Telegraful Roman, 1862 (Anul 10, nr. 1-103)
1862-02-25 / nr. 16
G 60 Sibiu 22 Febr. După se ne anundă „Lieb. Bot.“ că D. Profesor dela gimnasiul de stat V. Smidt va ținea mercuri seara la 6 oare în sala Academiei IP, o prelegere intitulată: Cevaș despre slavicul elementu de limbă în limba romănească ori valahă, firește că se născu curioitatea în cei mai mulți romănimi de aceea ei ce aflară la ora hotărâtă într'un numeru destulu de însemnatu în sala menită. Zisulu profesor după ce se urcă pe catedră și însemnă tema despre carea vre să vorbească, ceru ertăciune decă cumva nu ar soi să pronundă căte unu cuvăntu romănescu. Apoi după ce arată numerul romănilor în deosebite provincii, în părți cuviintele, care vrea să ni le arete că sănt slavice, în 8 clase aducăndu 212 cuviinte, din care unele adevăratu slavice se întrebuințeză sau se au întrebuințatu mai nainte în limba romănească mai cu seamă în cea bisericească. De aceste CENT: biciu, plesna, vremea, plete, cosâța, blagoslovenia, omoșenia, Colinda, molitva, zăbava, Tărnava, Măndra, ap, hâdu, boala, pușca, lecu, emeu, gadina, slava, inorogu, cocoșu, nevasta, slujba, vecernia, proclet, clesce, nădejde, biserică, pomană, prasnic, ocol, grădină, Deva, Aluta, Streiu, ș. a. Auziți romăni unu profesoru, care știe vreo căteva dialecte slavice, iaviiite, care un lecsicon romănesc în mănă și caută după cuau asemănare cu vreunulu din oricare dialectu slavu, fără să le caute mai adăncu origina, fără să priceapă formațiunea cuviintelor romănești prin schimbarea unor litere, fără se știă macaru unu cuvăntu din limba romănească, și cu aceste ține o prelegere publică, cu care are să dovedescă lumii elementulu slavic în limba romănească. Noi nu negămu că multe din cuvintele aduse înainte de D. prof. Șmidt sănt de rădăcină slavică, mai vărtos cele întrebuințate în limba bisericească, însă vremea sa făcutu de multu timpu, slujba servit, blagoslovenia binecuvăntare, molitva rugăciune, vecernia e vespera, oboșenia raport, inorogul unicorn,zmeu bălaur, nădejdea speranță, proclet blăstămat, lecu medicină etc. Cumu însă D. profesor a vrut să deducă biserica dela țereva, cănd basilica e cu multu mai aproape și mai semnificatoriă, hâdu dela smrd mins dela faedos, gadina dela rad mins dela grecesculu Kryros nu pricepemu, atăta însă stă adevărat, că noi vom deduce mai cu rezon cleștele dela fogiers, decătului biserica dela Jereva. Oare cocoșul (decă ne grecescu) mi cel slavu nu vine dela tonulu cel cocoitoriu cel dă, precum și pușca dela pocnitura ei, colinda dela salendas (span.), pomana dela manes, nevasta dela nevesta tot cu acel drept, cu care D. profesoru răzimat pe auctoritatea lui Șafaric și Micloșici vrea să le deducă dela slavi. Ne mirăm cum au scăpatu din naintea ochilor celor ageri de pază ai D. prof nasul, urechea, ochiulu și mustețele romăniloru de nule au dedus dela noe, uvo, oco, mustace sărbești? Dar să lăsăm să fie toate acele cuviinte curat slavice și arnante precum vrea D. Profesor și încă de zece ori arăte și apoi să întrebăm urmeză de asi că limba romănescă nu e romantuă, ci slavă. Care numai cuviintele, au mai bine după cum aptă slavii numai asemănarea lor cu cele slavice facu limba? Germanii au locs icoane căte de 30 de coale tipărite numai de cuvinte străine în limba loru, și cine a îndrăznitu să zică, că ea este o mestecătură din toate limbele pămăntului, sau că ar avea atătea și atătea elemente străine întrănsa și pentru aceea nu ar mai fi germană. Dunărea de murt în ea, tot Dunăre rămăne, ar primi sute de Credem că D. Smidt va publica în „Transilvania” aceasta Disertațiune limbistică, care o vom reproduce și noi, și atunci vor afla filologii noștrii maternă de ocupațiune, acuma am vrut să le tragem numai atențiunea la cele ce se facu pre la noi de străini în priviința limbei noastre. E de însămnat că amintitul Prof de mi ce vedea, că'i este grea pronuncia romaniife Sprache ea totuși o păzia cu scumpătate, numai ca să nu zică romaniife. Cluju 19 Fevr. Capitala noastră, ca și toate capitalele și nu remăne din căndu în cănda ne cercetată de persoane înalte, ba uneori e și zguduită de lucruri noue și momentoase; totuși în timpulu din urmă atâta era de liniștită, încătuși Ce părea, că a încetatu toată activitatea în trănsa. Sămbătă pn 17 Fevru, ne aa 107% 6 pe dimineța se făcu deodată zgomot, că Ecselenția Sa bunul nostru Episcopu Andreiu Baron de Șaguna a sositu aicea și a tras la Otelul național. Aceasta știre pare că ni se părea neposibilă considerăndu timpul, în care ne aflăm, însă văzăndu pe Părintele Administrator Roșescu alergăndu mii de bucurie cu pe acel Otelu, mi pu mult după aceea mi pre D. Consiliariu Iigeprian I. Alduleanu, încetă toată dubietatea și trezindune din suprinderea de care eram apucați, ne simțirăm cu atăta mai tare aprinși de bucurie, cu căt înțeleserăm, că Clujulu nu este ținta călătoriei Ecselenției Sale, mi Biena, unde are să conducă o deputațiune imposantă compusă de bărbați străluciți ai bisericii nostre din toate provinciele ae Monarhiei pustriace locuite de romăni înaintea Maiestatei Sale c. r. apostolice și să o roage, ca să se îndure prea grațios a da romăniloru ortodocși din Monarhiă dreptulu de a se constitui bisericește și ași alege Mitropolitul său naționalu și astfeliu ami stabili iarăși perduta ca independința ierarhică. Totu în zioa aseza după prănzu primi Ecselenția Cane D. Protopop gr. cat. al Clujului Ioane Negruțu cu obicinuitai cordialitate. La 4 oare după amezi văzurăm pe Ecselenția Samergăndu în trăsură la Ecselenția Sa D. Gubernatoru de Crenevile spre cortenire unde petrecură mai bine de 1 oară. După acea a cercetatu pe fostulu Cancelaru Baronulu de Remeny mi întorcăndusă la Otel, a primit visitele ale mai multoru amploiați și bărbați de națiunea noastră. Acesta primire sa continuat și duminecă dimineața cănd D. Consiliariu de gubernui P. Dunca și Contele Ceachi au felicitatu pre Ecselenția Ca de buna venire. Pe la 11 oare a cercetatu Ecselenția Sa pre D. D vice Președinți Vasilie Popa și D. Cozma și alte persoane înalte, și după întoarcere a primitu contra visitele Ecselenției Sale D. Gubernator, ale DD. vice președinți, și ale mai multor persoane însămnate pănă la 4 oare, cănd apoi mersă din preună cu P. Protosinghelu N. Popea, la Ecselenția Sa D. gubernator la prănzu. După prănzu primi iarăși pe fii săi sufletești, pre Administrator protopopescu Macsim, care auzindu de venirea Ecselenției Sale a alergatu cu trei parohieni fruntași din Apahida spre sărutarea dreptei arhierești ai săi și pre parohul nostru din Samoșfalău înpreună cu fiul său Ioan Juriștu în Cluju. Luni dimineața ne adunarămu iarăși la Otelul menționatu des de dimineață, ca să urăm Ecselenției Sale călătoriă fericită mi nu ce umplu inima de bucurie văzăndu ne Ecselenția Sa petrecut de D. Protosinghel, P.P protopopi Roșescu și Macsim coborăndu pe trepte sănătoșu, și veazălu și plecăndu la 7 oare dimineața cătră Oradea mape agăndui din adănculu inimei noastre cea mai deplină sănătate și rugăndu pe părintele luminilor, ca săi întărescă puterile și săi încoroneză aceasta mult ostenitoare călătoriă cu resultatul cel mai doritu și săl vedem iarăși căt curăndu întorcănduse în mijloculu nostru în pace, sănătosu, dreptu îndreptăndu cuvăntul adevărului. Mai mulți, Damele romane in Lugosiu, ajută Pusetiunea romaniloru carea in timpii acesti critici se pote si consolidă numai prin îmmultirea intelegentiloru de natiunea romana, pretinde că tinerii romani bravi, se fia spriginiti cu puterile poporului că in acestu modu se poala gată stidiele, si se ocupe oficiu in medii oculu poporului romanu. — Aceasta pretensiune a timpului, acestu scopu santu, a indemnatu pe stralucita Domna Emma Serbu, domna comisariului regescu din Carasiu sa se adune pe damele romane din Lugosia la sine si se se sfaresea pentru ajutorarea tineriloru. Damele romane se si adunara acolo in 9 Fevruariu, si determinara înfiintarea unei reuniuni, a carui titlu si statute se voru publică mai tarziu, dara ce voru fi aprobate de stapanirea mai înnalta, dar” si pana atunci am ondrea descrie regionagiulu magistratului reuniunii. — Presiedintea: Str. Domna Emma Serbu . Vicepresiedintea: ms. Domna Iosega Ratiu. Sesghetaghes'a: D. Sofia Pascu. — Cassaros'a: D. Ecaterina Popoviciu, si Aperatorea: D. Iulia Maniu. — Totu in acea adunare se determina că se se dee unu banu natiunalu spre acestu scopu. Balulu s'a si tienutu in 22 Fevr. si avu acelu resultatu bunu ca remase unu venitu curatu de ago 250 fl. Acasta s'a inlesnitu si cu aceea, ca str. Dna Serbu castiga in daga music a regimentului. ulaniloru din locu.— Venitulu se inmultiesce incetu prin banii se incurgu pe biletele trimise in alte parti. - Romanii din Carasiu, dar si acei din tote unghiurile potu salută cu bucuria pe str. Domna Serbu, si damele romane din Lugosiu pentru aceste simtieminte nationale si insi credemu, ca tinerii participat consideratiune, animele si faptele nobile ale acestoru dame, voruitui ca se se incrednicesca de acesta placuta ingrijire. — ifl” Lugosiu in 18 Fevr. spinoasse barbatii sei. — v. se tienu o adunare si se alesera de deputati in causa ierarchiei Diseghisessa, romane: I. D. Andreiu Mocioni, Ms. D. Antoniu Mocioni - Sp. D. Filipu Pascu, si Constantinu Udrea. - Poporulu a fostu interesata forte tare că alegerea se iese in acesta modu, pentru ca elu preprindere salutaria si de ajutoriu la timpulu seu, luandu in "si