Telegraful Roman, 1863 (Anul 11, nr. 1-116)
1863-05-26 / nr. 43
174 Nu vomu vorbi despre punctulu b), presupunendu, ca competintii voru cunosce importanti’a dreptului seu sî voru lucră după aceasta cunoscintia. Mai greu insa va fi, a aduce mass’a poporului la aceea, că sa alega. Apasarea cea îndelungata, ce au suferit’a poporulu nostru de sute de ani , sî eschiderea lui de la tóte drepturile politice , l’au facutu cu totulu nepasatoriu de lucrurile publice. Căci ce au solutu elu pana acumu alt’a decatu. Crede, taci, robesce si platesce! De aceea partea cea mai mare a lui si dreptulu de a alege deputati la dieta, suntemu siguri, ca nu lu va privi ca unu dreptu constituti unalu, ci ca o sarcina nou a ce i se incarca pe spate. Aici dar se deschide pentru toti amicii sî binevoitorii poporului unu câmpu largu sî manosu, de a capacitu, de a sfătui, de a conduce pre poporulu pe calea legala la intrebuinttarea dreptului seu. Cu deosebire multu rom pote face in privinti’a aceast’a preoții români, cari prin tóte vijeliele trecutului si-au pastratu foimosulu renume: cei mai caldi amici ai poporului, de a fi cei mai de aprópe sî Preoții dar, insa sî invețiatorii, diregatorii de tata class’a sî preste totu ori ce inteliginti români au astadi cea mai sânta îndatorire câtra poporulu seu, de a starui legalminte din tóte poterile sele, c á dintre cei îndreptat îti la alegere după § mai susu citatu nici unuia sa nu se retragă ! Folosele provenitóre din alegerea tuturoru celoru indreptatîti suntu multe sî mari; dar sa ne paziim a le descrie poporului in strabage sî forme necuprinse si nepricepute de elu,ci sa-i aretâmu lucriau din partea cea mai practica; ca adica alegendu cu totii, ei voru scote prin voturile sele deputati români, barbati de încredere, omeni pre cari ii dóré de poporu sî cari in dieta voru stărui apoi pentru indreptatîrea deopotrivă a tuturoru, pentru simplificarea deregatorieloru, pentru desfacerea causeloru intre foștii iobagi (respective comune iobagi sci) sî proprietari , pentru regularea certeloru sî judecâtîloru pentru mosîi sî hotare, midilocitu chiaru sî pentru împuținarea contributiunei, sî preste totu pentru usturarea si bunastarea poporului. Ear deaca se va retrage poporulu dela alegeri, prin urmare deaca se voru alege deputați, cârorŭ a nu le pasa de elu : tóte acele drepturi sî folesc i se perdu, si ii voru fi perdute cine scie până cândulei- o reașin aicil. Sabiiu in 25 Maia. Despre dieta transsilvana are „Botschafter“ după „M. C.u urmatórele: Preste puține date se voru incepe alegerile pentru fiitarea dieta transsilvana pe bas’a regulamentului dietalu provisoriu. Intr’aceea pe sub nivelulu (ari’a) vietiei publice ómenii nu suntu neactivi. ./■'"V’’’"V ^ Jo ;ri* ..wg Casin’a eschisivu nobileasca din Clusiu tîne conventiculele sele si desfasiara pe sub mâna activitate energiósa. Devis’a se pare a se fi si datu, si a fi acest’a : Alegeti barbati independinti ! Independinti firesce vine , a se ’nttelege in sensulu magiaru , după care independinte e numai acel’a, care se opune diplomei din 20 Octobre sî legei fundamentale de statu din 26 Februariu , sî starnesce pentru uniunea Transsilvaniei cu Ungari’a. Alta independintia domnii magiari din Clusiu nt recunoscu. Si in Brasiovu se duce ca partid’a magiara e forte activa prin agenții sei. Prin sate se da de grija tieraniloru alegatori, că câtu se póte sa alega ómeni din starea loru si nu domni de la Brasiu, pentru ca acesti’a nu suntu independinti nu cunoseu dările si poverile satenului si prin urmare nu lucra cu zelulu recerutu pentru usiurarea acestui’a. . . ? Cu prostimea de pe sate firesce credu ca in privinti’a uniunei o voru gata mai curendu, decâtu cu inteligintii dela prasie, cari vedu sî cugeta mai departe.“ ^ Sabiiu in 23 Maiu. In 2816 Maiu s’au formatu in comun’a Orlatu Comitetulu centralii pentru ambele cercuri de alegere Salisce sî Talmaciu sub conducerea D-lui Senatoru din Sabiiu Petru Rosc’a ca Comissariu reg., sî s’au alesu de membrii ai acelui’a: d. Cancelistu in disponibilitate Basiliu Ardeleanu, d. Parochu gr.or. in Cacov’a Alecsandru Lebu, d. Capitanu in pensiune Constantinu Stezariu, d. Pariut. Protopopu gr. or. Ioanu Hannia, d. Doctoru de drepturi Ioanu Borcea, d. Directoru aln Scalei din Orlatu Moise Pang’a, d. Capitanu c. r. in‘pensiune Dionisiu Dragoiu, d. Părinte Prot. gr. cat. Ioann Russo, d.notariu in Boitia Basiliu Neamtiu, d.notariu in Talmaciu Friedrich Bock, d. Locoteninte c. r. in Pensiune Efrainm Stoi’a, d. Parochu gr. or. in Talmacelu Dimitriu Secarea, apoi de notariu alu Comitetului d. Ioanu Macelariu notariu in Racovitia. — Pregătiri de dieta. Sabiiu 23. Maiu. Diet’a ne sta la usia, incordarea tuturoru natiuniloru, éra mai vertosu a Româniloru este mare, resultatetele alegeriloru se astepta cu nerăbdare, inclusiu e tăcere, că cându nu s’aru lucra nimicu la Guvernu in direcțiunea acést’a, intre natiunele lierei o miscare via, sioptiri acuși dintr’o parte acusi dintralt’a, ca conchiamarea dietei s’aru fi amanatu; óresi—care neîncredere vrea sa strabata in poporu si sa-i dea o direcțiune falsa. In astufeliu de impregiurari nu e mirare , deca ochii Româniloru suntu tîntiti la jurnale si ascepta de la ele cresicari deslusiri in afacerile acestea atâtu de momentóse. Datori’a nóstra este si a fosta si pana acum’a a comunică on. publicu cetitoriu câtu s’aru poté mai multu despre acesta obiectu aludilei, care astazi absorbe tóte interessele si aduce cresicare nedomerire intre poporu, si astafelu a-i satură curiositatea, daca nu ne aru lipsi corespundinttele dela locurile competinte. Cu tóte acestea ni se pare a fi in pusetiune de a îndestuli crisicatu publiculu pe cât mai îndepărtate, si alu assecuru barem intr’atât’a, ca Guvernulu tierei se afla fatia cu diet’a in cea mai mare activitate, caci precum ni se scrie din afara, pe acolo s’aru fi lasutu faim’a, ca elu s’aru fi constituitu in comissiuni spre elaborarea proiecteloru pentru articuli de lege, prin care propositiunile regesei sa capete sanctiunea necessaria, si anume: 1. Comissiunea pentru inarticularea natiunei romanesci si a confessiuneloru ei, sub presidiulu D. V. Presiedinte gubernialu Conte Nemes consta din membrii guvernului I. Alduleanu că referințe, Conradu Schmidt, G. Gross, T. Hiupt, A. Iacob, Kurunka, Rannicher. 2. Comissiunea pentru limbi. Totu sub acestu presidiu consta totu din mai susu laudatii Domni Consiliari guberniali, referințe insa e d. Gross. 3. Comissiunea pentru impartirea tierei totu că sub 2. 4. Comissiunea pentru tramiterea in Reichsrab sub presidiciu D. V. Presiedinte gubernialu V. Popp consta din DD. Alduleanu, Herbert ca referent, Fekete, si Füller. 5. Comissiunea pentru organisarea supremului tribunalu judecatorescu consta totu din aceia membrii si subt acelu Presidiu cu aceea deosebire numai, ca referintiele este D. Alduleanu. 6. Comissiunea pentru întocmirea listei regalistiloru subt presidiulu Escellentiei Select. Conte Nemes consta din DD. Gross ca referințe, Conrad Schmidt, Haupt, Alduleanu, Korunke. Cele doua comissiuni din urma sa-si fia si fiintu operatele sale si asternutu la locurile mai inalte. In privinti’a celei din urma aflamu, ca s’aru fi propusu din tóte nationalitatîle câte 30 de barbati, asia dara cu totii 120. Din Români se fia următorii: Esc. Sea D. Mitropolitu Sterc’a Siulutiu*, Esc. Sea I. Episcopu A. Br. de Lfagun’a, Pra. S. D. Episcopu Aleși, DD. Canonici Cipariu si Negrutiu, DD. Prot. Popasu, Bodiul’a si Hanni’a, D. Cons. de Curte Moldovanu, Cons. de scule Dr. Vasiciu si Dr. Maioru, DU. Comiți supremi Ladai, Nopcsea (?) Căpitani supremi Branu, Bohotielu, Adm. Puscariu si Butenu, Protonolariu Ordanasiu Ioanu Maieru, G. Baritiu, I. Muresianu, Gabr. Munteanu Constantinu Ioanu, DD. Judi regesei I. Macelariu G. Domsi’a , D. Cons. de Finantie Petru Manu, Maiorulu G. Poppu, Cap. Const. Stejaru. ’?«fiii trile Proieptulu de lege despre curtea judecatorésca de a treea instantia organisanda pentru marele Principatu Transsilvani’a aru si cam in urmatoriulu chipu : r.1,n îndrisi Art. 1. Pentru Marele Principatu al Transsilvaniei se va infiintiă o curte judecatorésca de a trei’a instantia sub numirea: tabla regesca septemvirala transsilvana, care vă avea scaunulu seu in launtrulu confimeloru Marelui Principatu, si anume in loculu ressedintiei Guverniului regesca transilvănu. 0 rmn Bv si MWWT rngfiinoil o tng b jbîh « Art. 2. Tabl’a regesca septemvirala transilvana are pentru impregiurulu acestui Mare principatu se priimésca acelu cercu de activitate, care pană acustia se cuveniiă iri referintia ca elu Curtii supreme judecatoresci si tribunalului suiVremn urbar