Telegraful Roman, 1862 (Anul 10, nr. 1-103)
1862-11-08 / nr. 89
știele din Monorghiă ne en an E.el.. me o jumătate de tru întâiea oară cu ligere cu 60% cr. anu 4. [a. n. i a. pencr. șirul doba dră mi pentru a treia rari] Tener paesa ese de dor ori ne septemănă: Xoia mi Dumineca. Premumențiunea se face în Sibiiu aa espeditura iei, ne aetară la c. r. poște, cu vani gata, prin scrisori francate, iad pecare către espeditură, prenumerației pentru Sigilu este pe an 7. fl. B.a.€ apre o jumătate de an 3. el. 50. cr. Pentru celelelte părți ale Transilvaniei mi pentru provin prețiul cr entru mpina, mi țeri străine pe an 12. a. pe / an 6. ea. s.a. / Inseratele de 4% ce cu plătescu pa. 7. mici, pentru a U Maiestatei Sale dintii manii si a Preinduratului nostru Imperatu, prin Presiea natiunei romane catra acesta. " “In aceasta resolutiune recunosce Maiestatea Sa loialitatea, eghdintia si alipirea natiunei romane catra casa domnitoare si catra legile fundamentale de statu de Maiestate. Sa. Mai de ragte se comite cancelariei aulică “transilvane, că ea la asternerea propositiuneloru despre companerea si conchiemarea delei transilvane, se supuna unei rgocumpaniri noue propunerile si cererile romaniloru, ce leau desvoltatu in priviintia acesta si dupa ascultarea regescului gubernu transilvanu se le astegna Maiestatei Sale cu opiniuneăga. Că cetitorii nostri se intielega, ce propuneri au făcutu gace cereri a asternutu ei in petitiunele loru din 7 Noeș. Singura vedemu, ca dorinti a Presfintetului nostru Archir si 10 Desem. 1860 apoi la adunaghea natiunala din 1—4lan.1861 ii indreptamu se ia amana Brosiurica „protocolulu ședințuloru Conferinței națiunei romănești, tipărită în Bramoni aa an. 1861” si se sitessa cu toata luarea aminte: „Pebtiunea deputatiunei romane“ pag. 32—40 apoi pag. 66—67. si mai cu semn „Sedința “. pag. 13—21 aceste prop ueri si cereri au se se ieie la o noua spmrapige si in sata si hoga află corespund istorie interesului nostru si alu intregului de a ne vedea eagasi adunati. -statumperialu, se voru luă în dyrirta consideratiune. Precumu la dieta, ce era se se tiena inca in anuiu trecutu, a fostu zgorositi pnea regeasca cea din taiu pentru regularea referintieloru de statu juridice ale natiunei romane, asta si in mai susu laudata resousiune sa indugata Maiestatea Sa n “pronunciă, ca atata regularea legale a gefetintielor a acestora, “catu si a confesiuneloru natiunei romane are se rogmedie una dintre cele dintaiu probleme acelei mai aproape diete transilvane. Adesa natiunea romana va avea ca atare a îi recunovepta si rel.giunea eia fi primita si dupa forme. În fine se dice in Preinalta resolutiune, ca parerile si dorinttele natiunei romane in privintia intrebuintierii ofisiose a diferiteloru limbi ale tierii, suntu luate in consideratiune prin mesurile aduse de larga Cancelaria aulico-transilvana la esecutarea autografului imperatescu din 21 Decembre 1860 prelanga care are deocamdata a ghemane pana la definitiva demisiune pe calea legislatiunei. In priviintia aceasta era cumu se tanguesce „S. V.” saruia avemu si noi causa de ai secundă. Nu fara durere zgonundiemii noi aceea, ca unulu din cele mai desusu principia ale norei constitutiuni imperiali, care este intrinsa inainte dela insasi sogoana de repetite ori, nu a pasitu in viatta pana in ora aceasta, adesa egala indreptatire a nationalitatiloru ardelene in limbile loru. La obsidatele sasesci si la gherghesentatiunele loru scrie inaltulu guvernu necontenitu in cele mai multe casuri nu in limba administrativa. Se pare, ca candu cunoscuta indreptare a Preinaltului aulografu din 21 Decem. 1861 aicea nu saru pricepe, si insusi decretulu aulicu celu mai de depnndi, din Maiu 1862 Nr. 1634, ca regesculu Gubernu se respnoassa de strins'a sa datoria ofisios'a intrebuintiare a celoru trei limbi usitate intrega atatu in priviinti'a darii de resolutiuni catra singuraticele persoane, catu si cu ocasiunea segheston dintie oru sale cu oficiolatele si corporatiunele morali si se se tiena de dispositiunele acelui autografu, se pare ca aru fi fostu zeu intielesp., In priviifta acesta „Bote“zinginue mai cu sema jurisdictiunele sasessi, care pentru fia care neaplicare a rgesi ghiseloru mai inalte ar fi trebuitu si ară trebui se faca aratare la locurile mai inalte, ba dice mai departe o astfeliu de neindreptatire deriu regescu in care se se pure solutiune imregatedorinti'a intresi facutu pasi de buna intielegere cu Eselenti a Sa P. Mitropolitu A. Sf. Sin- Miiu, si ca astfeliu ambii nostri Presiedinti voru face in scurtu tempu si seialatui pasi necesarii si curendu vomu avea pogoni. 7—Sibiiu 3 Noembre, . Maiestatea Sa c. r. a rosto- sa induratu pregratiosu cu decisiunea din 9 Octombre 1862 a spuse de repunerea Doctorului Pavelu Vasiciu in rostulu de consiliariu de scoale pentru institutele de instructiune greco-resaritene din Transilvania pe temeiulu emisului ministerialu din 28 Aug. 1854 (F. Im. Nr. 221) si in intielesulu instructiunei din 24 luniu 1855 si elu este dela Inaltulu Gu28 Ostom. 1862 sanctionate PE] ; sesendasa lisa Nr. a lui si inaintea tronului si se secera medea cuviinciosa, caci a securendu Maiestatea Sa de gratia intrega, ori cu Indee apoi cu cuvintele: universitatea nationala sasessa si indurare, acesta nu sa facutu, ca se nu se observese imregatessile prescrise „supra intrebuinlierii oficióse a limbeloru se Indestulirea tuturoru semintieloru potu aplică le observese. si catu curendu altfeliu de popare, ce lespesep in tiera, nu se poate altu feliu cugetă. Acesesie drepte cuvinte pronuneiate din partea sasiloru b'4 noastra este si mai putinu respectata, bine informati, dela locuri:e competinte se la noi românii, caci limDe ca suntemu inse sau facutu cele ne sesaria in privinta acesta si asceptamu cu nerebdare ghesuiiatul. Din circulariulu. Eselentiei Saie In urma acestoru Preinalte si In alte decisiuni mai spelandatulu Domnu Consiliariu de scoale a intratu in functia sa, si fiindu ca esperiintia la invetiatu te ca cea mai fructifera a stivitate cuprinde in necurmata cercetare a scoalelor u tari in conversarea si consfatuirea cu D. D. Insres directori locali, Profesori si invatiatori si in inttelegerea buna cu D.D. amrloiati politici, nu ne indoimm, ca D. Consiliariu Dr. Vasiciu in activitatea sa ca intreprinderea unei calatorii ofisioase intracolo, unde se vă vedea necesitatea cea mai mare, d Cu aceasta ocasiune nu putemu se ne contienemi a nu aminti, ca dupa ce dela inaltele locuri ni s'a restituitu ogranulu, care are se ingrijasca din toate puterile sale pentru rrosperarea seoaleloru, dupa ce instructiunea publica populare este una din cele mai imbulsetoaria problema a redică poporulu nostru pe cu intelizinti'a celoralalte popoare ritulu si numai singura vin'a noastra, daca nu vomu aduce starea sluleloru noastre la aceea prosperitate, care o cere dela noi siinoi nutrimu dara mai via sregantia, ca dupa ce in toate partile Patriei noastre se afla amrloiati romani, carii sciu judecă ce e ssora, ei isi voru dă tota silinti'a ce se sarasitesc pe poporu, se nu mai zghiveseu in scola o sarcina aratatoria pentru elu, ci o naie, care selungesa in pamentulu favaduintii si in priviinti'a acesta amu observatu cu bucuria misicarea loru sirivna, de care suntu insufletiti, apoi din alta rag fati'a locului, distghistșali, vocului cea taca desa altii nu De aru in toata estinderea loru si ereu este alienea unu congresu nationalu, blice intrunu moda selemnelu Preinaltasca, si gei natiuni. Tierii cu Decretulu din 25753 conformu Rescriptului Inaltei transilvane din continuă activitatea sa ca Consiliariu consunetoriu cu functiunea sa de mai nainte, o trapta unde se pata trenea cu acesta cugetariu, cu alui 16 Octom. a. R. Episcopu sa esprimatură incepe Radima ca in directia aceasta sa si mandaturu tempului presentu. ec. Mr. A. Bar. de Cancelarii aulicu 4021 concurintia ale Transilvaniei, va aulice avisatura de scoale intr'unu modu si numai in