Telegraful Roman, 1864 (Anul 12, nr. 1-102)

1864-08-02 / nr. 60

242 a functîonariloru Associatîunei trecuseră trei ani, sî astfelu conform §-lui N­. din statute veniau a se face alegeri noue . Vicepresiedintele multi amindu adunarei generale pentru onerea sî încrederea , ce li s’a datu din partea Associatîunei, apoi urandu fiitoriului comitetu sî mai mare succese , decum potu areta cestu actualu, se ruga a se priimi dimissiunea functîo­nariloru de acum, sî spre scopulu consultarei asupr’a noueloru alegeri suspenda siedinti’a pe 1/i ora. Intre membrii de fatia in tóte partîle se audiu dorinti’a, ca sa functioneze sî mai departe comitetulu de acum ; de a­­ceea Dr. Ho­do si a vorbi din inim’a tuturoru, candu pro­puse a se aduce functionariloru de acumu cea mai intima multiumita a adunarei, sî a se roga, ca sa binevoiésca a porta acesta sarcina sî pe următorii trei ani. Nici o singura voce nu se radica contr’a acestei propuneri , carea fu priimita cu acclamatîuni nenumerate. Dimissiunea d-lui B­a­r­i­t­i­u nu se priimi, numai in loculu d-lui Brote, care-si areta absolut’a nepotintta, de a mai administra casi’a Associatîunei , se alese d. capitanu pens. S­t­e­l­a­r­u. Mai departe propune Dr. Hodosiu, ca de­ore­ce atâtu presiedintii, câtu si alti membri ai comitetului adeseori suntu impedecati a lua parte la siedintiele lunarie, de aceea sa se a­­lega 6 membri substituti din Sabiiu sî apropiere, asemenea , ca in lips’a presiedintiloru presidiulu comitetului sa­ su­porte membrulu celu mai betrânu după vârsta, sî in fine a se mo­difica sî §b­ii respectivi ai statuteloru in intielesulu acest’a. Asupr’a numerului, precum sî asupr’a numirei acestoru membri se nasce discussiune îndelunga . Unii (B­o­i­u si Dr. Brandusianu) suntu de părere, ca aceia trebuie sa fia totu 12, alții iarasi (Dr. Hodosiu, Frâncu Russu si altii) vom numai 6; in fine parerea cesta din urma la vo­tare castiga majoritatea voturiloru. Câtu pentru numirea loru: onorari ? substitut­ ? supplenti ? — se priimesce numirea cesta din urma , sî la propunerea Dr. H­o­d­o­s­i­u se alegu dd. D­u­n­c ’ a, H­a­n­n­i ’a, P­o­p­e­s­c­u, B­o­i­u, C­r­i­st­e­a sî V­a­i­d ’ a­sen. Secretariulu N­. Russu din caus’a multumei sî greutatei oficieloru sele , precum si a nesanetatii si­ cere dimissiunea , carea se reiepta cu : Sa traiésca ! Repetîndu rogarea sen, pres. deschide desbaterea asupr’a aflarei unui espedientu, prin care sa i se dea ajutoriu. D. Secr. declara in fine, ca astfelu conditionatu va mai duce anulu acest’a oficiulu seu. Aici se nasce o desbatere mai îndelungata, la care iau parte presse­­dintele: Frâncu, P­o­p­e ’a, Dr. Hodosiu, Dr. Brand­usian­u si alții. După ce se cerea feliurite căli, prin cari s’aru poté da ajutoriu secretariatului in cancelari’a Associatîriei, acest’a in fine declara cu părere de zeu, ca juriștii stipendiați nici pe departe nu i-au datu ajutoriulu a­­cel’a, la care-i îndatorase hotarirea adunarei generale din Blasiu, ba doi dintre celart’a Associat, densii nici ca au intratu vre-odata in con­­dunarea generala cu multa neplăcere ia spre solintia aceste descoperiri, si in fine, la propunerea Dr. Brandusianu, decide: ca din cele srepte stipendie a 100 fl., menite pentru turistii din Sabiiu, mnulu sa se traga si cu sut’a aceea de florini sa se remunereze unu scriitoriu stabilut alu secretariatului. Secretariulu II. aduce la cunoscinti’a adunarei trist’a im­­pregiurare, ca membrii Associatîuiei scadu neincetatu , asta incâtu dela întemeierea ei cu preste 800 membri până acumu nu­­merulu acest’a s’au injumetatîtu. O parte mare a acestei im­­pregiurari la desbaterea ce urméza se imputa d-loru colectanti, cari cu mica esceptîune au aretatu preputînu interesu sî zelu pentru înaintarea Associatîunei. De aceea se priimesce cu plăcere propunerea d. F­r­â­n­c­o, ca colectorii sa se îndato­reze a reporta pe fiacare anu comitetului despre starea mem­­briloru din cercurile loru respective; ear cercurile , după ce se audu mai multe păreri , adunarea decide a se face după protopopiate. P. Archimandritu P­o­p­a­s­u ia cuventulu, spre a areta, câtu de putînu s’au apropiatu până acum Associatiunea de scopulu seu celu adeveratu, sî astfelu câtu de putînu folosu practicu au adusu până acum. Politic’a ne absorbe intru a­­tât’a, incâtu nici secțiunile, ce s’au formatu pentru deosebiți râmi de sciintia , inca n’au pututu da vre’unu semnu mai re­­marcabilu de viétia. Un’a causa , pentru ce aceste secțiuni n’au desfassuratu până acum activitate mai mare, va fi si aceea, ca membrii loru suntu departati cu locuinttele, sî consultarea împrumutata astfelu devine forte cu anevoie. De aceea den­­sulu propune, a se crea trei secțiuni, un’a in Blasiu pentru Filologia, alta in Brasiovu pentru Istoria, si a trei’a in Sabiiu pentru soiintiele naturei. Propunerea se priimesce cu vina multiumire. Urmeza alegerea membrilor ii onorari, spre care scopu Dr. V­a­s­i c­i­u propune pre pressedintele dietei transsilvane Gustavu Grossz, iar Russu pre rectorulu univer­­sitatei din Iași , Dr. Titu Liviu Mai­orescu. Ambii se priimescu cu applausu. La alegerea locului pentru adunarea venitóre dominau dóue păreri: unele voiau Belgrad­u­lu, altele Abru­­d­u­l­u. In fine se priimi cestu din urma. Cu acestea e finita ordinea lucruriloru. Vice-pres. se rădică, spre a rosti cuventulu de incheiare sî a esprime multiumit’a sea pentru intieleptiunea sî modera­­tîunea, ce o manifestară membrii adunarei. ear P. Vicariu Pe­tru Popu din llatiegu multiamesce V.­presiedintelui sî tu­turoru membriloru, cari parte din depărtări mari au imbucu­­ratu pre Hatieganii cu venirea loru, sî încheia cu multiamita catva Mai. Sea, subt a cânii scutire infloresce Associatiunea. Intre strigări sgomotóse: Sa traiesca Mai. Sea­­ se incheia osteniciós’a siedintia, ce durase dela 10 până la 472 ore după amedi. — ----------­In otelulu opidanu comun’a arangiase unu banchetu pen­tru siepte dieci persóne. Acesta decurse cu cea mai animata jovialitate. D. Presie dinte deschise pórt’a toasteloru, inchi­­nandu pentru Mai. Sea, P. Vicariu Petru Popu pentru preș. Associatîunei Eppulu Siagun’a, P. Protosind­elu P­o­­­p­e ’­a pentru Esc. Sea Mitropolitulu Siulutiu, P. Archiman­dritu P­o­p­a­s­u pentru Hatiegani, Dr. Glodariu pen­tru V.-pressedintele Associatîunei, Dr. Hodosiu pentru națiunea româna, d. S­i­l­v­a s­i judele supremu pentru pro­­sperarea Associatîuiei sî infratîrea popóreloru transsilvane prin cultura s. a. s. a.­­ Sub sora vr’o 7—8 carutie cu ospeti, cu d. Vice-pre­­sied. in frunte, se duseră la satulu invecinatu Farcadinu, spre a face curtenire Baronului Nopcea a betrânului, care invi­tase pre­aspetii Assoc, la prândiu, sî nepotendu-se acest’a, i priimni acumu cu indatînat’a­ si finetie sî ospitalitate. Multi dintre membrii Associatiuiei plecara inca Marti so­­r’a, cei­­ mai multi insa numai Mercuri dimineti’a si­ luara adio dela ospitalii Hatiegani, cu bucuria, ca si-au plinitu datorint­’a fatia cu Associatiunea, sî cu întristare, ca cele dóue­ trei dîle pe pamêntulu celu mai classicu alu Transsilvaniei se strecu­­rasera pré repede. — î Dela con­gressulu serbesen. Despre cele petrecute in Carlovitiu din dîlele acestea aflamu, afara de cele comunicate până acum, după „Tem.Zig.“ urmatórele: Deputații români caletoriza la Carlovitiu cu programulu gata. In Neoplania sî Carlovitiu cercetară cu deamenuntulu impregiu­­rarile sî se consultară asupr­a modalitatei ducerei la deplinire a programului loru , ceea ce o sî făcură intr’unu modu apro­­batu atâtu de comissarulu imperatescu, câtu sî de Șerbi. In 31 iuliu Românii, cu Episcopulu I­v­a­c­ico­v­i­ci­uin frunte se presentara comisariului r. in Petrovaradin , sî anume cu representanti ai dorintieloru sî intereseloru poporului românu de relig. ort. or. In prim’a Augusta, după ce comissariulu r. intrase in Carlovitiu sî priimise salutările îndatinate , iar i se presentara Românii cu Eppulu din Aradu in frunte, Eppulu adresă in numele deputatîloru români câteva cuvinte , in care apostrofă, ca deputații români suntu siliti a luă positîune deo­­sebita fatia cu congressu­lu natîunalu iliricu. Acést’a o espusera mai pe largu in declarator­ulu datu comissariului, sî nu memorandulu substernendu Mai. Sele. De­­putatulu B­a­b­e­s­i­u prededîi ambe actele comissariului ro­­gandu-lu , a­ le luă la cunoscintia sî a­ le substerne la loculu preinaltu. Comissarulu priimi actele, a câroru esintia e, ca Românii acestu congressu electivu trebuie sa­ lu privésca cu cur­atu serbescu Archiepiscopului menitu pentru alegerea sî, Mitropolitului cu­­ratu serbescu, la care ei cu conseiintia curata nici chiaru din iubire sî respectu câtra sor’a natîune serbesca nu potu luă parte. La festivitatîle sî banchetele , ce urmara, participam sî Românii, sî preste totu se folosiră de to­ta ocasiunea, pentru de a câștigă causei Mitropoliei loru sî înaintea clerului ser­bescu , sî înaintea deputatîloru serbesci sî la totu poporulu serbescu positiunea cuvenita. Pasîrea loru in publicu fu mai pe urma in 5 Augustu in adunarea congressului, nemijlocitu după ce comissariulu congressului anuntiase deschiderea des­­bateriloru sî a acteloru de alegere. Reputatulu B­a­b­e­s­i­u dedu o de­claratîune in limb’a germana , carea fu întrerupta mai de multe ori cu : Zsm­­o ! Vre-o desbatere ori declaratîune a deputatîloru serbesci asupr’a­­ acestei manifestatîuni a Româniloru nu concese Co­missariulu, sî Românii sî esîra indata cu densulu, incependu­­se actul­ alesrerei. Serbiloru le bătu la ochi, ca Românii toti

Next