Telegraful Roman, 1864 (Anul 12, nr. 1-102)
1864-11-08 / nr. 88
K----- -JL-__J 301 întreprinderi noue pentru drumuri ferate. La tdta’ntemplarea inca in decurgerea acestei sessiuni, si anume câtu mai curendu se va aduce la pertractare constitutîona la acea propositîune, care privesce la lini’a drumului ferata , ce se va trage spre marele principatu Transsilvani’a sî inlauntrulu acelei’a. Cu adânca durere amu luatu la cunoscintia necasurile mele grele, de cari a fostu cercetata Undustri’a in tierile Mele, precum sî airea. Stadiulu celu înaintat a insa, pe care stă ea sî acum . Me face sa speru, ca in scurtu tempu, prin binefacerile pacei, scutita de o legislatiune salutifera, prin poterea sea propria va lua de nou unu sboru duratoriu si binecuventatu. Mai multe proiecte de legi, ce tintescu la înaintarea intereseloru politico-economice, precum si mai multe alte propositîuni, ce cadu in competinti’a senatului imperialu amplu, suntu gătite din partea guvernului Meu, spre a ajunge inca in decursulu acestei sessiuni la consultările Domnieloru Vóstre. Dominti’a Mea, a carei împlinire Mi o garanteza zelulu celu devotatu alu Domnieloru Vóstre, este, ca problemele, de care Ve apucați acumu, sa ajunga in curendu la capetulu loru. Pentru ca unu sîru de propositiuni momentele sî mari suntu pregatite de regimulu Meu pentru activitatea Senatului imperialu redusu, a cârui re’ncepere e ’ncoperata de presupunerea aceea. Onorați membri ai Sensibilul Meu imperialu ! Comitendu- Ve cu asecutarea imperatescei Mele gratie sî indurămi la problemele Domnieloru Vostre cele momentóse, nu trecu cu vederea dificultatea acelor’a. Dar Mi-e firma confidinti’a , ca prin svatulu sî concursulu Domnieloru Vostre Mi va succede, a conduce imperiulu, ce Mi l’au incredintiatu provedinti’a, cu mâna tare catra unu venitoriu fericitu. Acesta confidintia Mi resulta din iubirea popó’reloru Mele, pre care pe lânga intim’a urare a inimei Mele, ca destinele loru sa ajunga la deplinire spre fericirea si glori’a patriei loru . comune, le recomanda a totu patintelui scutu alu cerului. Acest’a dar e din cuventu in cuventu discursulu, cu care Mai. Sea Imperatulu a deschisu in 2/14 Novembre a trei’a sessiune a senatului imp. Despre festivitatea acestei dale aflamu urmatórele: Dimineti’a s’a celebratu in catedral’a deii S. Stefanu sant’a liturgia din partea Archiepiscopului sî Cardinalului Rauscher, asistatu de capitululu seu, sî fiindu plina catedral’a de doi. Archiduci sî principi ai casei domnitore, miniștrii, capii armatei, funcionarii cei mai inalti de tóte ramurile, ablegatii imperiali etc., ear unu batalionu de miliția in parada facendu frontu in piatra. Catva 11 ore se adunara membrii senatului imp. in sal’a de ceremonii, ai casei magnatîloru in drept’a, ai casei ablegatiloru in stâng’a tronului. Crirendu după aceea intră Mai. Sea Imperates’a cu suita strălucită sî lua locu in logi’a din drept’a tronului; apoi se dete semnulu venirei Imperatului, sî Mai. Sea intra in sala mergendu înainte—1 toti miniștrii, apoi Archiducii, fundîonarii supremi ai Curtei sî demnitarii cei mai inalti ai armatei. Imperatulu in uniforma de Maresialu campestru,se urcă pe tronu, Si acoperi capulu, Se lasâ pe tronului de pe mescier’a din stâng’a tronului marele actu sî lu ceti cu voce firma sî sonora. Cuventulu a fostu intreruptu mai adeseori de acclamatiuni, cu deosebire unde se vorbesce despre învingerile armatei si despre constitutionalismulu in tierile resaritene ale imperiului. La finea curentului resuna de trei ori „Sa traiésca la Cetirea discursului durase ceva preste ‘4 de ora. Inceputulu si finitulu cuventului de tronu fu anunttatu de salve de tunuri, ear in decurgerea lui resunau tóte clopotele din Vienn’a. Diet’a transilvana. Siedinti’a din 24 Septembre (6 Oct.) 1864. După citirea protocolului in limb’a magiara sî verificarea lui cu unele observări de Presied., Mog’a sî Plecker, se citesce harti’a Esc. Sele Comissarului reg. dietalu cont. Crenneville , prin carea se comunica dietei p. n. rescriptu dto Ischl 2 Octobre 1864, privitoriu la sandîunarea legei pentru modalitatea tramiterei deputatîloru transsilvani la senatulu imp.; rescriptulu se citesce standu toti membrii in susu; apoi se citesce sî articululu de lege sanctiunatu in tóte 3 limbile tierei. La Întrebarea Pressedintelui, déca va sa vorbesca cineva la acestu obiectu ? Zimmermann propune , ca, de sî nu s’au facutu schimbări in articulu, totuși sa se rede comitetului respectivu spre relatîunare. Kannicher crede, ca nu e de lipsa, deorece nu s’au facutu schimbări. Zimmermann stă pe lânga assertulu seu, caci trebuie hotarita sî dîu’a, candu, sî ordinea, in care sa alega despartiamintele; totu de acésta părere este sî Branu sî C. Schmidt. Raunicher propune, ca diet’a sa decidă ca lucrulu c arginte, sî luandu-se lucrulu la pertractare câtu de curendu, diet a sa decidă, ca are de a alege a) despartiamentulu 1 sî 4 ia încăperi diferite; b) după facerea scrutiniului sî publicarea alegeriloru prin presied. alegu despartiamentele 2 sî 5, asemenea in încăperi deosebite, sî resultatulu se publica in acest’a si modu, c) apoi alegu despartiamentele zv._sî 8, sî după publicarea resultatului d) alege diet’a pre deputații imperiali din despartiamentulu 3 sî 6. Dîn’a alegerei se va face cunoscuta. E sprijinita: Binder partinesce propunerea lui Bannicher. La votare propunerea lui Zimmermann remâne in minoritate de 39 contr’a 46 voturi. Intr’aceea Bannicher a modificatu propunerea sea astfelü: a) alege diet’a pentru despartiamentele 3 sî 6, b) alegu despartiamentele 7 sî 8, c) alegu despartiamentele 1 sî 4, d) alegu despartiamentele 2 sî 5. ’Propunerea acest’a la votare se priimesce, si Presied. promite a face cunoscuta dîu’a alegeriloru; apoi totu Presied. provoca a se da siedulele pentru alegerea unui notariu in absenti’a lui Wittstock. Pentru cercetarea scrutiniului se comitu Alduleanu, Plecker sî Thot. La ordinea dîlei e cetirea a treia a articulului de lege dietala. Asupra intrebarei: ca mai intâiu sa se citesca legea intrega sî apoi sa se faca corecturele stilistice, ori din contra , Brann propune a se face reflessiunile după fiacare. Se priimesce. Brandsch, Dr. Teutsch sî Filtsch făcu modificări stilistice la § 10. (Discussiunile acestea suntu numai formale, sî asta trecemu preste ele, cu aceea, ca se priimesce un’a propunere a lui Filtsch.) V.*Pres. Alduleanu, care porta intr’aceea presidiulu, nu concede, a se face alte schimbări stilistice afara de contraduceri in testu sau limbi: Mitz. Siu 1utiu sî Hanni ’alu sprijinescu, Rosenfeld, Dr. Teutsch, Br. Salmen sî Gull lu combătu, in fine se priimesce părerea V.Pres., sî se făcu unele schimbări, resp. corecture formale stilistice dela § 10 până la § 23. Siedinti’a din 25 Sept. (7 Oct.) 1864. După citirea protocolului in limb’a germana, se da spre citire o petitiune a comunei Idiciu , spre a fi incorporata la municipiulu Sabiiului. Se da comitetului pentru impartirea tierei. — Contele Nemesiu din caus’a betraneiteloru sî a bolnaviciunei cere concediu de 4 septemâni ; i se da. — Comun’a Bungardu se ruga, a intreveni diet’a pentru caus’a ei» cu comun’a Sabiiului. Presfedt, comunica resultatulu scrutiniului, după care notariu s’au alesu Conrad cu 81 voturi. La ordinea dîlei o continuarea cetirei 3 a proiectului de lege dietata. Se citescu § 31 sî ceialalti până in capeta (§ 86). Sî se priimescu cu mici observări stilistice sî formale, sî astfelu diet’a a priimitu acestu articulu de lege cu concusu, sî Presied, promite a face cele de lipsa pentru substernerea lui la locurile mai inalte. Alu doilea obiectu alu dîlei este citirea a treia a representatî unei câtra Mai Sea pentru modificarea unom §§i ai legei pentru întregirea astei. Fabini propune intre multa ilaritate a casei, a se șterge cuvintele „joculu celu orbu alu intemplarei“, caci acést’a nu este crestinesce, deorece după invetiatur’a creștina intemplare órba nu esista. Oratorulu staruiesce cu multu zelu pentru instituirea cuvinteloru : „jocu alu sórteia, — cari apoi se sî priimescu, Manger cere cuventu, pentru de a propune, cu representatîunea acést’a pentru insemnatatea eui cea straordinara sa se sî aduca la cunoscinti’a Mai. Sele pe cale straordinara , adica prin o deputatiune anumita d. e. din deputații, cari mergu la Senatulu imperialu, cari sa o substerna in persona la piciorele tronului imperatescu. Presiedintele si Rannicher combătu acesta propunere ; cel’a cu regulamentulu de trebi, după care tóte representatîunile catra Imperatulu trebuie sa se substerna prin comissarulu reg. dietalu, ear cest’a prin aceea, ca ablegatii, ce se tramitu la senatulu imp., nu potu priimi din partea dietei si alte mandate. Propunerea lui Manger nu afla sprijinire. Viassa. Inaltu Presidiu ! In 29 Iuliu in ssedinti’a 80 a dietei presinte, d. dep. Dr. Raliu dimpreună cu consotii sei a facutu o interpelatiune catra in. presidiu in privinti’a comuneloru Ilv’a mica, Feldru, Nepos si Rebrisiór’a din distr. Naseudului in contr’a comuneloru Sadu , Pinticu si Mettersdorf. De atunci au trecutu 2 luni sî 10 dîle, sî in privinti’a interpelatîuiei acestei’a nu s’a datu inca nici unu respunsu. Eri mi iau voia, a roga cu“plecaciune pre in presidiu, ca sa binevoiésca a ne da óre care deslucire despre aceea, ca ce s’a fa*