Telegraful Roman, 1864 (Anul 12, nr. 1-102)
1864-01-16 / nr. 5
tabani, in 10 Ianuarui 1804. tru provinciele din Monarchia pe ann anu . 8 11. era pe o jumătate de anu 4. fl.. a Pentru princ. silien străine pe anu Ul lpe V» anu. 6 fl. v. a. Tolcjjrafuluesc de doua ori pe septemana: ratiunea joi’a si Duminec’a. — Prenumese face in Sabiu la espeditur’a foiei ; pe afara la c. r. poște, cu bani afata, prin scrisori francate, adresate catra espeditura. Pretiusu prenumeratiui nei pentru Sabiiu este pe anu 7. fi. v. a. Iear’ pe o jumatate de anu 3.1. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pen . 5. ANUU li. " Inseratele se platescu pentru inteia ora cu 7. cr. siculu cu Utero miei, pentru a doua ora cu 5cr. si pentru a treia repetire cu 3V, cr. v. a. ! Centralism!! sî federalism«. (Continuare.) (c.) Nu suntemu optimisti sî de aceea noi nu afirmamu , ca situatîunea aru fi cu multu mai escellenta decumu o amu vediutu descrssa. Trebuie inse sa ne intrebamu pre noi insine si pe ori sî cine, ca sistemulu guvernului patentei e de vina la acestea tóte ? sî ca numai in schimbarea lui radicalmente aru fi de a se cauta mântuirea popóreloru Austriei? Unui bolnavu, care sufere de tempuri îndelungate, ori ce medicu cu minte, nu va cercă a-i restitui sanatatea prin raidiulu cele cele mai radicale, atunci candu vede, ca bolnavulu a trecutu preste crisa. Asemenea nici la unu statu nici la diferitele popóra nu e consultu a pasî atunci cu moduri radicale, candu au ajunsu in stadiulu de a se desvolta spre bine. Afara de aceea balele nostre suntu multe , pentru ca atâtea interesse se crucescu unele preste altele, incatu nu o viétia constitutionala de trei ani, ci de multe dieci de ani abia va fi in stare a le vindecă. Reulu devenitu cronicii iaresi cronice trebuie denaturatu sî de aceea, ce se póte recomendă in atare casa unui patimasiu mai tare e liniscea, spre a se pute recrea sî spre a se putea consolidă. State, sî națiuni potemu aduce de esemplu spre întărirea celoru de pana aci, dar sî spre argumentarea, ca sguduiririle numeróse sî schimbările in inlauntru le au adusu la suflarea cea mai de pre urma, care déca au folositu , au folositu numai interesseloru străine a acelor’a, carii pandeau ór’a de a face intrebuinicare din slăbiciunea câsiunata prin atari schimbări, prin atari nelinisciri. Căci déca aruncamu o privire camu de fugitiva in istori’a Angliei, vedemu, ca desvoltarea institutiuniloru ei esemplare si totudeodata solide pentru secuii, suntu productele pacei si a liniscei. Ele porta in multe privintte sî astadi caracterulu unor tempuri de multu trecute sî amudece barbari, pentru ca acestu poporu in spiritulu seu celu practicii, scie suportă chiaru sî abusuri sî alte incomodități, până candu vine tempulu oportunui, spre a le delatura pe cale pacifica cea de pe urma coliba, sî fora de sguduiri s'mtitóre până in De aceea acésta națiune adî e mare sî puteri ca sînu fara de efectulî seu sî astadi in cumpănă politicei europene sî arunca penduru in cumpan’a politicei lumei întregi. Poloni’a vise, carea avea odinióra o estensiune de 13,000 mile patrate cu o populatiune de vre-o 15 millione de suflete sî carea eră odata statulu cela mai cu vadia in partile orientale ale Europei, astadi o vedemu sbuciumanduse sub piciórele strainiloru, perdiendu e si sfinti’a ei inca de pe la 1773, fără de a o fi conturbatu mai nainte vre-o potere din afara, ci fiindu cotropita numai si numai de neliniscirile ei interne. Dar inainte de a trece mai departe in acestu tractatu ne vine a ne intreb’a, care suntu darurile, ce ni le aducu federalistii. In aceeași foia, din care scosesemu pasagiulu citatu mai susu („Ost sî West“) ni se propune quasi o programa, despre modula, cum aru fi seria Austri’a, cu monarchia federativa. Eataliniamentele principale a mentionatei programme : „Fiacare tiera de coróna sa se administreze in launtru după legile făcute de sine. Drepturile suveranitatiei le esercita coróna dimpreună cu unu parlamentu federatînnalti, in care siedu delegații tieriloru sî representatiuniloru nationali, care se formeze numai una casa singura. In mânia acestoru doi factori sa se afle tóte căușele comune ale imperiului, adica: representatiunea imperiului inafara; încheierea de tractate de vama si de negotiu; monetaria si cele atingatóre de notele de banca, militia, detorie a statului si bugetulu normalu alu imperiului cu privintie la posturile acestea. „Fiacare tiera de coróna se aiba o dieta din alegeri directe prin votarea classeloru. In fiacare tiera de coróna seu teritoriu nationalu sa fia corón’a representata prin unu locutiitoriu. Acest’a se fia denumitu de coróna, se fia insa responsabilii representatiunei lierei. Dieta sa aiba in conttelegere cu locutiitoriulu coronei autonomia deplina (óresicumu suveranitate cantonala) in tóte afacerile, cari nu suntu afaceri imperiale ori comunale ; să se dîca, ce atinge de administratîune, justiția, instrucțiune, cultur’a tierei sî in fine de bugetulu tierei pentru scopurile acestea. La ori sî care trecere preste bugetulu normalu sî preste întregirea ostei normala se lia de lipsa consimtiementulu tierei. Fiacare conclusu alu diereloru devine lege, prin immediat’a santîmnare a Domnitoriului. Parlamentulu imperialu consta : 1 din delegații representatiuniloru tierei, carii de jumetate voru fi din Ungari’a sî tierile federate cu dens’a iar jumetate din tierile germane-slavice-italiane. 2. mai departe din membrii ereditari, a caroru rumeru insa sa nu intre ca numerulu de jumetate alu delegatîloru sî in fine 3. din membrii biamali pe viétia de imperatulu, a caroru numeru se fia numai a patra parte din ce’u alu alelegatiloru. Fatia cu acestu parlamentu esercita corón’a votu suspensivu pana de dóue ori. Fiindcă in Austri’a e o viéta de po iece forte amplificata, care cere desvoltare naturala, ori care alta organisatiune a statului, care nu respecteza pre cea de mai susu, va fi nevoita peste multu puemu se cada înaintea puterei realitatiei.“ (Va urmă) Creditulu de 10 millione. Se scie de comuni, ca Austri’a va sa trimita împreuna cu Prussi’a unu corpu de vro 70,000 de mii feciori, spre a ocupă Schleswig-ulu până atunci, până candu Dani’a va retrage constitutiunea sea centralistica, prin carea din ducatele Holstein șî Schleswig dein, provincie danese, făcuse simplu, prin o trăsură de con- Asemenea se scie, ca regimulu an asternutu senatului imperialu unu proiecta de lege, prin care spre scopulu acestei espeditiuni cere unu creditu estraordinariu de 10 millióne florini. Astă dar totu cereri preste cereri, sî date preste date ! Austri’a se afla intr’unu tempu de ispite grele, si prospectele eui de a trece cu fericire preste aceste ispite grele, suntu forte mici, cu atâta mai simtîla dar va fi pentru cetatienii eu acesta sarcina noua. Nu ne potemu indoi nici câta de patriotismul, nici alu membriloru senatului imperialu, nici alu popóreloru austriace in genere; dar cu tóte acestea nu potemu uita, ca sî patriotismul« are o margine sura, se rumpe, oarecarea, ca sî córd’a, intinsa preste me Sî de aceea numai cu tema audîmu sî vedemu, cum statulu nostru se ’ncurea intr’o afacere noua străină, sî inca tocmai intr’unu tempu, candu pentru elu pausarea, liniscea, recrearea erau cerinlcele cele mai interitore. Nici unu statu mare din Europ’a póte n’au adusu in tempurile din urma atâtea jertfe, ca Austri’a , in nici unulu póte nu suntu lucrurile dinlăuntru intr’unu astfelu de stadiu de trecere dela absolutismu la constitutionalismu, ca tocmai la noi. Institutiunile noue insa, fia câtu de bune sî de salutarie, au lipsa de liniste, de stabilitate, ca sa se póta desvolta după legile naturei sî sa póta prinde rădăcini in inimele poporului. Caci altmintrea nici bunăstarea poporului, materiala, intelectuala sî morala, nu póte inaintă, nici statulu prin urmare nu se póte inalud la acea positîune, ce o-aru pote ocupă amesuratu marimei sî polerei sele. Institutîunile nóstre suntu forte tinere sî crude ; cele vechi eredîte din evulu mediu inca nu suntu uitate sî traiescu in suvenirea popóreloru ; cele noue inca nu suntu cunoscute sî probate sî appretiuite de ajunsu, pentru de a le fi assigurata esustinti’a. Șî astă pacea, liniscea erau pentru noi cele mai ur-