Telegraful Roman, 1863 (Anul 11, nr. 1-116)

1863-02-21 / nr. 15

catra espeditia. Pretiusu prenum­eratiu­­­nei pentru Sabiiu este pe anu 7. fl. r. a.1 eara pe o jum­etate de anu 3. fl. 50. Pen­­­tru celelalte parti ale Transilvaniei si pen­­­­tru provinciele din Monarchia pe anu anu­l 18 fl. era pe o jumătate de anu 4 fl. r. a. 1 | Centru ptinc. si tieri străine pe anu 12 fl. I 1 p.­­­, anu 6 fl. v. a. Inseratele se platescu pentru ’ i inteia ora cu 7. cr. sirulu cu literei ici, pentru a doua ora cu 5'­, cr. sir 1 pentru a trei’a repetire cu 3 V, cr. v. a. j I Telegrafu­lu e se"a se "doua ori p» «epta­­i 1 mana ,­­joi’a si Duminec’a. — Prenume­l­e rațiunea se face in Sabiiu la espeditu­r­ al Jidiei, pe aiura la c. r. poște, cu banii / put’a, prin scrisori francate, adresate. I­ n 15. AMILU XI. Sabiiu 21. Februarin­ 1863. Sabiiu in 19 Febr. După o dep­­rel. a lei „Hermannst. Zig.“ etc. „corespundinti’a generala“ afla dintr’o parte autentica despre p. n. resolutiune in urm’a representatiunei comitatului Solnocului dinlăuntru. Com­itetulu comitatensu­m privinti’a a­­dressei representatiunei se insarcineaza, a îndrepta pe veri­­toriu representatiunele devenitóre numai in form’a legala îndatinata, se accentuieza trebuind­’a cea neincungiurabila a provisoriului, care cu valore de dreptu potîi esî numai de la Corona. Pentru de a reactiva jurisdictiunea tierei s- a impor­ta și si classele acelea de poporu cu drepturi actuale politice, care până la 48 fuseseră eschise, Maiestatea mea se îndure a suspenda instrucțiunea de mai nainte si a sanctiuna o norma provisoria pentru ordinea municipala. Maiestatea Sea nu póte satisface rogarei comitetului comitatensu alu Solno­cului din launtru pentru retragerea constitutiunei provisorie. Comitetulu comitatensu sa se incunoscintieze: ca Imperalulu­i însărcinata pre Cancelari’a aul. transsilvana, a lua la per­tractare preparativele pentru introducerea tabeleloru catraslale, mai departe a subeterne o dare de părere pentru extinderea semenarei tabacului in Trassilvani’a. Ce se atinge de­roga­­rea pentru cond­iamarea dietei legale, se duce in prea inalta resolutiune, ca uniunea Transsilvaniei cu Ungaria vine a se privi ca nerealisabila pana atunci, pana cându interessele nationale ale locuitoriloru nemagiari transsilvani suntu peri­clitate prin tr’ensa, sî pana cându nu se garanteza prin ea sî interessele sî postulatele imperiului intregu. Con­chiamarea câtu de curendu a dietei Transsilvane pentru mul­­tiemirea tuturoru poporeloru deacolo sî pentru de a regula referinti’a Transsilvaniei falia cu monarchi’a intrega, suntu dorintia vina a Imperatului, sî in privinti’a acést’a la repetît’a demandare a Imperatului se lucra la pregătirile trebuintióse. Sabiiu 19 - Febr- Comitetulu Asociatiunei transit­ pentru literatur’a romana etc. tînu adi siedintia lunara sub presidiulu ordinariu, Hindu facia dintre membrii bd. Manu, D. Vasiciu, Macelariu, Popea, Sav’a Popoviciu sî Dr. Nemesiu, apoi secr. secundariu Rusu, Casieriu lu Brote, Contr. Bacu sî arch. Romanu. ’ ardi ".• Siedinti’a se incepu la 9 ore cu verificarea protocolului siedintiei trecute. Se aretă starea de facia a cassei Asociatiunei, carea este 16882 fl. 32 xr., sî anume: obligati. publ. sî assemnati. de banc’a ipotecaria 14120 fl., auru sî argintu 252 fl., in note de banca 2762 fl. 32 xr., pe lângă care Esîtulu se suie la 1788 fl. 98 xr. v. a., ce se lua spre sclintia. Se ceti sî lua spre sclintia o harthia de multiumire a d. Poienariu din Bu­­curesci, pentru denumirea-i de membru onorariu alu Aso­ciatiunei. D. Măcelăria referă computulu comisiunei espusetiunei adunarei gen. a Asoc. din Brasiovu, sî aflanduse atatu in­tratele catu sî erogatele din destulu documentate; se decise a se pune la păstrare, si a se descoperi multiumire mem­­briloru aceleeasi comisiuni pre langa absolvare. D. dr. Nemesiu asemenea referă raportulu d. col. Vasi­­liu Moldovanu din Dicsc-S. Martinu despre deobligarea mai multoru Comune, de a contribui in bucate pentru Asociatiune, sî se decise: sa se ia spre solintia pre lângă multiumire pu­blica catra trimitiatori sî d. colectorii, sî totu acest’a sa se incréda cu manipularea mai departe in privinti’a acést’a. Totu acelasi referedia inca a adou’a harthia a d. Vice- Comite­tiulutiu, iarasi despre indatorirea mai multoru Co­mune de a contribui in bucate la fondulu Asociatiunei, sî se decise sî aici ca la ceealalta cu acea adaugere, ca d. Vice Comite sa se poftesca a innainta partea Asociatiunei, res­pective sum’a incasanda in bani la Comitetu, iara partea juristiloru sa o imparta dedreptulu de a acolo respectiviloru. D. Prot. Popasu, Presiedintele comisiunei espusetiunei din Brasiovu, așterne computulu espusetiunei dimpreună cu 100 fi 92 xr. v. a. Mai multi d. d. Colectori așternu tacsele anuale încasate pentru anulu cuvinte. Din partea Presidiului se propune, ca din privire, ca este o necesitate imperativa, de a se face pregătirile prelimi­nare pentru urmarórea adunare gen. a Asociatiunei lînende in Blasiu­, d. Vicepresiedinte can. Cipariu sa se poftesca a com­pune sub presiedinti’a s’a unu comitetu din vreo cati-va băr­bați, spre a se svatui asupr’a actiuniloru acelor’a, care se voru pote pune in lucrare in tempulu adunarei de acolo, s’ a refera Comitetului despre aceea pana in lun’a lui Maiu a. c., care tóte luanduse in­cuviintias’a desbatere se incuviintiaza. Siedinti’a se incheia la 11 ore. S­a­b­i­i­u. 20 Febr. „Gazet’a Transs.“ se folosesce de ocasiunea, unde vorbesce de protocolulu adunarei generale alu Asocia­tiunei nóstre literarie, pentru de a pune întrebarea: ca ce s’au olesu de obiectele acelea din espositiune, care nu s’au vên­­dutu ? întrebarea aceast’a ni se pare a fi fostu forte la locu si la tempu, sî fiindu ca un’a idea sternesce alt’a, ne adu­­seramu aminte, ca precine propusese orecandu sî pre unde­­ de na tocma iara in Gazeta­, că pentru vendiarea acestora obiecte sa se ceara licentia ase face o loteria. Noi impro­­spetamu aceasta idea sî o sprijinimu cu seriositate ca pe un’a, carea intr’adeveru aru fi calea cea mai sigura sî mai scurta pentru de a castiga asociatiunea ce este alu ei in bani gata, si mediulu celu mai inlesnitoru, pentru de a reporta cine­va pentru nmicu­l fl. unu semnu de suvenire dela cea d’antaiu espositiune romaneasca. — In privinti’a propunerei lui „Donau Zig­u pentru infiintia­­rea unei universități germano-romane in Transsilvani’a, se scrie lui „Hanu din Aiudu : De s’aru face si pentru noi numai atât’a, nu câtu cere egalitatea de dreptu, ci numai câtu pre­tinde sensulu Diplomei Leopoldine. Dec­se «idereptu scóle­­loru reformate din Transsilvani’a numai beneficiele luate in tempii trecuti. Noi ne indestulimu si cu acést’a, cându s’aru radica insa si sarcin’a contributiunei de pe institutele nóstre publice, scólele protestant, transsilvane n’ar mai ingreuia pr§ sta­­tulu cu roguri. Insa noi vedemu cu durere, ca chiaru so­cietatea ungurésca agronoma se pare a denega pre 48, si pe candu marinimositatea Imperatoriului au aplacidatu 280,000 f. pentru scolele agricolare ungare, pentru partea care face dincolo de Királyhágó nu se propune neci o scala de categori’a susu dusa.­ Déca insa in vreo provintia a coronei sf. Stefanu e lipsa de o scala agronomica, aceast­a aru fi negresita in Trans­silvani’a. Pamentulu Ungariei luatu in sensulu anului 1860 asta e de abundantu, incatu productele crude aru pote nutri si pre cei mai mici possesori póte inca o jumatate de seculu. Trans­silvani’a are de a se lupta atâtu cu natur’a, câtu sîcu’seraci^. In atari impregiurari aici infiinttarea unui institutu de agricultura este necesitate mai mare decatu universitatea promisa. De s’aru­da societății agricole Transsilvane din cele 280,000 fl. numai 40,000 f­­aru pori infiin­tta cu ei in ciuda institutulu­ 3 Mart.

Next