Telegraful Roman, 1864 (Anul 12, nr. 1-102)

1864-11-08 / nr. 88

K----- -JL-__J 301 întreprinderi noue pentru drumuri ferate. La tdta­­’ntemplarea inc­a in decurgerea acestei sessiuni, si anume câtu mai cu­­rendu se va aduce la pertractare constitutîona la acea pro­­positîune, care privesce la lini’a drumului ferata , ce se va trage spre marele principatu Transsilvani’a sî inlauntrulu a­­celei’a. Cu adânca durere amu luatu la cunoscintia necasurile mele grele, de cari a fostu cercetata Undustri’a in tierile Mele, precum sî airea. Stadiulu celu înaintat a insa, pe care stă ea sî acum . Me face sa speru, ca in scurtu tempu, prin binefacerile pacei, scutita de o legislatiune salutifera, prin poterea sea propria va lua de nou unu sboru duratoriu si binecuventatu. Mai multe proiecte de legi, ce tintescu la înaintarea in­­tereseloru politico-economice, precum si mai multe alte pro­­positîuni, ce cadu in competinti’a senatului imperialu amplu, suntu gătite din partea guvernului Meu, spre a ajunge inca in decursulu acestei sessiuni la consultările Domnieloru Vóstre. Dominti’a Mea, a carei împlinire Mi o garanteza zelulu celu devotatu alu Domnieloru Vóstre, este, ca problemele, de care Ve apucați acumu, sa ajunga in curendu la capetulu loru. Pentru ca unu sîru de propositiuni momentele sî mari suntu pregatite de regimulu Meu pentru activitatea Senatului imperialu redusu, a cârui re’ncepere e ’ncoperata de presupu­nerea aceea. Onorați membri ai Sensibilul Meu imperialu ! Comitendu- Ve cu asecutarea imperatescei Mele gratie sî indurămi la pro­blemele Domnieloru Vostre cele momentóse, nu trecu cu ve­derea dificultatea acelor’a. Dar Mi-e firma confidinti’a , ca prin svatulu sî concur­­sulu Domnieloru Vostre Mi va succede, a conduce imperiulu, ce Mi l’au incredintiatu provedinti’a, cu mâna tare catra unu venitoriu fericitu. Acesta confidintia Mi resulta din iubirea popó’reloru Mele, pre care pe lânga intim’a urare a inimei Mele, ca destinele loru sa ajunga la deplinire spre fericirea si glori’a patriei loru . comune, le recomanda a totu patintelui scutu alu cerului. Acest’a dar e din cuventu in cuventu discursulu, cu ca­re Mai. Sea Imperatulu a deschisu in 2/14 Novembre a trei’a sessiune a senatului imp. Despre festivitatea acestei dale a­­flamu urmatórele: Dimineti’a s’a celebratu in catedral’a deii S. Stefanu sant’a liturgia din partea Archiepiscopului sî Car­dinalului Rauscher, asistatu de capitululu seu, sî fiindu plina catedral’a de doi. Archiduci sî principi ai casei domnitore, mi­niștrii, capii armatei, func­ionarii cei mai inalti de tóte ramuri­le, ablegatii imperiali etc., ear unu batalionu de miliția in pa­rada facendu frontu in piatra. Catva 11 ore se adunara membrii senatului imp. in sal’a de ceremonii, ai casei magna­­tîloru in drept’a, ai casei ablegatiloru in stâng’a tronului. Cri­­rendu după aceea intră Mai. Sea Imperates’a cu suita strălu­cită sî lua locu in logi’a din drept’a tronului; apoi se dete sem­­nulu venirei Imperatului, sî Mai. Sea intra in sala mergendu înainte—1 toti miniștrii, apoi Archiducii, fund­îonarii supremi ai Curtei sî demnitarii cei mai inalti ai armatei. Imperatulu in uniforma de Maresialu campestru,se urcă pe tronu, Si­ acoperi capulu, Se lasâ pe tronu­­lui de pe mescier’a din stâng’a tronului marele actu sî­ lu ceti cu voce firma sî sonora. Cuventulu a fostu intre­­ruptu mai adeseori de acclamatiuni, cu deosebire unde se vor­­besce despre învingerile armatei si despre constitutionalismulu in tierile resaritene ale imperiului. La finea curentului resu­­na de trei ori „Sa traiésca la Cetirea discursului durase ce­va preste ‘­4 de ora. Inceputulu si finitulu cuventului de tronu fu anunttatu de salve de tunuri, ear in decurgerea lui resu­­nau tóte clopotele din Vienn’a. Diet’a transilvana. Siedinti’a din 24 Septembre (6 Oct.) 1864. După citirea protocolului in limb’a magiara sî verificarea lui cu unele observări de Presied., Mog’a sî Plecker, se citesce harti’a Esc. Sele Comissarului reg. dietalu cont. Crenneville , prin carea se comunica dietei p. n. rescriptu dto Ischl 2 Oc­­tobre 1864, privitoriu la sand­îunarea legei pentru modalita­tea tramiterei deputatîloru transsilvani la senatulu imp.; rescrip­­tulu se citesce standu toti membrii in susu; apoi se citesce sî articululu de lege sanctiunatu in tóte 3 limbile tierei. La Întrebarea Pressedintelui, déca va sa vorbesca cine­va la a­­cestu obiectu ? Zimmermann propune , ca, de sî nu s’au facutu schimbări in articulu, totuși sa se rede comitetu­lui respectivu spre relatîunare. Kannicher crede, ca nu e de lipsa, de­orece nu s’au facutu schimbări. Zimmer­­m­a­n­n stă pe lânga assertulu seu, caci trebuie hotarita sî dîu’a, candu, sî ordinea, in care sa alega despartiamintele; totu de acésta părere este sî B­r­a­n­u sî C. Schmidt. Ra­unicher propune, ca diet’a sa decidă ca lucrulu c arginte, sî luandu-se lucrulu la pertractare câtu de curendu, die­t­ a sa decidă, ca are de a alege a) despartiamentulu 1 sî 4 ia încă­peri diferite; b) după facerea scrutiniului sî publicarea alegeriloru prin presied. alegu despartiamentele 2 sî 5, asemenea in încăperi deosebite, sî resultatulu se publica in acest’a­ si modu, c) apoi a­­legu despartiamentele zv._sî 8, sî după publicarea resultatului d) alege diet’a pre deputații imperiali din despartiamentulu 3 sî 6. Dîn’a alegerei se va face cunoscuta. E sprijinita: Binder partinesce propunerea lui Bannicher. La votare propunerea lui Zimmermann r­e­m­â­n­e in minoritate de 39 contr’a 46 voturi. Intr’aceea Bannicher a modificatu propunerea sea astfelü: a) alege diet’a pentru despartiamentele 3 sî 6, b) a­­legu despartiamentele 7 sî 8, c) alegu despartiamentele 1 sî 4, d) alegu despartiamentele 2 sî 5. ’Propunerea a­­cest’a la votare se priimesce, si Presied. promite a face cunoscuta dîu’a alegeriloru; apoi totu Presied. provoca a se da siedulele pentru alegerea unui notariu in absenti’a lui Wittstock. Pentru cercetarea scrutiniului se co­­mitu Alduleanu, Plecker sî Thot. La ordinea dîlei e cetirea a trei­a a articulului de lege dietala. Asupr­a intrebarei: ca mai intâiu sa se citesca legea in­­trega sî apoi sa se faca corecturele stilistice, ori din contra , Brann propune a se face reflessiunile după fiacare­­. Se priimesce. Brandsch, Dr. Teutsch sî Filtsch făcu modificări stilistice la § 10. (Discussiunile acestea suntu numai formale, sî asta trecemu preste ele, cu aceea, ca se priimesce un’a propunere a lui Filtsch.) V.*P­res. Alduleanu, care porta intr’aceea presi­­diulu, nu concede, a se face alte schimbări stilistice afara de contraduceri in testu sau limbi: Mitz. S­i­u 1­u­t­i­u sî H­a­n­­n­i ’a­lu sprijinescu, Rosenfeld, Dr. Teutsch, Br. Salmen sî Gull lu combătu, in fine se priimesce păre­rea V.­Pres., sî se făcu unele schimbări, resp. corecture formale stilistice dela § 10 până la § 23. Siedinti’a din 25 Sept. (7 Oct.) 1864. După citirea protocolului in limb’a germana, se da spre citire o petitiune a comunei Idiciu , spre a fi incorporata la municipiulu Sabiiului. Se da comitetului pentru impartirea tie­rei. — Contele Nemesiu din caus’a betraneiteloru sî a bolna­­viciunei cere concediu de 4 septemâni ; i se da. — Com­un’a Bungardu se ruga, a intreveni diet’a pentru caus’a ei» cu co­­mun’a Sabiiului. Presfedt, comunica resultatulu scrutiniului, după care notariu s’au alesu Conrad cu 81 voturi. La ordinea dîlei o continuarea cetirei 3 a pro­iectului de lege dietata. Se citescu § 31 sî ceialalti până in capeta (§ 86). Sî se priimescu cu mici observări stilistice sî formale, sî astfelu diet’a a priimitu acestu ar­ticulu de lege cu conc­usu, sî Presied, promite a face cele de lipsa pentru substernerea lui la locurile mai inalte. Alu doilea obiectu alu dîlei este citirea a trei­a a representatî unei câtra Mai­ Sea pentru modificarea unom §§­i ai legei pentru întregirea astei. F­a­b­i­n­i propune in­tre multa ilaritate a casei, a se șterge cuvintele „joculu celu orbu alu intemplarei“, caci acést’a nu este crestinesce, de­ore­ce după invetiatur’a creștina intemplare órba nu esista. Ora­­torulu staruiesce cu multu zelu pentru instituirea cuvinteloru : „jocu alu sórteia, — cari apoi se sî priimescu, M­a­n­g­e­r cere cuventu, pentru de a propune, cu repre­­sentatîunea acést’a pentru insemnatatea eui cea straordinara sa se sî aduca la cunoscinti’a Mai. Sele pe cale straordinara , adica prin o deputatiune anumita d. e. din deputații, cari mergu la Senatulu imperialu, cari sa o substerna in per­sona la piciorele tronului imperatescu. Presiedintele si Rannicher combătu acesta propunere ; cel’a cu re­­gulamentulu de trebi, după care tóte representatîunile catra Imperatulu trebuie sa se substerna prin comissarulu reg. dietalu, ear cest’a prin aceea, ca ablegatii, ce se tramitu la senatulu imp., nu potu priimi din partea dietei si alte mandate. Propu­nerea lui Manger nu afla sprijinire. V­i­a­s­s­a. Inaltu Presidiu ! In 29 Iuliu in ssedinti’a 80 a dietei presinte, d. dep. Dr. Raliu dimpreună cu consotii sei a facutu o interpelatiune catra in. presidiu in privinti’a comu­­neloru Ilv’a mica, Feldru, Nepos si Rebrisiór’a din distr. Na­­seudului in contr’a comuneloru Sadu , Pinticu si Mettersdorf. De atunci au trecutu 2 luni sî 10 dîle, sî in privinti’a inter­­pelatîuiei acestei’a nu s’a datu inca nici unu respunsu. Eri mi iau voia, a roga cu“plecaciune pre in­ presidiu, ca sa bine­­voiésca a ne da óre care deslucire despre aceea, ca ce s’a fa*

Next