Telegraful Roman, 1862 (Anul 10, nr. 1-103)

1862-11-08 / nr. 89

353 presidiulu Maiestatei Sale a Împăratului mi a durat unam trei oare, se pare însă că în situațiune nu sar fi adusu nici o schimbare nici spre rău nici spre bine. În cercurile mai aproape de Cancelariul ungurescu vrea oamenii cs știe, că Ce privește ca unu semnu pune favorabil, că comitele Iorgaci a părăsitu în alta zi Viena, mia mersu la o vânătoare invitatu de duca de coburg la Ciumcruz. De alta parte continue „Agesse” și zice, că e în bucurătoriu a vedea cumu în jurnalistică au întratu în loc de amărăciune o metodă pacinică a desfășurării cestiunei ungurești, însă cu toate aceste noi totuși etămu acolo, unde am statu după aisolvirea dietei ungurești, căci, pănă ce Ungarii nu vreatauză de COMMARERRETERTAPIUNE CON ETRU PIOR TLEIMERRIUL, pă păat mai negă ei principulu fundamental al vigentei constituțiuni imperiale; și dorința loru ce sună ama loialu, ca regele să ce înțelegă cu cei mai buni ai națiunei de dreptulu, este o etapă ipocrită sau începutulu vreunei intrigi politice. Bine constituționali ca și cumu vreu ungurii a fi totudeuna, trebue ei să știe, că constituționalulu Monarhu nu se pote lăsa nici odată de consiliulu miniștriloru săi, cu atăta mai puțin în cea mai grea, în cea mai flotantă cestiune a constituțiunei. Apoi pu zi cu însuși ungurii, căndu este vorba de vre o pegoțiațiune, că niminta nu poate vorbi în pumele țării, afară de dietă? Diau intuițiunea ungurescă ce note înainta descălcirea mai departe a cestiunei constituției prin dietă, și toate preambulele săntu de prețu dubiu. Pentru fiecare Șomșir, care apare să vorbească despre negoțiațiuune, are Ungaria pre Deac al său, pre comendantulu fortăreței tăcerei și al dreptului istoricu, după care eau baricadatu ungurii dela soluțiunea dietei. Vergăndu mai denapte în resonamentulu acesta zice „Agdesse” pentru noi săntu numai două cu putință: seu că Cunepirațiunea din Fevruariu este validă, sau că ea nu are mai multu ani valide. De este validă mi ape ci rămănă validă, atunci ministeriulu nu arealta alegere, decăt să împle toate formele prescrise ale acestei constituțiuni și să pășască mai departe fără schimbarea căutăturei, însă atunci nu poate fi nici unu membru în conferința ministerială de care nu se știe, deacă el stă pentru constituțiune, căci cumu să ce aducă toată Ungaria la recunoșterea constituțiunei din fevrurii, căndu conducerea afacerilor ungurești se pune în măna unui bărbatu, care însuși încungiură a pronuncie cu buzele sale cuvăntulu constituțiunea. Altu casu ar fi, decă mi aceia minietrii, carii ce consideră va urzitorii constituțiunei din Fevruariu, ar fi aplecați a lăsa din pretensiunele loru cătră unguri, și deacă ar zi ama, atunci ar ei negreșitu mai simplu, mi mai lucrătoriu, ca regimulu să conchieme dieta ungurescă și săi facă concesiuni în formă de proposițiuni, decăt să se compromită și fredo întro polemnică cu totulu sterpă, Kb însă nici în unul din casurile aceste nu poate încapea E. de opiniuni în cosiliulu ministerialu. s. strete .mM.13 staff Na G generalul Grivas a muritu, și prin aceasta partitul republican șia perdutu cel mai cu influință conducătoriu, eară partitului monarhicu, ce formeză cea mai mare parte a impopulațiunei grecești, și regimului provisoriu este mortea acestui bărbatu binevenită, fiindu că ea sa văzutu silitu a defavoa purtarea lui în priviința prochlemațiunei sale cu reflecșiune la Voința înaintea corpului diplomatic. Cuvăntarea aceasta sună așa: „Cetățenilor! Prinzăndu eu din nou arma, ca să apăr libertatea națională sugrumată prin o stemă de regimu urgisită de toată lumea, vă rog și pre voi în numele patriei, ba să vă adunați pe lăngă stindardul naționalu, care Aa rădicatu garnisoana din Voința cu arăta curagiuțeniloru! Noi săntemu toți frați, noi sentimente. Rădicați vă toți ca un bărbatu, Ka să apărați suveranitatea poporului.” (C. CetăNoi toți ceremu vindecarea asemenelor răni. Decă „Batghie” este bine informată, apoi Franția, Rusia și Ania sau dechlaratu definitivu că nu pop întreveni în Grecia, afară de următoarele casuri: 1. decă adunarea națională ar alege un prințu, ce este esclusu prin protocolul din Londra dela 1830; 2 decă în loculu unui regimu regulatu ar cerua a păși anarhia; 3 deacă cap răpi Grecia a ataca înu episa otomani la granițele sale. Se afirmeze, că în ziua plecării regelui Oto din A Tina ministrul președinte Colocotroni iar fi aducă o capisoare în care a fostu descoperitu totu planul conjurațiunei. Minicipia să die rugati ne regele lătoriă, și a lua toată măsura ca să prevină a se lăsa de căplanului con Regele însă privi tema ministrului na o mie meră și plecă, și că mai cu semă regina sa poatița să pelătorescă. Notițe Diverse - Din Turin se scrie, că loviturile ce le simte lumea neguțietorescă și finanțiară în Italia prin falimentele din Bologna, Milan, și Veneția sunt înfricoșate. O corespondință de la confiniele Bosniei pn. ,„D. D. R.” descrie precarea crapei a raialeloru din Turcia cu colori înfricoșiați și provoacă puterile cele mari a aduce vindecare, căci exe pre bine cunoscu starea creștiniloru de acolo. Se scrie din Chichinda, că trenul persoanelor ce a sositu în noaptea din 9 Octombre e. n. acolo a fostu ocupatu în toate vagoanele de jandarmi, căți ca făcutu la loculu cuviintiosu arătare, cum că o sanda de toți va opri ductulu în distanția de la Oroslamoș - Siret. Un altu trenu de persoane a fostu tot din causa aceasta ocupatu de pandurii comitatensi. - în Posena a aflatu poliția între scolarii ambeloru clase mai înalte ale gimnasiului polonezu o riați'l politică și a sechestratu hărtiele conjurațiloru. x Regele gamiei și a scrintitu măna căzănd de pe calu. - Saultanul să'și qi perdutu mintea, alții zici, că saru gi bolnăvitu rău. - Între liniiele drumului de fer ocuna acuma ómenii linia aceea care ce lege Mapea, adriatică cu Bănatulu prir Ossi, deceiul nou la Chichinda, mi. sape, ap înlesni însemnatu spesele transportului bucateloru celoru multe și bune din Bănatu. aizi Afrim-ișu seduție spe pivezii șaseiene maori si Amzaoșiiii Viiiie .331 - Asociațiunea de cultură germană din Berlin a aplacidatu pentru linia drumului de feru Oradea mare, Cluju Brașovu 80 milioane florini. n noaptea din 7 spre 8 Noembr. e. n. pn o odaie aprupe de Arad vreo 20 de hoți au omorătu pe posesorul ei, chinuindul întrun modă înfiorătoriu. Despre starea Boișodinei ce scrie azi „Post. Pod.” că țineteriulu de statu grăbește aceasta azer și dorește, ca prin o măsură probitori, să se facă destui dorințeloru poporului sărbescu și apoi să se ceră pentru dănsa învoirea dietei; din contra cancelaria ungurească vre că încungiure ori ce șesură provisorie, și se orânduiala acestei cause pentru dieta ungurescă, așadară partea formală care face se divergeze opiniunile, tea materială nu ap,sa multe greutăți. După șiri secure ale lui „Harm. Zeit.“ Audit care are să lumineze trașeul cu gae, vre să introducă și posibili tot astfeliu de lumină, și că spre CRONSA atesta capul și făcutu pașiile de lipsă. „Post. Nig.” scrie că Linia drumuri de ferucă [sia ce Ba începe în 1 a Iuliu și a ai izapositb pn 2 ani; dela Cluj pănă la marginea țerii roștănești cinci ani. - în cercurile 7 și Angie e, care sau interesatu acuma de linia Arad-Sibiiu, a făcutu „storsbtura, de a luatu linia dela Oradea la Cluj mare- sepsațiune mi ce vorbește mult despre ea la bursă, cum că ómenii nu ce pop lăsa nici din naptea aceasta, e de prevăzutu. — În 29 Octoșt. au izbucnitu focu în Vledeni care a duratu dela 5—8 ore dimineța mi au mistuitu 12 căși. - Moș Dignoc” ce scrie din Viena, că în castrele nemagiare sănt omenii aplecați a deschide drumul înpăduirii întro direcțiune foarte populară, și aceasta ar fi recunoașterea legilor din 1848 pănă la lărgirele cele mai posibile, mi „pn urma a secrupa denumirea unora siniștrii din bărați populari, asigurarea autonomiei Ungariei cu priviință la toate afacerile ei, care nu ținu de cele comune, restringerea acestora în sensul diplomei din Octombre și tractarea lor R. din căndu în căndu prin representațiunea centrală. D Pignoc.” „Met pu ne spune unde se află castrele aceste, mi ncă pi ce pare că „dinei flămându pita e în găndu.” Adunarea generală în Grecia va începe în 10 Decembre și alegerile ce voru deschide în 10 Noembre. În sterea decretului conchiemătoru pentru adunarea generală, alegu sudiții grecești, carii ce află „puteri străine dela 100 -1000 sp ablegatu, dela 1000 - 10000 doi, și peste 10,000 mpei ablegați. o grecii regatului sînt alegători, ce potu alege aciea carii locuiescu în Grecia mi numeră peste 25 ani. aie avemu asemenea scuuzătorilor.