuri eramu si eu in lunile astea cu esirea in publicitate a Istoricirei ce urmedie, de acea aa. Redactiune este rogată cu totu respectulu a dă locu acestei descrieri si acumu mai tărdiu in multu pretiuitulu nostru Jurnalu „Telegrafulu Romanu.“ In Mulu 15 alu „Amicului Stolei” D. Loghestondente G. Juonette intrunu refusu dito. Campeni 14 Aprilie a. c. intrera infiintindului Gimnasiu romanescu in muntii nostrii apuseni intr'altelectice ca „Zlagma cu Satele invecinate aru fi vândutu oblegatiunile imprumutului de statu, nesclendu, sau nevrandu barbatii acelora ale folosi, — — D. Corespondinte ! nu voiu neci unu amestecu in aceea Corespondentia cu a lui F. P. de aceea; noli me tangere;— ce se atinge insa de vândiarea obligatiuneloru imprumutului de statu e adevaru, ba foarte adevaru, nu insă preste totu ce ai disu. 'mi tienu de datorintia daru de si nu'su acumu locuitoriu in Zlagna, totusi cu nascutu de acolo, si deodată vecinulu celu mai d'aproape, căruemi suntu binecunoscute gatacirile pre cari purcedu unii - nu acelu orasiu, dela dereptele observari, deci: In Zlagna oblegatiunea imprumutului de statu — precutu mi sa sfetitu — de vreo 3000 bene fiindu Jude Onalu si faimosulu barbatu Iancu Onutiu. Loginu, Avraamulu romaniloru monteni — insa numai cu bogatia că se si poata esecută interesatulu scopu personalu , a totu deun'aveamai bine la unu strainu de natiunea noastra, si si ânca durere numai pre diurietate, adeca cu 1900 s. v. a. - apoi cu acea suma că se si poata estrage detoriea, sep cine mai scie ce? dela unu vasalu alu acestu modu Iancu Onutiu I. Leginu a fost monumenta eternu de astrucarea imprumutului de Statu - averea ne disratarega a poporului fara ceremonia, fara privirea vulgului. — Aru fin ânca multe resadituri de ale barbatului acestui faimosu, ce tare dorescu esirea din intunecime, le lasa inse ne silite prin udare, pentru ca acusi acusi, fiindu buni lui Odieu, mai facându-si câte o ingenuchiere, ne vadă ploae de ajunsu, care apoi naturalmente le vă resari spre vederea publică. Credu ca suntu multi carii se intereseză se scie cumu sa reedificatu Beseric'a romana ortodocsa din Zlagna, si altele de feliulu acesta ? le reservesu inse pentru altadata, cu atatu mai virtosu, caci credu a fi cunoscuta multora fatala si scandalosa Istoria care si astadi durusa, atatu numai dicu , ca si aci fiindu Curatoru sia sassigata asemine renume, fasta loquintur. .. Esa daru oglinda care pre multi insiela, aratandu corpuri frumóse si de buna fregantia, ma totusi morte,— că se ne convingemu de caracterulu unoru asemin € barbati, si că sei scimu pretiui amesuratu fapteloru, € r' nu bogatiei, care reu intrebuintiala nu folosiesce nimarui,— apoi ca sei scimu si de stenge dintre mecenati precumu aparu “pentru ca „din fapte ego din vorbe se 'ndegherta omulu“— n'aru folosi putinu cându si barbatii nostrii de litere si iști n'aru pune atâta pretiu de margaritariu, si n'aru face frumosulu astă a mare unoru asemine, precumu prea desu se intempla, caci mai cerbicosi se voru face, apoi superbia spre mojicna vă cresce infricosiatu, cu simtibila dauna pentru cei de alta purtare. — — Ei, acumu se -astâmpara agsitia legumei D. Loghestondinte ! d'in blidulu de refusu, d'in care si eu me vedemu imbiatu a gustă. In catu sciu în satele invecinate Fenesiu si Presaca ansa nu'su vendute obligatiunile imprumutului de Siatu, ce s'a alesu cu interesele de acolo, fructifica sep se consuma ? nu potu servi deocamdata cu deslucire, me temu iise de ce diseiu mai pre urma că s'au si intemplatu, o deslucire lamurita si degherta asteptamu cu ardore dela notariulu de acumul. Plaste. Ce sedicu la Petrosani avandu influentia ca parocu, dusmanii insemau lipsitu, ba aceia si asta di cugetu totu spre reu si stricare ânca de vreo 3-4 ani cu ocasiunea mai multoru cereri pentru ghealisarea si completarea stolei locale apoi si pentru platirea deroghiei dascaiesci pre 3 ani, aruncate pretutindinea la locurile competente si in scrisu, si cu gura din parte'mi fara neci unu efectu, in urma me vechiuiu constrensu a nazui la Sibiiu, unde in regioana am si asternutu la Inalta Losotientia rugarea cuvenita gadîmata pre convoirea torogului, cerându preleagă altele lisentia administratiunei integese loga imprumutului de Statu la efectuirea scopuriloru susenarale ; deci banii astă sau si cheltuitu, dar imprumutulu nu e vendulu, ci cu acela vomu dispune totu pentrul scopuri filantropice, sau scolare. (Vă urma) Pesta 6 Oct. (Incheere.) La Tegsia e incorporata o parte a Sgoatiei cu o suma de 160000 de locuitori satolisi. Seghii s'au fortata eroicesce in Montenegro si Peguegovina , inse asuma pacea e legatuita. Acumu dupa amintirea lacuitoriloru carii se tîm de imperiulu turcescu e amintibile poporulu osmanicu. In Turcia europana abia suntu osmani peste unu milionu, musulmani inse suntu la 3 milioane, propagarile crestinismului cu al coranulu mahomedanicu nu se conbina, si asta pentru apesarea religiunei, intre crestini sa escatu ura asupra turciloru. Domnirea turcilor din Europa nu s'au facutu prin poporu, pe care eră rechematu turculu, ci asta a facut'o rivalita. Și MMA voru atinge de Zlagna,recunoscutulu diarea totale a face s.m. inse toti din cari precatu de multu bine searu asteptă, a causă, prelengu unele apendice altmintgea, nefiindu asta neincunjurată magnum salisuma dabea platesce 800—41000 A. seu, a cumparatu casa c. de nu aceluia mai preatâtu reu au vrutu, mediu l ocitu pentru pentru Cancelaria Saale, de necesitate atunci totusi v. a. si la acea corespondentia ce se si pentru Satele invecinate cuvenitele a acelui tesauru,— cumu, cumu nu ? acea D-seară si sci care per si eata daru cu