Telegraful Roman, 1863 (Anul 11, nr. 1-116)

1863-09-12 / nr. 84

Sabin­i, Joi 12 1803 tris provinciele din Monarchia pe lnti an­ 1­8 fl. ora pe o jumătate de anu 4. fl. v. a. V Pentru princ. si­lieri străine pe anu 1211.­­pe ■/,­ anu 6 fl. v. a. ‘ Inseratele se platescu pentru j­iritera ora cu 7. er. sirilu cu litere 8 . mici, pentru doua ora cu 51/. cr. s / pentru a trei’a repetire cu 3V, cr. v. Tclcjrrafulu ése de doua ori pe septe­­m­ana: ratiunea joi’a si Duminec’a. — Prenume­­se face in Sabitu la espeditur­a foiei; pe afara la c. r. poște, cu bani gat’a, prin scrisori francate , adresate catra espeditura. Pretiusu premumeratiu­­nei pentru Sabiiu este pe anu 7. fl. v. a. car’ pe o jumatate de anu 3.­1. 50. Pen­­tru celelalte parti ale Transilvaniei si pen­­ tru 84. AXULU XI. Dieta transilvana, Siedinti’a XXX, tinuta Vineri in 6/18 Septembre 1863. Protocolulu­i după decisiunea de eri se citesce in limb’a magiara. I. B­a­l­om­i­r­i reflecta, ca nu e decisiune dietala a se tipări actele. Pope’a, ca G. Schmidt inca a­părtinită terminulu­i limbi e tierei.“ Cu acestea protocolulu e verificatu. O­b­e­r­t propune a se priimi amendementele in to­tu cuprinsulu loru la protocolu. W­itt stock. E destulu cu stenografiile, ear sa se tiparesca sî imparta catu mai curendu. Se priimesee. R­u­s­s­u proiecteza, ca pentru pastrarea tempului enun­­ciatiunile, citirile ele, sa se fac,» totdeun’a numai intr’o lim­ba, sî anume intr’aceea , in carea s’a cititu protocolulu. — Nu se priimesee, ci remâne usuru de pân’ acum. Secretarulu aulicu P­­­e­ck­e­r ca membru nou venitu depune apromissiunea. Budacker si consolii (Franc, de TrausChenfels, Schnell, Wittstock, Klein, Frid, Schneider, Brecht, Nagel­schmidt, Roth, Obert si Muresianu) dau o interpellatiune in scrisu, ca după ce prin diplom’a din 20 Oct. 1860. § 3. tóte obiectele nereservate senatului imperialu cadu nu competin­­ti’a dieteloru singurite, sî dupa­ ce diet’a are dreptulu de a controla fondurile tierei Sî prin art. 11. din 1791., lnaltulu Guberniu regescu sa binevoiésca a respunde : 1) ca are de cugetu a substem­e dietei presente darea de semn despre starea, mărimea sî intrebuinttarea fondului generalu formatu din adausele la contributiune, precumu sî a celoralalte fonduri, fundatiuni sî institute provinciale ? 2) Ca cere­ va prelimi­­nariu­lu bugetului provincialu inca nainte de ’ncheiarea anului administrativu ? 3) Ca luat’a mesuri, cu fondurile, ce s’aru afla inca la dregătorii neresponsabile dietei transsilvane, sa se dea in administratiunea competinte ? si déca nu, din ce cause n’a luatu ? — Pressedin­tele promite a așterne interpellatiu­­nea Guberniulu provincialu sî a reporta la tempulu seu. La ordinea dîrei e continuarea desbaterei speciale a­­supr’a propositiunei N­ regesei. Se citesce - 4 din propo­­sitiunea regimului sî se priimesee cu modificatiunea, ca ’n locu de „limbile îndatinate in tiera“ se pune: „limbile tie­rei.“ Se citesce § 5. din propositiunea regimului. Franc. de Tra­u­st henfel S propune, a se face la­­ adausulu , ca partidele, cându au advocați, priiméseu respunsurile in limb’a competintelui oficiu sau mu­sa nicipiu. Propunerea e sprijinita. (Esc. Sea Gubernatorulu, Conte de Grenneville, apare in logia.­ Schnell aduce unu amendementu, cu respunsurile sa se dea partideloru totdeun’a in limb’a jurisdictiunei, a mu­nicipiului séu a comunei , caci, dîde prin §ulu acest’a se ’n­­greuiéza procedur’a forte multu. Aduce esemple concrete, cum de multu aru patimi d. e. unu Românu séu Secuiu, cându nu s’aru priimi amendementulu lui.— Propunerea e sprijinita. C. Schmidt aru consimți cu Schnell, déca n’aru fi devenitu propunerea lui cu nepotintia prin priimirea­­. 3. Pus­cariu. Trauschenfels va sa faca legi pentru am­ploiați, Schnell pentru municipiu. Schnell a fostu acel’a, ca­re si-a ’nceputu cuventulu provocându-se la aboru si elec­­tru, care aduna sa leaga omeni, corporatiuni, natiuni, fieri etc. intre sine, deci sa nu tragemu ziduri chinesesci intre noi; sa fiu ne tiermurimu in certrele strimte si anguste , ci sa priimimu­n unu după propositiunea regimului, care e cu privire la poporu. Bologaa asemenea pentru proiectulu regimului, care e o conseciintia naturala din §—ii priimiti deja de dieta sî mul­­tiumesce dorinttele tuturora, proclm­andu egalitatea limbiloru. Lui Transchienfels respunde, ca advocatii suntu partide, si ce s’a decretatu pentru partide, trebuie sa aiba valore si ’n pri­­vinti’a ad­vocatiloru. Lui Schnell reflecta, ca nu prin propunerea regimului, ei prin a lui insusi s’arii ingreuiu partideloru cursulu processeloru, dându-li-se resolutiuni, care ele ’n cele m­i multe cazuri nu le-aru in­țelege. Ma­g’a dîce, ca Transolienfels sî Schnell făcu cu pro­punerile loru ce dîce proverbiulu latinu : Qui perdidit nume­­rum, incipiat iterum ! (Cine a perdutu h­umerulii, incepa din capul) Caci proiectele in sensulu acest’a nu s’au priimitu nici in sredinti’a premergatóre, pentru­ ce se mai aducu dar si astadi ! Parim­esce propunerea regimului si cere ’ncheiarea desbaterei. C. Schmidt consimte cu propunerea lui Schnell , ca­rea e basata pe aceleași principii, ce le-a desfassuratu den— sulu la desbaterea­­-lui 3. Bas’a adica e municipiulu, prin urmare si limb’a estraduriloru trebuie sa fia a municipiului ; dreptului partideloru se face destulu, priimindu-li-se ruga­­mintile in limbile loru. Dar temendu-se, ca propunerea lui Schnell va ramane in minoritate, partinesce propunerea lui Trausclienfels, carea midilocesce intre a regimului si a lui Schnell Deci e pentru Schnell si eventualminte pentru Trausclienfels. Brann de Lemén­y. § 5 e n­umai fruptulu­i-uflii 2; deci déea s’a priimitu acel’a, sa se priimiésca si acest’a. Se mira de proiectele lui Trauschenfels si Schnell, care lovescu dea dreptulu in îndreptățirea egala a celoru trei limbi. Espune unu esemplu concreții din Vien­a. Cându adi­ca in Brasiovu d. e., la unu municipiu sasescu s’aru da o rogare in limb­ a germana din par­tea unui Sasu , atunci procu­dtur’a nu s’aru ing­e a, pentru­ ca limb’a partidei s’ a municipiului aru fi un’a. Cu totulu altmintrea s’aru are lucrulu, Cându partid’a aru fi ro­mâna, caci atunci, actualulu sî judecatorulu fiindu Sasi sî numai Iasi,­caci la reorganisare s’au ingrijitu ca sa nu intre in oficiulu municipalu câ­ u se póte nici unu Românu, sî resolutîunile sî preste totu tóte esibitele s’aru da numai in limb’a germana, carea parlid’a n’o ’ntielege. Modulu, cum trad­eza Transolienfels si Schnell despre amploiați sî poporu, i semena cu o casa, dela carea s­apânulu face mai antâiu ușile sî ferestrile, apoi se apuca de zidu, in locu de a face­ mai antâiu zidulu sî a lasă in elu locurile cuvenite pentru­ încăperea usîloru sî a ferestriloru. — Reciprocitatea amin­tita de C. Schmidt:­­ca adica pe cându la Românii din Lasime li se resalva rogurile in limb­ a germana, pe atunci la Sașii ce aru veni pe teritoriu roman­escu si s’aru resolve in limb’ai romanésca, si asia s’aru ab­i lucrulu) inca­rtu­lu multiamesce, caci poporatiunile suntu forte amestecate mai pretutindeni, si asia proclamându-se un’a limba—limb’a majoritatii—— de limba oficiasa, — aru romane minorități forte însemnate, care inca nu potu fi jertfite majoritatii, fia aceea romanésca, fia ungu­­résca, fia sasesca. — La Fagarasiu in totu districtumu Sasi suntu numai in Siarcai’a sî ’nFagarasiu, cu tóte acestea oficiulu distric­tului le respecteza limb­a cu cea mai mare scrupulositate. — Mai moderata e propunerea lui Trauschenfels, dar inicî cu aceea nu se póte in­ustiumi, caci n’are inttelesu; déca advo­­catulu e Germanu, scrie germanesce; dar déca e Românu sî scrie romanesce, pentru­ ce sa nu i se si respunda ro­­manesce ? In fine se mira, cum vorbitorii din centru, cari mai eri alalta eri se aratau atâta de entusiasmati pentru li­­beralitate, acumu se vedu asta angusti la inima. (Voci in stâng’a: Bravo! Sa traiasca !) Schnell. Candu impteratorele Cesaru intra cu ar­

Next