Telegraful Roman, 1863 (Anul 11, nr. 1-116)
1863-07-10 / nr. 57
"IL~Ci 57. ANULL XI. Sahliu 10 Iuliui, 1803. tru proviniiele din Monarchia pe unu tin , , S IT. era pe o jumătate de anu I. fl. v. a. * l Pentru princ. silieri străine pe anu li fi J pe %' and 0 TI. va. k lnserable se platesri pentru vitera ora cu 7. cf. striiii cu literei mici. pentru a doua ora cu pentru a lui’» repturc cu um »ni M~mru îl li cu literei nu 5% cr. st 3V, cr. v. I I Telegrafiilii ése Je Joliartrî pe »epte I manii: shi’a si Diminne C n. l’renmiri. I rațiunea se sare in Sahini la, esperituir'al ] foiri; pe afara la t. r. poște, cu hanii 'iat’a. prin scrisori francate, tntresate scaira espoJilitra. 1‘retinlu premmieraluu j Inei pentru Saliiiu este pe anii 7. N. v. a.l f cat’ pe o jumetate Je alin 3. I. 50. Ten- 1 Iru celelalte parti ale Transilvaniei si pen 1 Üp spro Diet«. Pausa, ce s’au facutu in siedintiele publice ale dietei transsilvane prin lucrările cele de lipsa ale comissiuniloru de verificare, sa o folosimu spre a arunca o privire asupr’a impregiurariloru, subt a caromirtfluiitlia are de a lucra aceasta dieta. Toți scima, cu câta nerăbdare s’au asceptatu din partea tuturoru locuitoriloru Transsilvaniei deschiderea unei diete transsilvane (dupa intrerumpere de 15 ani, feptuiésca egal’a indreptalire a natiuniloru si Diet’a era sa econfessiuniloru din tiera; diet’a era sa domolesca si sa complaneze diferintiele, ce esistau inca intre spirite; diet’a era sa redaruiasca tierei pacea, liniștea, siguritatea, ordinea, bunăstarea materiala si tóte bunurile, de care e lipsita mai multu de câtu ori ce provinuia austriaca patri’a nóstra. Jdiet’a cu unu cuventu era sa fia remediulu universalu pentru tóte balele, vechi si noue, ale acestui corpu patimitoriu. Toti recunosceau trebuintia cea imperativa a unei contrelegeri seriose, sincere si profunde, pentru ca toti cunosceau, ca desbinarea impinge aceasta berisiera la perire. Toti locuitorii Transsilvaniei se bucurară, cându vechiura publicându-se p. n. ordinatiuni pentru condiamarea dietei ; toti se încordară la alegerea de deputați de nationalitatea, de credinti’a loru politica; toti aleșii poporului, in armonia cu alegatorii, doriau a se vedea fatia ’n falia in sal’a dietei si a consultă despre cestiunile de viétia, ce sbera iiica nedeslegate pe deasupr’a capului patriei nóstre comurte. Cu atât’a mai multu furamu insa surprinși, cându in dieta vechi uramu numai Români si Sasi , ear scaunele menite pentru Magiari in lustrele siedinttele tînufe până acumu remasera gale. Déca amu fi mai nepăsători de fericirea seau nefericirea Transsilvaniei ; deaca amu siratu mai putîmu trebuinti’a concordiei si a fratietatii intre locuitorii eii ; déca amu fi mai multu egoiști pentru noi si mai putîmu sinceri câtva alții ; déca amu voi sa ne retragemu de totu mân’acea data de atâtea ori spre contrelegere, dar totdeuna a respinsa cu recela : atunci amu poté die« . Bine ! ce ne pasa noua, déca vinu Magiarii in dieta ori nu! Majoritatea absoluta multu intrebatare a deputatiloru e aci; validitatea decisia uniloru dietei e incontestabila; deaca lipsea ce minoritatea: nu strica nimicu. Diet’a merge înainte pe calea aea; cine remâne afara, traga si socotel’a cu sine insusi! Noua insa ne pasa cu deadinsulu de armoni’a cea adeverata intre nătiunele Transsilvaniei; noi nu voimu o pace putreda, carea se tîna de adi până mâne; noi nu voimu suprematisare nici chiaru atunci, cându ocasiuma la acést’a niaru sta deschisa, sî preste totu nu voimu eschisivitatea, ci solidaritatea popóreloru patriei in totu, ce tîntesce la binele au reulu tuturoru. De aceea — pentru ce sa nu spunemu ce simtîmu 1— ne pare reu, ca unu popom lasa neintrebuintiate drepturile si datorintiele sele catra celelalte dóua popóre conlocuitóre, câtra statulu intregu, ba câtra sirte Insusi, dorimu insa si speramu, ea in siedintiele cele mai de aprópe sa vedemu pre representantii tuturoru natiuniloru ocupându scaunele sele si consultându-se cu emulatiune nobila asupr’a binelui comunu. — Sabiiu in 1O Iuliu. Jurnalulu „Vaterland” romenteza deschiderea dietei din Sabiiu cu mai multe reflessiuni asupr’a elementelor de per cortipatiu. Sașii si mai cu sema Romílit, precumu se póte accepta dela unu astfeliu de diurnalu, se descriu cu colorile cele mai baltiate, pécándu péním Magiari rtu—i ajuigu laudele. Déspre facésica adéca dice, ca ei surttri Austriacii cei adeverati, cari stau cu chiaritate sî tăria pe lângă sancțiunea pragmatica, ce au aperat’o de atâtea ori cu sângele Ioni, ca Magiarii singuri au alesu deputați capaci si independinsi) sî ca preste totu la alegeri s’au portatu cu tactu parlanentaru cu patriotisihu si loialitate, s. a. Sașii (dice același douariu), prin istori’a loru Surtiu legați de corón’a ungara, insa sedusi de politicii lorii din Universitatea natîunala, voru sa arunce preste silu bas’a de dreptu, pe carea au stătu de sute de ani. Mai maniosu insa e „Vaterland'* asupr’a Româniloru, pre carii ii invinuéscc—cum se duce printre sîruri— ca Dato-Romani’a, ca adeca ei nu voru nici Pest’ai, nici Vien’a; ca priimescu 20 Octobre, ear 26 Fébruariu lu ignoréza, ca la alegerile deputatîloru dietali au alesu numai preoți sî diregatori, ca au nîtrebuintiatu Unu terorismu, despre care foile magiare spunu minimi; ca tieranii cei simplii au fostu ameninttati Cii afurisenii sî Cu iobagii, sî atîtiau prin promissiuni comunistice si afecte native rtale; ca la alegeri au fostu manati cd oile si ca adesea n’au schitu nici numele candidatîloru ; ca in fine astfelu de aserie ale foiloru magiare ni’au fostu combatere, Ci inca Întărite. A respunde pentru Sasi, nu ne tîneatu nici competinti nici intdrept atîti, ear câtu pentru Români, trebuie sa observamu lui „Vaterland“, ca cu tóte ca si au aruncatu ünghiti’a prin tóte baltile, pentru de a pescui totu ce au pututu in nefavarea Româniloru , tendinti’a lui va remane rușinata. Câci Românii nu datina intre 20 Octombre sî 26 Februariu, nici intre Pest’a sî Vien’a, ci sau dechiaratu pe falia si in fati’a lumei pentru amintitele acte de statu sî pentru unitatea imperiului. Daco-Romani’a prin adesea intrebuinttarea acestui nume din politica superfina s’a prefăcutui in absurditate plana. Mai departe , alegerile s’au facutu intre Români cu o demnitate, de carea, deaca aru voi sa judece dreptu , insusi „Vaterland“ s’aru mira. „Audiatur et altera pars!“e o maxima , ce ne-o invetia insasi mintea cea sanatosa ; intrebamu insa pre „Vaterland“, cu ce fatia arunca em in lume basnele rele, care prin dîuarele române nu odaia, ci de sute de ori s’au combatutu până la evidentia ? 1 Si anume: spaimentarile cu afuriseniele suntu minciuni scornite spre batjocorirea preotîloru si a poporului; spaimentarile cu reintorcerea timpuriloru trecute suntu celu mai putînuesagerate. Dar cu absurditate pe fatia se arata prommissiunele comunistice, caci cui erau sa se faca aceste promissiuni ? Celom de totu sefaci indesiertu, caci acesti’a ne avendu censulu de 8 fl., n’aveau nici o influintia la alegeri ! Celoru avuti fara in desiertu, caci pentru aceștia n’aru fi fostu promissiuni, ci spaimentari. In fine ca alegatorii s’aru fi manatu cu oile la alegeri, ca n’aru fi sorutu adesea nici numele candidatului, acestea suntu nesce porniri, prin cari unii omeni vorn sa-si acopere necasulu si rusínea, caci n’au reusîtu ei. Pentru ce nu refera „Vaterland“ sî despre Lasinîcu deosebire Magiari, alu ceroru poporu s’a portatu ca sî celu romanescu, cu aceeași deosebire numai, ca au priimitu a fi imbetatu sî affietîtu de conducătorii sî candidații sei. In sfersîtu inca odata trebue sa ne esprimemu indigna-