Telegraful Roman, 1864 (Anul 12, nr. 1-102)
1864-08-02 / nr. 60
242 a functîonariloru Associatîunei trecuseră trei ani, sî astfelu conform §-lui N. din statute veniau a se face alegeri noue . Vicepresiedintele multi amindu adunarei generale pentru onerea sî încrederea , ce li s’a datu din partea Associatîunei, apoi urandu fiitoriului comitetu sî mai mare succese , decum potu areta cestu actualu, se ruga a se priimi dimissiunea functîonariloru de acum, sî spre scopulu consultarei asupr’a noueloru alegeri suspenda siedinti’a pe 1/i ora. Intre membrii de fatia in tóte partîle se audiu dorinti’a, ca sa functioneze sî mai departe comitetulu de acum ; de aceea Dr. Hodo si a vorbi din inim’a tuturoru, candu propuse a se aduce functionariloru de acumu cea mai intima multiumita a adunarei, sî a se roga, ca sa binevoiésca a porta acesta sarcina sî pe următorii trei ani. Nici o singura voce nu se radica contr’a acestei propuneri , carea fu priimita cu acclamatîuni nenumerate. Dimissiunea d-lui Baritiu nu se priimi, numai in loculu d-lui Brote, care-si areta absolut’a nepotintta, de a mai administra casi’a Associatîunei , se alese d. capitanu pens. Stelaru. Mai departe propune Dr. Hodosiu, ca deorece atâtu presiedintii, câtu si alti membri ai comitetului adeseori suntu impedecati a lua parte la siedintiele lunarie, de aceea sa se alega 6 membri substituti din Sabiiu sî apropiere, asemenea , ca in lips’a presiedintiloru presidiulu comitetului sa suporte membrulu celu mai betrânu după vârsta, sî in fine a se modifica sî §bii respectivi ai statuteloru in intielesulu acest’a. Asupr’a numerului, precum sî asupr’a numirei acestoru membri se nasce discussiune îndelunga . Unii (Boiu si Dr. Brandusianu) suntu de părere, ca aceia trebuie sa fia totu 12, alții iarasi (Dr. Hodosiu, Frâncu Russu si altii) vom numai 6; in fine parerea cesta din urma la votare castiga majoritatea voturiloru. Câtu pentru numirea loru: onorari ? substitut ? supplenti ? — se priimesce numirea cesta din urma , sî la propunerea Dr. Hodosiu se alegu dd. Dunc ’ a, Hanni ’a, Popescu, Boiu, Cristea sî Vaid ’ asen. Secretariulu N. Russu din caus’a multumei sî greutatei oficieloru sele , precum si a nesanetatii si cere dimissiunea , carea se reiepta cu : Sa traiésca ! Repetîndu rogarea sen, pres. deschide desbaterea asupr’a aflarei unui espedientu, prin care sa i se dea ajutoriu. D. Secr. declara in fine, ca astfelu conditionatu va mai duce anulu acest’a oficiulu seu. Aici se nasce o desbatere mai îndelungata, la care iau parte pressedintele: Frâncu, Pope ’a, Dr. Hodosiu, Dr. Brandusianu si alții. După ce se cerea feliurite căli, prin cari s’aru poté da ajutoriu secretariatului in cancelari’a Associatîriei, acest’a in fine declara cu părere de zeu, ca juriștii stipendiați nici pe departe nu i-au datu ajutoriulu acel’a, la care-i îndatorase hotarirea adunarei generale din Blasiu, ba doi dintre celart’a Associat, densii nici ca au intratu vre-odata in condunarea generala cu multa neplăcere ia spre solintia aceste descoperiri, si in fine, la propunerea Dr. Brandusianu, decide: ca din cele srepte stipendie a 100 fl., menite pentru turistii din Sabiiu, mnulu sa se traga si cu sut’a aceea de florini sa se remunereze unu scriitoriu stabilut alu secretariatului. Secretariulu II. aduce la cunoscinti’a adunarei trist’a impregiurare, ca membrii Associatîuiei scadu neincetatu , asta incâtu dela întemeierea ei cu preste 800 membri până acumu numerulu acest’a s’au injumetatîtu. O parte mare a acestei impregiurari la desbaterea ce urméza se imputa d-loru colectanti, cari cu mica esceptîune au aretatu preputînu interesu sî zelu pentru înaintarea Associatîunei. De aceea se priimesce cu plăcere propunerea d. Frânco, ca colectorii sa se îndatoreze a reporta pe fiacare anu comitetului despre starea membriloru din cercurile loru respective; ear cercurile , după ce se audu mai multe păreri , adunarea decide a se face după protopopiate. P. Archimandritu Popasu ia cuventulu, spre a areta, câtu de putînu s’au apropiatu până acum Associatiunea de scopulu seu celu adeveratu, sî astfelu câtu de putînu folosu practicu au adusu până acum. Politic’a ne absorbe intru atât’a, incâtu nici secțiunile, ce s’au formatu pentru deosebiți râmi de sciintia , inca n’au pututu da vre’unu semnu mai remarcabilu de viétia. Un’a causa , pentru ce aceste secțiuni n’au desfassuratu până acum activitate mai mare, va fi si aceea, ca membrii loru suntu departati cu locuinttele, sî consultarea împrumutata astfelu devine forte cu anevoie. De aceea densulu propune, a se crea trei secțiuni, un’a in Blasiu pentru Filologia, alta in Brasiovu pentru Istoria, si a trei’a in Sabiiu pentru soiintiele naturei. Propunerea se priimesce cu vina multiumire. Urmeza alegerea membrilor ii onorari, spre care scopu Dr. Vasi ciu propune pre pressedintele dietei transsilvane Gustavu Grossz, iar Russu pre rectorulu universitatei din Iași , Dr. Titu Liviu Maiorescu. Ambii se priimescu cu applausu. La alegerea locului pentru adunarea venitóre dominau dóue păreri: unele voiau Belgradulu, altele Abrudulu. In fine se priimi cestu din urma. Cu acestea e finita ordinea lucruriloru. Vice-pres. se rădică, spre a rosti cuventulu de incheiare sî a esprime multiumit’a sea pentru intieleptiunea sî moderatîunea, ce o manifestară membrii adunarei. ear P. Vicariu Petru Popu din llatiegu multiamesce V.presiedintelui sî tuturoru membriloru, cari parte din depărtări mari au imbucuratu pre Hatieganii cu venirea loru, sî încheia cu multiamita catva Mai. Sea, subt a cânii scutire infloresce Associatiunea. Intre strigări sgomotóse: Sa traiesca Mai. Sea se incheia osteniciós’a siedintia, ce durase dela 10 până la 472 ore după amedi. — ----------In otelulu opidanu comun’a arangiase unu banchetu pentru siepte dieci persóne. Acesta decurse cu cea mai animata jovialitate. D. Presie dinte deschise pórt’a toasteloru, inchinandu pentru Mai. Sea, P. Vicariu Petru Popu pentru preș. Associatîunei Eppulu Siagun’a, P. Protosindelu Pope ’a pentru Esc. Sea Mitropolitulu Siulutiu, P. Archimandritu Popasu pentru Hatiegani, Dr. Glodariu pentru V.-pressedintele Associatîunei, Dr. Hodosiu pentru națiunea româna, d. Silva si judele supremu pentru prosperarea Associatîuiei sî infratîrea popóreloru transsilvane prin cultura s. a. s. a. Sub sora vr’o 7—8 carutie cu ospeti, cu d. Vice-presied. in frunte, se duseră la satulu invecinatu Farcadinu, spre a face curtenire Baronului Nopcea a betrânului, care invitase preaspetii Assoc, la prândiu, sî nepotendu-se acest’a, i priimni acumu cu indatînat’a si finetie sî ospitalitate. Multi dintre membrii Associatiuiei plecara inca Marti sor’a, cei mai multi insa numai Mercuri dimineti’a si luara adio dela ospitalii Hatiegani, cu bucuria, ca si-au plinitu datorint’a fatia cu Associatiunea, sî cu întristare, ca cele dóue trei dîle pe pamêntulu celu mai classicu alu Transsilvaniei se strecurasera pré repede. — î Dela congressulu serbesen. Despre cele petrecute in Carlovitiu din dîlele acestea aflamu, afara de cele comunicate până acum, după „Tem.Zig.“ urmatórele: Deputații români caletoriza la Carlovitiu cu programulu gata. In Neoplania sî Carlovitiu cercetară cu deamenuntulu impregiurarile sî se consultară asupra modalitatei ducerei la deplinire a programului loru , ceea ce o sî făcură intr’unu modu aprobatu atâtu de comissarulu imperatescu, câtu sî de Șerbi. In 31 iuliu Românii, cu Episcopulu Ivacicoviciuin frunte se presentara comisariului r. in Petrovaradin , sî anume cu representanti ai dorintieloru sî intereseloru poporului românu de relig. ort. or. In prim’a Augusta, după ce comissariulu r. intrase in Carlovitiu sî priimise salutările îndatinate , iar i se presentara Românii cu Eppulu din Aradu in frunte, Eppulu adresă in numele deputatîloru români câteva cuvinte , in care apostrofă, ca deputații români suntu siliti a luă positîune deosebita fatia cu congressulu natîunalu iliricu. Acést’a o espusera mai pe largu in declaratorulu datu comissariului, sî nu memorandulu substernendu Mai. Sele. Deputatulu Babesiu prededîi ambe actele comissariului rogandu-lu , a le luă la cunoscintia sî a le substerne la loculu preinaltu. Comissarulu priimi actele, a câroru esintia e, ca Românii acestu congressu electivu trebuie sa lu privésca cu curatu serbescu Archiepiscopului menitu pentru alegerea sî, Mitropolitului curatu serbescu, la care ei cu conseiintia curata nici chiaru din iubire sî respectu câtra sor’a natîune serbesca nu potu luă parte. La festivitatîle sî banchetele , ce urmara, participam sî Românii, sî preste totu se folosiră de tota ocasiunea, pentru de a câștigă causei Mitropoliei loru sî înaintea clerului serbescu , sî înaintea deputatîloru serbesci sî la totu poporulu serbescu positiunea cuvenita. Pasîrea loru in publicu fu mai pe urma in 5 Augustu in adunarea congressului, nemijlocitu după ce comissariulu congressului anuntiase deschiderea desbateriloru sî a acteloru de alegere. Reputatulu Babesiu dedu o declaratîune in limb’a germana , carea fu întrerupta mai de multe ori cu : Zsmo ! Vre-o desbatere ori declaratîune a deputatîloru serbesci asupr’a acestei manifestatîuni a Româniloru nu concese Comissariulu, sî Românii sî esîra indata cu densulu, incependuse actul alesrerei. Serbiloru le bătu la ochi, ca Românii toti