Telegraful Roman, 1863 (Anul 11, nr. 1-116)
1863-05-30 / nr. 44
e unu au 4 fl. v.aj anu 13 fl. I l ’Megrariilii ése de ti mi a ori pe »eple I mana , joi’a si Dumnec’a. — Prenume I rațiunea se face in Sabini la espeditur al Jioiei; pe afara la c.. r. poște, cu bani I I fat’a, prin scrisori francate , adresate catru espeditura. Pretiusu prenumeratiunei pentru Sabisu este pe anu 7. fl. v. a. jeara pe o jumatate de anu 3. 0. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pen nu 44. AAILU XI. Sabisu 30 Haiti, 1863. ru provinciele din Monarchia pe anu an 1 8 fl. ora pe o jumatate de anu I Pentru ptinc. siJticri străine pe anu 1 pej anu ö fl. v. a. Inseratele se platescu pentru * inteia ora cu 7. cr. sirulu cu literei liniei, pentru a doua ora cu 5'/, cr.pentru a treia stpotire cu 3V. er. V. aim * terei : *1 t. aj l*.v / 1 iijiii Miiuajui» iivui uniji~z.ni jui m jijuuu ucu jjouji Pre cine sa filegemnf Dupa întrebarea, carea cercaramu n o respunde in jVr. trecutu: cari sa alegemu? întrebarea cea mai de aprópe e . Pre cine sa alegemu? întrebarea acést’a ni se pare cu atâta mai de lipsa, cu câtu poporulu nostru e mai putinu versatu in viéti’a publica politica. Sa alegemu dar anainte de tote Români buni. Inadinsu deoeniu: Români buni, pentru ea suntu din nefericire si Români de acei’a, cari suntu Români numai unde e vorb’a de vreunu postu grascioru seu de vr’uru altu folosu. Sa ne ferimu de asia numiții renegați, cari suntu pentru o națiune aceea, ce e unu fiiu retacitu si desfrenatu pentru o familia. Sa alegemu dar Români buni, Români, a câtoru nationalitate o cunoscemu din fapte mai multu decâtu din cuvinte! Atâtu subt absolutismu, câtu si in constitutiune barbatii români au avutu ocasiune destula a-si areta simtiemintele pentru poporulu loru prin participare sincera, prin nepăsare ori in fine chiaru prin impedecarea nesuiintieloru si dorintieloru lui. Caci putemu fi incredintiati, ca alegendu barbati adeverati români, ci si voru cunosce si de asta data îndatorirea catra poporulu loru si voru lucra din tóte poterile pentru binele lui cu interesse mai vii si mai adeverate, decâtu ori care strainu. Nu voru lipsi, sî, precum audîmu, nu lipsescu printre poporu nici glasuri de acelea, care indemna pre Români, a alege pre cutare seau cutare de alta nationalitate, si nu pre de ai loru, caci, li se dice, cutare Domnu de Românu, ce vi se propune, nu e din cerculu vostru, nu ve cunosce trebuinicele sî păsurile sî nu voru pote vorbi Sî lucră nimicu pentru voi etc. etc. Ci alegeți pre cutare „nemesi* séu pre cutare „Domnu“ strainu, care e de aci din moși din stramosi, pre care lu cunosceti sî care ve cunosce, caci acel’a scie, ce ve trebuiesce. Aci totu Românulu e datoru a crede, ca nimenea nu-i e asta de aprópe, ca iar Românulu! La casulu insa, cându intr’unu cercu de alegere voru fî mai multi candidati români, atunci sa ne concentramu voturile intr’unulu singuru, care ni se va pare celu mai aptu, ear pre ceialalti sa-i lasamu ori inca sa-i recomandamu insine pentru alte cercuri. Un’a din manevrele contrariloru noștri poltici va fi sî aceea, că la unii Români sa le recomande pre A sî sa-i desmânte de B. la alții sa le recomande pre B. sî sa-i desmânte de A. Scopulu acestei manevre o potemu gaci prea lesne: că sa se bucatiesca sî sa se imparta voturile Româniloru, ca deputații loru (ai Româniloru) sa vina in minoritate. Alfa, la ce trebuie sa contâmnil cu deadinsulu, e, ca sa nu ne dușmănimu pentru confessiunea a Je gendului deputațui. In unele ținuturi voru fi in majoritate „ne uniții“, in altele fara „Uniții“; assemenea si deputații voru fi cându de un’a confessiune, cându de ceealalta. Acést’a insa sa nu ne impedece nici decumu la alegerea de deputați români. —1 2. Sa alegemu omeni cu renume bunu, capaci sî moderați. Cerinti’a acest’a se esplica de sine, buni morali, pentru că sa potemu ave in ei încredere deplina sî sa potemu conta la tóta ’ntemplarea la soliditatea sî statornicea cuvinteloru sî fapteloru loru, capaci, pentru ca sa cunosca trebuintiele patriei sî ale natiunei sî sa scie aflu sî recomandă midilacele pentru împlinirea loru; in fine moderați, un’a pentru ça diet’a de fallu eu deosebire va alei lipsa de barbati ihtielepti, cugetători, asisediali, alt’a ca cei ce promitu comitentiloru sei prea multu-le promitu cum se duce munti de a’uru il’au de cugetu sa-si tina promissiunea. Sa nu credemu la acei’a, cari folosindu-Se de credulitatea în sensualitatea poporului, îi voru promite neconditionatu eliberarea arderei de vinarsu, a cararei de sare, a sadirei tabacului etc. etc. caci acestea suntu numai latiuri pentru de a prinde pre cei leßte crediatori. Sa alegemu de acei’a, cari ce promitu tramitiatoriloru sei suntu in stare de a fi împlinii 3. Sa alegemu câtu se póte juriști, adica cunocatori de legi. Cunoscerea legei de la nimehea nu se póte ascepta cu atât’a siguritate, decâtu de la acei’a, a carora meseria — ca sa ducemi asia e legea, suntu drepturile. De aceea nimenea nu va fi asia competinte de a dezbate asupr’a legiloru , vechi au noue, făcute au Facende, decâtu cei ce le cunoscu. Cu deosebire se cere, ca cei ce se voru alege, sa cunosca istori’a, sî mai eu sema istori’a patriei si a natiunei nóstre. Sa nu uitamu insa, ca nu numai intre amploiați, ci adesea si intre preoți, ba sî intre ómeni privați se afla de acei’a, cari parte au trecutu prin studiulu drepturiloru, parte si-au insusitu cunoscinti’a loru prin studiu privatu si prin viéti’a practica. (Va urma.) " Pregătiri de dietă. Sabiiu in 23 Maiu. (Capetul Art. 3 Personalulu tablei septemvirale este separatu de ou regescului Guvernu, sî consta: a) din 1 Vicepressedinte* — apoi b) din 8 as* sesori de tabl’a septemvirala cu referinti: a) din 1 secretariu de consiliu, d) 2 Adjuncti de secretari de consiliu e) 1 Directoru alu oficieloru ajutatore, f) 2. Vice-Directori, g) din 6 Cancelisti, h) din mai mulți practicanți de conceptu. Personalulu servitoriulu va forma unu servitoriu de Consiliu (Sanitar.). Doi servitori de oficiu si unu incal dietoriu. Presidentulu tablei septemvirale este Gubernatorulu regescu alu tierei (Gubernator regius) tempuranu. Art. 4. Class’a dietala si sigm’a salariala a personalului tablei septemvirale se cuprinde in mu aeluLU. Art. 5- Denumirea Vice-pressedintelui, a assessoriloru, a secretariului de consiliu si a Directorului oficieloru ajutatóre ale tablei septemvriale regesei transsilvane urméza de la Maiestatea Sea c. r. Apostolica pe temeiulu candidatiunei, ce este a se așterne de Gubernatorulu regescu după inviatiunea art 7 sî 8. ai legei presente, eara a personalului celulalaltu intregu prin insasi tabl’a regesca septemvriala. Priimirea si denumirea Personalului servitorescu remâne pre lângă Presidiu. Art 6. La înlocuirea posturiloru Vicepresidiulîlorusî ale assesoriloru este a se lua privire la confessiunile tierei, si anume la cea romano- catolica, gr. catolica reformata, unitaria, evangelica-augustana si gr.-orientala in astfeliu de modu, ca fia-care din ele sa fia reprezentata aci. Se ’nttelege de sine, ca la assezarea loru in posturi este de a se lua in consideratiune harnicia si alte referintie legiuite. O assemenea consideratiune pe câtu se va pote mai drepta va fi de lipsa si la înlocuirea Postului de secretariu de consiliu