Telegraful Roman, 1863 (Anul 11, nr. 1-116)
1863-03-28 / nr. 25
"reli^ia iinn tS.<o ,ftc .Ami« «miî pe septiniana : joi’« .si Joiuinticola. — Premiie i rațiunea se face in Salciu la espediuira Ifoiei; pe afara la <■. ,r. puste, un bani gata, prin scrisori francate „ adresate patra espeditura. I’reliii un prenumerat insuei pentru Saliiiu este pe anii 7. N. v. a. f ear’ pe o jumetate de aimi d. H. 50. Pendm. cdlétaire :par.Si icile Transilvaniei si pen JV AXVLV XI .@aS 3sn 2H. Martin 2 la 3 rtrii provin fiele din Voni'rrh Pi po rinn 'in*' l* N. cna pro jvin dalele mi 4 N. v. l’entru p.inc. m fieri străine pe :smi i.. v h pe V, «ini si fl. V. M. Inseratele sc plateson pentr" ■ eltein .era ,cn 7. ,er. sirulp cu litere iiei , pentru jloiia om cu j', er. si pertru a trei’a .nepetite p.p <er. ,v. ; AdrPNH,a Comitetului Centrale alulistrictului fagaratulului eatra .Tr. Sea Imperatorialu. Maiestate Cesaro Rosia Apostolica ! Mare-Principe sî Donate clenientissime! Préiimililu subsemnalulu Comitete centrale alu Districtului Tirei Fagrasiului in Transsilvania pururea credinciosa Sîleale catra InnaHttlu Tronu sî Augus.t’.a .Dinastia a Maiestate Tele sacriflissime., cuprinsa fie cea mai adunca multtumire pentru altissim’a diploma ,din 20 Octombre 1800. prin care Maiestatea Ta Apostolica Te ai induratu a eharesi imperiului austriac« regime cornstitution ale sî patrei nóstre din veichile eii inistitutiunii restaurarea acelei parli tuturoru poporelorii binevenita preleiaga schimbări afund«, taiatóre in favorea ■classeloru mai irtante nendiptarîte spre vieli’a politica..— ipetrunsu de cea mai adunca recunoscintia .pentru pregratiós’a instrucțiune despre regularea provisoria a constitutiunei municipali a comitateloru, districtelor« si scauneloru estradala in urma nicissimeloru resolutiunei din 27 Noembre si 12 Dec. 1861, pre acarei base sau fundatu si organisatu acestu Comitetu centrale in spiritulu susulaudalei diplome;— in preinduxatulu rescript« dto 26 Fauru a. c. mr. aulicu 897 direptatu comisiunei centrali a Comitatului Solnocului internu cu gratiosulu decretu reg. Guberniale de dto 4 Martiu nr. 7739 noue cuminecatu., afla ocasiunea propice de nou a-si esprima ,cu cea mai profunda umplinita sentemintele sele de omagiu si devoțiune catra angust’a persona a CVLiiestalei Tele Cesaro Regie. Maiestatea T’a sacratissima prin acestu actu de no« Te-ai induratu a esprimă altissim’a tare vointta de a sustie ne autonomi’a Transsilvaniei fatia cu regatulu Tngariei, de a garantă egal’a participare a tuturoru locuitoriloru acestei provincie Tara destinctiune de nationalitate si religiune la drepturile politice, apoi ce e mai presusu de tale a ne assecură câtu mai curend’a in fiinttare a unei diete transsilvane, ca in line definitivai sa se refuleze atâtu referinttele interne spre satisfactiunea tuturoru mai junalita tilor ru , câtu si relatiun de acestui Mare principatu catra monarchi ’a intrega. Maiestate Ces. Rog. Apostolica ! Acesta paintésca cura, acesta struintta neclatita, acesta pregratiosa solicitudine spre fericitarea poporatiuniloru transsilvane subt emanatiuni maestatece, cari neci intr’unu modu le putemu trece ,cu vederea, si cari dandu-ne noua si vii’a sperantia , cumca Începuturile ce deja ni se presintédia de unu tempu in coce favoritore , curendu se vom preface in gustare stabile, totu odata ne umplu de gratetudene nemarginita, si care prin acesta preumilita manifestatiune venimu a o esprimă cu cea mai profunda veneratiune sî fiesca pietate, fiindu a pururea Ai Maiestatei Tele sacritissime Fagarasta in ’24 Martiu 1863. Céi mai umiliți servi si précredinciosi sudili Comite tu lu centrale alei districtului Tierei Fagarasiului. ■Res’ul latele sessiune i dietae. ..Press’a din Vien’a“ are sub tutlulu acest’a unu articolu de fondu, care pentru însemnătatea lui lu reproduceam in totu cuprinsulu. „Afara de diet’a Boemica, a cărei sessiune se amana pana la 18 .Aprilie, de cea Galitiana ce se suspinse ,in 9 .’Februariu fara de a se fi mai deschisa pana acum, in fine afara de dieta municipale Trieslina loto celelalte diete dupa*21/2 ini si-au încheiata sessiunea a dou’a. Resnttaluiu o treative forte inde siuliloru. Vainte de tot jsi va putea gri tala ministerialii, c’a reusiu cu cercarea de a pune se lucre 15 asifvliu.de parlamente d.n» trodata si ca afara de câteva demostratiunei isolate dietele nan insuflatu grija regimului in privintî’a consitutiunei. Aceast’a vine a se multiumi pe deoparte straordinarei moderatii,ni st prudintie, cu care processera dietele, sî dealt a apicalei preveniri, cu carea representantii regimului cercara a evita cu binele ori ce disertutia mai seriosa. Afara de diet’a Boemi,, tote celelalte se nevoira, a?e iîs ea strinsu de marginile competintiei dietale si a se ocupă cu *1neruri practice. Cu catu teste de lucratii mai multu in aceasta priviirtia pentru a delatură gramadiile de rele din epocele trecute, cu atata fu mai usioru a resistă tentatiunei de a se amestecă in cestiuni generale politice si de a usurpă competitii’a senatului imper. Unui prospecm asupr’a resultateloru dieteloru documentează activitatea practica a representantieloru provinciale. Intre lucrările legislabile ale dieteloru celu d’antaiu e legea comunala, si infiintiarea eii e resultatulu principala alu sessiunei. Provisoriulu, celu creă legea comunala din 1849, se apropia tde sfarsîtu, pe base noue sanatóse se va potea desvoltă o via viiatia .comunala, comunele nu voru mai fi pilele, .cu care si se mai joce voluici’a birocratica că pana acumu, ci ionsei Mândusi ,cu zelu autonomi’a, ce li se da, «vom impuma zidurile fundamentale cele dorite de multn «i cu durere sile organii satiunei politice libere. La votarea acelei legi representantiele singulare au considerații interessele particulara ale tieriloru sele, uniformitate in coerintia cu acést’a intr’adeveru nue semnulu caracteristicu alu decisiuneloru aduse, dar divergintiele nu facă stricare totului. Disparități in parte nu cumpanescu multu, căci in fine totu e lucru secundam, daca d. e. uu’a dieta pune preamploiații in corpulu de alegere , intailea si alt’a intr’alureilea. Considerare’a deosebita pretindă aci numai întrebările fie principii si in privinti’a aceasta ,e unu fenomenu imbucuratoriu, ca cea mai importanta din cesfiunele de principii, escinderea proprietarimei mari, sa resolvilu cumu ca uniformitate. Din 15 diete 14 sau enunciiiu in contr a rescinderei a 15. adeca a Bucovinei, unde se scie ca că ai in Galiti’a combinarea proprietarimei mari cu comun’a n’a fostu realisata cumu sa cade necicandu, a dechi iratu convenibila escinderea facultativa. Reintorcerei pasatiinei privelegiate a mobilimei prin acele decisiuni .qquiutio i sa pusuipiedeca tare pentru totudeuna. Unora diete li sa partitu, ara trebue sa despăgubească pre proprietarimea mare pentru pirderea positiunei ei resceptionale si sa o scutească de pretensiuni neproportionate maiteriale din partea comuneloru prin aceea, ca si detera in representantiia comunala voturi virie; altele, anume ceea din Austri a de susu si Stiria au refusatu in principiu darea voituriloru wirile ; cea morava au impacatu pre proprietarii marii prin aceea ca celoru ce au proprietate de 200 juguri, si-a concesu mentinerea unora maesuri poliliane si fre care influintia asupr’a averei comunei din casa in casa. In dietele mai mici, precum e in cea in Srlisburgu, Tirolu, Voralberg, a amesuratu referintieloru economice dea’Collo,firesce tota cestiunea navu mare însemnătate. O tresolvire multu mai diferita decatu aceast’a află cestiunea representantieloru cercuale. Din cele 15 diete 4 (Moravi’a, Silesi’a, Tiraliilu, si Dalmati’a) au decisu a introduce re