Telegraful Roman, 1864 (Anul 12, nr. 1-102)

1864-09-17 / nr. 73

302 merga in fati’a locului sî sa cerceteze cu de amenuntulu starea de fatia a locuriloru de pasiunitu , folosite de oieri sî celelalte impregiurari, până la constatarea acestor’a insa, prelungindu-se sa se susțină de câtva amabele pârli tractatulu dela 1855 in deplin’a sea valore. De suntemu bine informați, comissiunea acest’a era sa-si incepa activitatea sea inca in tómn’a anului trecutu, dar cu tóta atentiunea, cu care urmarirau noi acestu obieciu, nu amu polulu afla despre resultatele eii până acum nimicu. Póte ca Turci’a scrii sî póte ia succesu de a traga nu deslegarea acestei cestiuri si a ruina intraceea pe economii nostri. Ne-a atinsu insa tare durerosu, candu amu inttelesu, ca in anulu acest’a după alte calamitati, de care fu cercetatu multu cercat’a nóstra patria , economiloru de oi se denegu cu totulu trecerea peste Dunăre cu turmele loru multe putîne câte le mai au, spre ernatu in Bulgari’a. Speramu sî asceptamu dela Guvernulu nostru, ca va lua sî va fi sî lualu póte mesurile recerute spre a delatura pe calea diplomatica nu numai acesta scădere momentana , daru va îngriji sî pentru aceea, ca sa scape economii nostri din nesecur’a positîune, in care se afla astazi, prin învoirea tractatului mentionatu fia acést’a chiaru cu probulu unoru modificatîuni mai putînu favorizóre. Ori sî care insa va fi resultatulu pertracturiloru diplomatice in acésta privintia, noi falia cu referintiele Turciei de asladi espuse mai susu , ne tînemu de o santa datorintia , a trage de timpuriu atentiunea aceloru barbati , caror’a le face ia inima bunăstarea sî prosperarea poporului nostru, asupr’a alonormitatii, in care a ajunsu acesta economia sî asupr’a imposibilității de a o sustine pe viitoriu. Mii de familii voru seraci cu totulu, voru deveni simpli proletari , neputandu-si continua modula castigarea hranei invetsatu dela protoparintii sei. Cunoscemu aceea cu totii, ca câtu de greu isi scie ajută poporulu in atari cașuri. Multe din scăpătatele familii voru parasi cu lacrimi pe fatia patri’a loru natala emigrandu in Romani’a sî Turci’a, unde de acum chiaru gasimu sate intregi de Transsilvani. Pentru noi insa nu póte fi egale , de perdemu scuba numerice din elementulu nostru, precum nu putemu fi indiferenți nici la aceea, ca o populatiune atâtu de brava sa devină cu totulu in decadentia sî in miseria, in ale carora urme pasiesce sî depravarea sî demoralisarea. A demonstra prin arguminte afirmatîunea nóstra acést’a, tînemu a fi de prisosu sî ne luamu voia, a readuce spre acestu scopu in memoria cetitoriloru ieremiadele jurnaleloru magiare despre miseri’a, in care a ajunsu astazi o parte mare a Secuiloru. Signalisandu pericululu amenintiatoriu sî constatandu tristele s i urmări pentru o parte mare a Româniloru din Transsilvani’a, nu potemu incheia fara sa amintimu pe scurtu sî remediere, prin care, după parerea nóstra, s’aru poté duraveru si cu efeptu intempină o atare calamitate. A cere, ca oierii nostri, de care e vorb’a , sa-si continue economi’a loru de vite in patria séu sa o schimbe cu aceea a câmpului, e neposibila parte din caus’a angustimei si sterilitatii pamentului, unde locuiescu ei astadi, parte din caus’a positîei locuriloru. Singurii romi de economia , pe care s’aru poté aruncă ei cu prospectu la are si care successu duraveru, aru fi cultur’a pomiloru roditori, a gradineloru sî in fine a paduriloru. Nedespectaverulu negotiu cu materii crude alu Principateloru cu Transsilvani’a inca usioru s’aru poto asecura mâniloru loru. Mai incolo suntu orecare meserii, precumu argasitulu de pei, construirea de carutie, butnari’a, pandrari’a s. a. care de acum inflorescu in unele parti ale tierei. De voimu dar a asecura subsistinti’a periclitata a unei clase numeróse din noi, de voimu sa nu ne slabesca elementulu nostru, ci sa se intarésca, e necesitate imperativa, a studia de timpuriu esinti’a mentionateloru ocupatiuni sî meserii si a îngriji eu seriositate de promovarea, incetatienirea si generalisarea loru. B. Pannoviciu in Sabiiu 2 f., Ioanu Mog’a in Klopatak 1 f., Basiliu P. de Harsianu in Abrudu 2 f., Iosifu Popu in Teac’a 1 f., Nicolau Barbu in Glusiu 2 f., Summ’a totala 6#. 52 f. Cu vorb’a siese galbeni imperatesci sî cinci dieci sî doi fiorini m. a. care summa s’a sî tramesu cu post’a de astadi la curatorului bisericei române in Dev’a. — DD. Nic. Popoviciu Parocim in Kovaszn’a 1 f., Georgiu loanu in Brasiovu 5 f., Petru Spuderc’a in Brasiovu 30 xr., Ioann Paes’a in Kovaszn’a 1 f., Constantinu Munteanu in Kovaszn’a 10 xr., loanu Flesieru in Kovaszn’a 30 xr. , Georgiu Petreanu in Brasiovu 1 f.. Prin ajutoriulu parochului localu dela 27 creștini scrisi in unu catalogu reservatu spre asiediarea intre scrisorile bisericei din Dev’a 3 f., 34 xr. Summ’a 12 f. 4 xr. sî unu duoi dieceniu. — „Gaz. Transs.“ Lucrările pentru recrutatitinea pe anulu 1865 se voru incepe in Octobre 1864. Totu contingentulu va face 85,000 feciori. Tax’a de eliberare, dupacum amu comunicatu, e 1200 A. v. a. Imperatés’a Eugeni’adin Franci’a farmeca inimele Germaniloru in modu ncvidatinalu. Toți câți scriu din Schwalbach , nu potu laudă din destula popularitatea , simplitatea sî amirabilitatea înaltei domne. Ea umbla ori pe josu ori intr’o trăsură simpla cu doi cai, povestesce cu toti, salută ’n drept’a sî stâng’a sî arata cu deosebire poporului iubirea sea. Acesta portare cu atât’a bate mai tare la ochi, caci Imperatés’a Russiei, ce fusese aci cu putîni mai nainte, observase totdeuna regulele etichetei, umblă cu trasur’a cu 6 cai sî incungiurata de suita numerósa, ear de publicu se tîncă departe. — Varietati sî noutati de dl. Pentru biseric’a rom. (gr. or.) din Dev’a au incursu: de la Esc. Lea Mitropolitulu Alessandru Sterc’a Siulutiu 10 f., Ioanu Moldovanu Farkas in Vienn’a 1#., Ioann’a Moldovanu in Vienn’a 2 f., Dr. Basiliu Szabó in Sabiiu 1 Theocaru S. Mantsiu in Brasiovu 1#., G. Sfantigu in Focsiani 1 ., Constantinu I. Friand’a in Bucuresci 5 f., Diamandi G. Arseniu in Brasiovu 5 ., Constantinu Pantiu in M.Osiorheiu 2 f., Mari’a Haggi lordanu in Brasiovu 1 Ioanu Lec’a in Brasiovu 10 f., Nicolae Gaitanu in Vasiarheiu 2 f., Oprea P. Sfetea in Brasiovu 2 f., I. Herisiescu in Bucuresci 1 ., Ecaterina B. Popp in Brasiovu 6 f., Ioann Principatele române unite. Unul din cele mai însemnate acte ale guvernului romanescu este introducerea, sau mai bine reintroducerea vamei de esportu pentru tote productele crude , ce se esporta din tiera. Prin vâmnile acestea de 5 ° C veniturile statului voru cresce insemnati. Dîn’a onomastica a Domnitorului, dupa cum spunu desele corespundintia din tiéra , s’a serbatu pretutindeni cu mare solemnitate,—cu tóte ca corespundintiele foiloru germane nega acesta solemnitate sî oe spunu numai că un’a măiestrită prin organele guvernului. D. Martianu, meritatulu statisticu alu României , publica in „Bucimului” o epistola forte interesanta despre cei 50—60,000 Români (Valachi) din Moravi’a. — Dinariele din urma din Romani’a inca nu mi-au sositu. Prospectu politicu. Cestiunea cea mai importanta astazi nu mai e caus’a germano-danesa, carea prin indelungat’a sea traganare a perdutu interesulu, ci e caus’a franco-italiania, resp. franco-romana. Comunicaseramu in numerulu din urma , ca Napoleonii a ’ncheiatu unu tractatu dil Victoru Emanuilu, după care cel’a in decursu de 2 ani sa retraga trupele francese, ce apera astadi Rom’a, ear cest’a se oblega, a respectă s’ a apera fruntariei« statului bisericescu. Tractatulu acest’a, ce póte ave urmări forte momentóse, este astadi obiectulu celom mai feliurile combinatîrii, mai cu semn dupa ce se constateza prin spirile mai noue, ca acelu tractatu s’a ratificatu in 8/20 Septembre. In urm’a acestui’a se crede, ca Victoru Emanuilu va sî stiamuta resiedinti’a regesca dela Turinu la Florent’a.— Camerele italiane suntu conchiamate pe 5 Octobre (25 Septembre); nevoi’a finantala se pare a fi mare. In zilele din urma s’au intemplatu in Turinu mai multe atacuri intre civili si militia, la cari de ambe partîle a cursu si sânge. Poporulu a strigatu : Josu cu ministeriulu ! Sa traiasca capital’a Italiei Turinulu 1- Revolt’a, de sî repetata in mai multe seri, n’a luatu dimensiuni mai mari. — După unu telegramu, de altmintrea inca negarantatu din Berlinu, Dani ’a aru fi reieptatu proiectulu platirei unei summe preste totu catva staturile germane beligerante. Adunarea nationala a Greciei a decretata cu mare majoritate suspendarea senatului, sî astfelu Greci’a de aici inainte va ave numai un’a camera. Camer’a Serbiei s’au inchisu in 6/18 Septembre. Cuventulu de tronu alu principelui esprime deputatuloru multiamit’a pentru concursulu patrioticu su luminatu, ce l’au datu regimului. In Poloni’a russésca inca totu nu e pace. Emigratiunea polona din Parisu de curendU emise o proclamatiune catra poporulu polonu, in carea-i spune, ca lupt’a cu Russi’a inca n’a ’ncetatu, ci au intratu numai intr’o fasa noua a desvoltarei sele. Sî in adeveru, Russi’a nu se ’ncrede pacei de acumu , ci tîne frânele guvernarei mai totu astă de strinse că pe tempulu resbelului.