Telegraful Roman, 1863 (Anul 11, nr. 1-116)

1863-09-17 / nr. 86

1 Telegrafulu ese de doua ori pe septe­­mana: rațiunea joi’a si Duminec’a. — Prenume­l se face in Sabiiu la espeditur­al foiei, pe afara la c. r. poște, cu banii gat’a, prin scrisori francate, adresate] catra espeditura. Pretiusu premumeratiu­­nei pentru Sabiiu este pe anu 7. fl. v. a. ear’ pe o jumatate de anu 3. 11. 50. Pen­­­­tru celelalte parti ale Transilvaniei si pen­ . X1TM 86. WI­LL XI. Sabiiu, Marti 17 Septan. 1863 tru provinciele din Monarci­a pe mlu an 8 fl. era pe o jumătate de anu 4. fl. v. a. 1 Pentru princ. si­lieri straine pe anu 12 fl. ]pe Vj anu 6 fl. v. a. Inseratele se plătescu pen­tru­­ inteia ora cu 7. cr. siculu cu litere Imiéi, pentru a doua ora cu 5‘/a­cr. s pentru a treia repetire cu 3V, cr. in Invitare de prenumeratiun­e la „Telegrafulu Hoitiaiiu** pe patrariulu din urma: Octobre, Novembre si Decembre 1863. Pretiulu abonamentului pentru Sabiia 1 f. 75 cr. „ „ l­éra si monarchi’a austriaca 2 f. — „ „ tierile din afara 3 f. Se priimescu si abonamente pe luna cu 1 f. v. a. Redactiunea si Editura „Tel. Rom.“ Diet’a transsilvana. Sic din­t­i ’ a XXXII, tinuta Luni in 9/21 Septembre 1863. (Continuare sî capeta.) Fogara si cu părere de zeu nu póte părtini propune­rea Mitr. Liulutiu. (Bravo ! in centru). C. Schmidt e in contr’a specificariloru. Elu nu cre­de, ca Siulutiu si Balomiri aru fi încercata atacuri, baremu numai si indirecte, asupr’a drepturiloru sasesci, ci o con­vinsa, ca au vorbitu numai din necunoscinti’a firei comune­­loru si a municipieloru. Elu concede, ca municipiele sî comu­nele de acum nu suntu organisate deplinu după principiulu egalei îndreptățiri; insa a crea representantie comunale sî municipale nu e problem’a dietei, si elu nu pare sa nu-si mani­festeze parerea de reu, ca preste totu s’a priimitu §­lu a­­cest’a in proiectulu de lege. Propunerea Reg. Siulutiu nici ca e practicabila ; pentru ca cercurile pentru alegerea depu­­tatîloru dietali nu suntu un’a cu municipiele; impartirea cea noua a tierei inca nu s’a facutu, si si legea electorala de a­­cumu e numai provisoria ad hoc, adeca numai pentru astadata. Deci pe bas’a acést’a nu ne putemu pune; sî asta elu se a­­latura la proiectulu regimului, sî crede, ca sa nu ne dusma­­nimu pentru nici unu pretiu unii cu altii. Lászlofy in contr’a lui Siulutiu, deorece propune­rea acelui’a contraduce §-lui 10 si prejudeca­t-lui 12. M. Binde­r. Municipiulu numa i prin organulu seu legiu­­itu póte fi representatul acest’a o-a recunoscutu si regimulu. Sa nu se depărteze diet’a dela obiectu, nici sa incepa a desbate lucruri, care vinu la desbatere mai târziu. Partinesce pre Fogarasy si C. Schmidt, iar propunerea lui Liulutiu nu o póte priimi nici pentru aceea, caci contraduce constitutiunei transsilvane. V­la­ss ’ a (pentru prim’a ora). Obiectulu dîlei e de mare­­’nsemnatate, pentru ca taia in vietia publica oficiasa, carea e mai pretinsa de câtu viéti’a individutoru. cu bucuria propositiunea NI. regésca privitóre la Elu a salutatu egal’a în­dreptățire a limbiloru tierei.— Dela 1791 au fostu in Trans­­silvani’a trei renduri de municipie, care de care mai ciudate sî mai necorespund intóre. In nici unu statu modernu nu se mai afla municipie compuse astufeliu cu ale nóstre , organisate după instrucțiunea Kemény­iana. (Presiedintele nu face atentu, ca acuzau nu e vorb’a de municipiele de atunci). Densulu dar’ nu va sa analiseze representatiunile municipale de fatia, ci dîce numai ca acelea au scăderi forte multe sî forte mari, căci repre­­sentantiele au facutu din minoritățile loru naturale majori­­tati absolute, de care apoi au abusatu la tóta ocasi­­unea, sî punendu-se pe terenulu continuității de dreptu, au impedecatu tote reformele, ce avoitu sa se introducă re­gimulu. Densulu se teme, ca representantiele de astadi nici pe veritoriu nu voru afla „calcululu Minervei;“ si asta se te­m­e, ca in comitate se va decretă de oficiosa limb’a magiara, in scaunele sasesci limb’a germana, iar cea româna va ra­mane de nou extra muros (afara de ziduri). In fine e spune, ca a cunosce scăderile unui corpu sî totuși a­lu lasă sa functioneze sî mai departe, e nedreptu si pagubitoriu: „Alteris prodesse, sibi de este, noncaritas, sed stultitia estu (a folosi altor’a si a se păgubi pre sine, nu e iubire, ci nebunia), dice suntulu Augustinu, amendementulu lui Siulutiu cu tota caldur’a. Deci priimesco Bar’ lui Fo­garasu ref­ecta, ca Românii nu voru sa respingă pre Ma­­giarii, ci numai sa afle o cheia drepta pentru toti, in urma protesteza in contr’a asediului acelui’a, ca comitatele aru fi pamentu ungurescu, caci ele până la 1848 au fostu „terra no­­bilium“, sî intre nobili o parte forte mare au fostu Români, car’ acuma suntu ale tuturoru. Bam­icher. Legea de falia va sa faca dreptate egala tuturoru limbiloru tierei, car’ dreptatea cere, a se dă fiecarui’a dreptulu lui. Proiectulu de lege atâtu individîioru, câtu sî comuneloru sî municipieloru le da dreptulu de folo­sirea limbei loru. Ea dara lasa municipiului autonomi’a ne­atinsa, câ asia apoi pe autonomi’a comunei sî a municipiu­lui sa se póta zidi naturalminte sî autonomi’a tierei. De aceea propunerea făcută, că deciderea limbei in municipie sa se concreda alegatoriioru deputatîloru dietali, nu se póte recunosce din partea statului, caci alegatorii depu­­tatîloru dietali n’au alta functiune, decâtu chiaru numai a alege deputați pentru dieta, sî nu suntu o corporatîune stabila, ci o massa adunata din intemplare, carea indata iar’ se risipesce, va sa dîca o masa fluida, pe carea statulu nu póte basă. De aceea propunerea f­acuta, chiaru si priimindu-se din par­tea dietei, undesiertu s’aru substem­e Maiestății Sele spre în­tărire. R­u­s­s­u (pentru prim­a ora) nu e multiumitu ni­ci cu proiectulu regimului, nici cu propunerea lui Liulutiu, pentru ca representantiele municipale nu suntu drepte. E adeveratu, ca acelea astadi santu in n­efavórea Româniloru, ma­ie insa potu sa fia int favórea loru, dar cu tóte acestea n’aru fi dreptate nici atunci, pentru­ ca totdeun’a majoritatea aru decide spre pagub’a minorității. Sî asia merulu de ce­rta n’aru incetá a jocu la rűidilöcu. Numai cându se va des­­lega in modu definitivu­ cestiunea limbiloru, póte elu speră multiumire generala. De aceea aru dori, că la pro ed­ulii regimului sa se adauga: „cu respectarea limbiloru usitate in același municipiu.Ci Propunerea afla sprijinire. Contele Siulutiu asiguréza pre Episcopulu Fa­­garasy, ca pre vechiulu seu amicu, ca prin cele espuse in cuventarea sea n’a voitu nici de câtu a augustă séu a violă drepturile nobilei națiuni magiare , câci prin propunerea sea crede ca nu se face nedreptate nici unei surori națiuni din patria. Fogarasu se pare a fi cugetatu numai la comitate, dar’ in tiéra mai exista sî scaune sasesci sî secuiesci, sî de­­ca d­­e. in comitate prepondereza Românii, in Secuime pre­­companescu Magiarii, si asia diferinti’a parata se complaneza. Câtu pentru provocarea la dreptulu istoricu, repetiesce vorbitorulu cunoscut’a sea istorisare, ca Românii nu deducu dreptulu loru istoricu numai dela rumperea Traniiei decâtra Ungari’a, ci dela soiut’a intalnire la Es­culeu, unde „dexteram dantest” etc. Dintr’alte densulu dreptu norma pentru defigerea limbei municipale din partea alega­toriloru deputatîloru dietali n’a ’nntelesu legea electorala de acum, ci aceea ce o va stabili diet’a. Macedonii sprijinesce­pre Mitr. Siulutiu. Bolog’a sprijinesce proiectulu regimului cu atât’a mai vertosu, câci de sî astadi compositiunea municipieloru e in nefavarea Româniloru, mâne poimâne nu va fi totu asta, si câci in representantiele municipale se voru alege barbatii cei mai vrednici din municipiile respective. Afara de aceea dietei se va da ocasiunea de a desbate o lege comunala, sî

Next